Își poate, bunăoară, lua un angajament să depună tot efortul de care este în stare edilul unei capitale să facă viața copiilor mai confortabilă, începând cu prima lor zi de viață.

Acest angajament ar putea fi despre condiții mai bune în maternitățile municipale, transport public confortabil pentru ca părinții împreună cu nou-născuții să se poată deplasa, trotuare reparate, fără mașini parcate pe ele, ca aceiași părinți să poată ieși din casă și ajunge la destinație, mai multe parcuri sigure și scuaruri cu umbră, unde copiii să poată fi plimbați chiar din ziua în care ajung acasă din maternitate.

Citiți și „N-a fost un accident. Un copil a murit pentru că foarte mulți adulți nu și-au făcut munca”

În Ajun de Ziua Internațională a Copilului, un primar al unui oraș în care copiii continuă să fie supuși bullying-ului în grădinițe și școli, poate, de exemplu, să-și ia angajamentul să introducă toleranța zero față de cazurile de bullying și să devină motorul luptei împotriva abuzurilor la care sunt supuși copiii în instituțiile de învățământ.

Citiți și „O rochie albă pentru Felis”

Ajunul Zilei Internaționale a Copilului este un prilej perfect pentru un primar, în orașul căruia copiii continuă să fie abuzați psihologic și sexual, și bătuți de adulții în grija cărora se află, de a-și lua un angajament personal de a transforma orașul într-o zonă liberă de orice fel de violență împotriva copiilor. Un oraș în care adulții știu că violența verbală, hărțuirea sexuală și bătaia copiilor sunt lucruri inadmisibile și condamnabile.

În cazul Moldovei, acest grup sunt persoanele LGBT. E o modă mai nouă, introdusă de PSRM, de inspirație vădit kremliniană.

Citiți și „Ion Ceban spune că nu va permite desfășurarea marșului comunității LGBT: „Faceți ce vreți la voi acasă, nu în public”„

Nu vom afla probabil niciodată despre circuitul neuronal din creierul primarului mun. Chișinău, Ion Ceban, care l-a făcut să conecteze Ziua Internațională a Copiilor și Marșul din cadrul Moldova Pride 2022 într-un șir de cuvinte fără logică, care s-au vrut a fi o declarație fermă de interzicere a ceva ce, de fapt, nu stă în puterea unui primar să interzică.

Ceea ce am văzut ieri pe rețele a fost ieșirea unui primar dezechilibrat emoțional, care nu respectă locuitorii orașului pe care îl gestionează - nici drepturile lor, nici inteligența lor. Toate statusurile care au urmat au fost o încercare vulgară și ieftină de a-și crea o imagine de salvator, folosindu-se de imaginea a două grupuri care au cele mai puține drepturi în această țară: copiii și persoanele LGBT. Doar un lucru nu-mi este clar: de cine încearcă să ne salveze copiii și, eventual pe noi, chișinăuienii, primarul Ceban?