Președintele Asociației Obștești „Viitorul Verde”, Dumitru Arion, susține că parcurile din capitală sunt pline de tăieturi incorecte, făcute de oameni care nu taie după un plan tehnic. Prin urmare, arborii ajung să se îmbolnăvească și să se usuce. Iar dacă ei sunt în pericol, avem și noi, oamenii, de pierdut.

„Orice amenajare de parc trebuie să aibă proiectul dendrologic. Acesta prevede evaluarea stării, cadastru, nemijlocit locul plantării, starea creșterii și alte aspecte de descriere pentru a fi prevăzută îngrijirea de scurtă durată și de lungă durată. Aceasta presupune că noi trebuie să avem o perspectivă cum noi dezvoltăm plantațiile verzi în spațiile verzi”, a punctat specialistul.

Curățarea copacilor

Spusele sale sunt completate și de președintele Asociației „Parcurile Viitorului”, Petru Vinari, care afirmă că marcarea arborilor se face în funcție de starea fitosanitară a acestora și de vârsta de exploatabilitate, ținându-se cont de starea lui în diferite etape ale dezvoltări.

„Lucrările se fac în timpul hibernării arborilor, adică din toamnă, când arborii încheie ciclul de fotosinteză, până în primăvară, când îl încep din nou”, afirmă Vinari.

De asemenea se intervine cu lucrări în cazul în care există risc de cădere din cauza vântului, iar lucrările silvotehnice se execută în strânsă legătură cu etapele de evoluție a arborelui cât și cu starea fitosanitară a acestuia.

Potrivit lui Petru Vinari, evoluția unui copac este diferită în funcție de specie. Dacă copacul nu beneficiază de tăierile care îi formează coroana, el nu știe pe care trunchi să crească, iar dacă nu este tratat la timp cu tăieri de regenerare - stagnează și moare.

„Uneori marcarea copacilor nu ține cont de starea rădăcinilor acestora, care din păcate, de cele mai multe ori, au de suferit în oraș. Consider că de la rădăcini se trag vulnerabilitățile arborilor”, a punctat specialistul.

Rănile arborilor

La rândul său, expertul Dumitru Arion afirmă că fiecare lucrare are rolul său și trebuie efectuată la timp. Prin urmare, nu toți copacii rezistă în condiții de iarnă, la temperaturi negative. Pe lângă asta, e nevoie de prelucrarea corectă a tăieturilor efectuate de cei de la „Spații Verzi”.

„Noi (n.r. - moldovenii) tăiem, lăsăm „rana” deschisă, iar temperaturile joase contribuie la apariția crăpăturilor pe scoarță. Astfel, se pot dezvolta ciuperci care contribuie la îmbolnăvirea și respectiv uscarea copacului”, explică Dumitru Arion.

Mai mult de atât, specialiștii susțin că nu doar locul tăierii, ci și toate echipamentele trebuie să fie dezinfectate.

„Nu cu acetonă, deoarece „arde”, dar cu vopsea uleioasă, care acoperă locul tăierii și protejează de boli. La fel cum noi dăm o rană cu iod, și tăietura copacului trebuie dezinfectată. Când se trece cu echipamentul de la un copac bolnav la altul, se transferă și boala”, a punctat Dumitru Arion.

Potrivit expertului, există „sute de tehnologii de menținut crengile” pe lângă tăierea tradițională, printre care chiar și legatul ramurilor cu frânghii.

De la plantare până la dezvoltarea coroanei

Conform specialiștilor intervievați de AGORA, marea durere a parcurilor din capitală este lipsa unui plan de gestionare pe termen lung. Astfel, copacii ajung să fie plantați prea aproape, fără să se țină cont de dimensiunile la care vor ajunge la maturitate, dar și de „conviețuirea” soiurilor.

Bunăoară, Dumitru Arion oferă exemplul salcâmului, un arbore care se înmulțește ușor și repede, prin sămânță, spre deosebire de arborii de castan sau tei, care cresc mai greu. „Astfel, dacă nu se intervine la timp, copacii mai sensibili cresc în umbră. „Pe urmă se cer autorizații de la Agenția de Mediu”, susține Dumitru Arion.

Specialistul oferă și exemplul bradului, un conifer valoros care crește greu, și din cauza căruia trebuie tăiați alți arbori care-i acoperă lumina zilei.

Cazul „Alunelul”

În parcul Alunelul, locația unde o fetiță de puțin peste un an și-a găsit sfârșitul, arborii încearcă constant să supraviețuiască și să ajungă la lumina care-i hrănește, spun experții.

„Crengile în umbră se usucă. Insuficiența de soare dezvoltă în arbori o tendință de a se îndoia spre lumină, iar tot ce crește sub un unghi de 45 de grade este avariat”, explică dentrologul.

Potrivit lui, fiecare proiect dendrologic prevede diferite specii de arbori, locul în care fiecare din ei trebuie sp fie plantați. Printre copacii rezistenți la umbră, Dumitru Arion recomandă alunul, cornul, călinul, scorușul, care sunt specii de pădure.

Petru Vinari este de părere că speciile de arbori se aleg în funcție de condițiile de staționare.

„Alegem speciile nu doar după valoarea lor estetică, ci și conform parametrilor necesari pentru fiecare specie în parte. Cu siguranță sunt specii mai adaptate la gradul de gazificare mai înalt, dar toate sunt vulnerabile la multitudinea de factori negativi cu care se ciocnesc în oraș. Mie, de exemplu, îmi place Platanul (Platanus occidentalis), el și aerul bine-l filtrează, și praful îl reține pe frunze”, a menționat Vinari.

Expertul consideră că diversitatea speciilor de arbori în oraș niciodată nu strică, doar că fiecare ar trebui să corespundă cu locul în care se simte mai bine și e mai protejat. Astfel, fiecărui arbore ar trebui să-i fie cunoscută vârsta, starea și termenul aproximativ de uzură.

Vârsta exploatabilității depinde de specie, dar, în caz urban, aceasta poate fi mai mică din cauza stresurilor și potențialului pericol mai mare. În cadrul multor lucrări de înlocuire a comunicațiilor sau a straturilor de drum, suferă rădăcina arborilor, fapt care cauzează vulnerabilități incompatibile cu o lungă perioadă de viață a arborelui.

Plopii ucigători

Plopii sunt plantați în capitală pentru înverzirea rapidă a spațiului. Totuși, au devenit un pericol real pentru mai mulţi locuitori ai capitalei.

Dumitru Arion susține că este nevoie de o examinare permanentă a copacilor.

„Trebuie de reevaluat starea plopilor existenți, iar în unele locuri - de scurtat din înălțime. Dar toate aceste indicații ar trebuie să le dea savanții. Aici ar fi Grădina Botanică cu dendrologi și specialiști care ar putea să recomande și pe urmă să verifice executarea recomandărilor. Avem Parcul Dendrologic, care este instituție științifică pentru spații verzi”, a punctat Arion.

Președintele Asociației „Parcurile Viitorului”, Petru Vinari, menționează că inspecțiile trebuie să fie realizate constant pentru observa spațiile verzi în diferite faze și lucrările necesare, dar și pentru a instrui lucrătorii care execută lucrările.

„Am văzut plopi maturi foarte bine îngrijiți, în parcuri urbane din orașele lumii. La noi, pe lângă lipsa îngrijirii la timp a tuturor arborilor, nu există o evidență calendaristică a lor, acesta fiind un factor care le îngreunează sarcina celor responsabili de îngrijirea lor”, a relatat specialistul.

AGORA amintește că la 14 mai în parcul Alunelul a decedat un copil. La un moment dat, o buturugă dintr-un copac a căzut peste căruciorul în care se afla fetița. Traumele s-au dovedit incompatibile cu viața, iar copila a decedat la scurt timp la spital.

Ulterior, s-a dovedit că arborele era un plop. Autoritățile responsabile de cele întâmplate au venit cu reacții. Primăria Chișinău a spus că ar fi solicitat de la Agenția Mediului permisiune pentru curățarea și defrișarea a 170 de arbori, dar ar fi primit acord pentru mai puțini copaci.

De partea cealaltă, Agenția de Mediu susține că arborele care a căzut nu se regăsește în lista arborilor propuși spre autorizare pentru curățare înaintată de cei de la întreprinderea municipală „Spații Verzi”.

În scurt timp Procuratura Chișinău a pornit un dosar penal pentru neglijență în serviciu. Iar Primăria Chișinău a inițiat o anchetă internă. Mai mult, șeful Î.M. „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi” din capitală, Serghei Carp a fost demis din funcție.