8.400.000 de secunde. Prin ce și cum ne-au marcat cele 100 de zile de război în Ucraina (CARDURI)

8.400.000 de secunde. Prin ce și cum ne-au marcat cele 100 de zile de război în Ucraina (CARDURI)

Pe vreme de pace, 100 de zile par o nimica toată. Pe vreme de pace, după 100 de zile politicienii dau rapoarte despre reușite. Pe 100 de zile se setează scopuri, provocări. Dar 100 de zile de război par o veșnicie. Sunt 2.400 de ore. 144.000 de minute. 8.400.000 de secunde de frică, rezistență și speranță. Astăzi este ziua în care se împlinesc 100 de zile de la începutul agresiunii rusești în Ucraina, 100 de zile, 2.400 de ore, 144.000 de minute și 8.400.000 de secunde în care Ucraina luptă pentru sine și pentru întreaga Europă. Toate aceste 100 de zile, AGORA a învățat cum să se adapteze noii realități, a scris știri despre războiul de după graniță, a istorisit poveștile refugiaților, i-a întâmpinat la frontieră, a serbat cu ei Paștele, a abordat teme grele și a cerut soluții de la autorități. Astăzi, fiecare dintre jurnaliștii AGORA dedică câte un card din acest material unui subiect care i-a marcat și despre care crede că merită să ne reamintim cu toții. 

Războiul provocat de Rusia a declanșat cea mai gravă criză umanitară, de la cel de-al Doilea Război Mondial

Cele 100 de zile de război în Ucraina au avut consecințe devastatoare pentru umanitate, o amploare și o viteză nemaivăzută de-al Doilea Război Mondial.

Potrivit Fondului Internațional pentru Urgențe ale Copiilor al Națiunilor Unite (UNICEF), din nefericire, cel puţin 267 de copii au fost ucişi şi 415 au fost răniţi în atacuri. În medie, cel puțin doi copii decedează zilnic din cauza conflictului și cel puțin patru sunt răniți. 

În total, războiul a luat viața a cel puțin 4 149 de civili ucraineni. Dintre aceștia, 1 569 au fost bărbați, iar 1 034 - femei. Identitatea altor 1 279 de civili nu a fost deocamdată stabilită. 

Alți 4 945 de cetățeni au fost răniți. Cele mai multe decese au fost cauzate de bombardamentele de artilerie grea, sistemele de lansare cu rachete multiple și loviturile aeriene.

În ce privește pierderile de pe front. Ministerul Apărării al Ucrainei a anunțat la 2 iunie că 30.850 de soldați ruși au decedat în luptele de pe front. Însă, potrivit BBC, numărul victimelor este de zece ori mai mic și ajunge la 3 052 de persoane decedate. În Rusia, nu există o listă oficială a soldaților decedați. Ultima oară, la 25 martie curent, Statul Major al Kremlinului a raportat 1.351 de morți. 

Cât despre pierderile suportate de către Armata Ucrainei, Ministerul Apărării al Federației Ruse a raportat 23 367 de soldați ucraineni decedați pe front. Potrivit datelor anunțate de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la mijlocul lunii aprilie, cel puțin trei mii de militari s-au stins din viață.

AUTOR: Mihai Caragacean

Discursurile lui Zelenski. Puterea cuvântului

Pe frontul informațional, Ucraina a transmis mesaje puternice încă de la începutul invaziei ruse. Discursurile președintelui Volodimir Zelenski către poporul său și adresările sale în parlamentele străine din întreaga lume au stârnit emoții, au stimulat sprijinul internațional și au întărit moralul acasă. 

Discursurile sale  au dat dovadată de o combinaţie incisivă de francheţe şi putere emoţională. Au fost întotdeauna adaptate perfect interlocutorilor cărora li se adresează şi au atins esenţa evenimentelor din Ucraina.

Când a vorbit în fața Camerei Comunelor din Marea Britanie, în ziua a 13-a a invaziei, Zelenski a comparat lupta Ucrainei împotriva Rusiei cu cea a Marii Britanii împotriva lui Hitler.  Pentru Parlamentul grec tema a fost Mariupol, unde există o comunitate mare de etnici greci, iar pentru finlandezi, cocktailuri Molotov aruncate împotriva invadatorilor sovietici. Când s-a adresat australienilor, Zelenski a vorbit despre MH17, avionul Malaysian Airlines doborât de Rusia în 2014. În Congresul SUA, el a făcut o comparație între bombardamentele din Ucraina cu Pearl Harbor și atentatele de la 11 septembrie. La final, liderul de la Kiev a prezentat un videoclip grafic care arată luptele din țara sa și atacurile forțelor ruse. Videoclipul s-a încheiat cu o tablă pe care scria „închideți cerul deasupra Ucrainei”.

Zelenski a însoţit această retorică înaltă cu cereri concrete. El a cerut ca Ucraina să primească sisteme antiaeriene, avioane de vânătoare Mig-uri, tancuri şi vehicule blindate. El doreşte sancţiuni suplimentare împotriva Moscovei, inclusiv un embargo complet asupra petrolului. 

AUTOR: Ilinca Fiodorov

Trei bătălii care au definit și definesc Războiul din Ucraina

În dimineața zilei de 24 februarie, locuitorii Ucrainei erau treziți de sirene anti-aeriene și exploziile generate de bombardamentul artileriei și aviației ruse. La scurt timp, armata rusă a trecut garnița cu Ucraina dinspre Belarus și a capturat centrala nucleară de la Cernobîl. În cursul zilei, parașutiștii ruși au aterizat și început luptele pe aeroportul Hostomel și Antonov, dând astfel startul Bătăliei pentru Kiev care a durat până la începutul lunii aprilie, când preluarea capitalei ucrainene a devenit o sarcină imposibilă pentru armata rusă. Victoria, chiar dacă temporară, a Ucrainei în această luptă, a dus la retragerea armatei  ruse din nordul și nord-estul țării, fapt ce a condus la descoperirea masacrelor de la Bucea, Irpin și alte localități.

O altă bătălie cu implicații importante pentru războiul din țara vecină a fost cea pentru controlul total al orașului Mariupol, devenit în scurt timp oraș-martir. Rezistența de aproape trei luni a apărătorilor orașului, proveniți în mare parte din rândurile regimentului Azov și a altor unități ale forțelor de securitate ucrainene, a permis ținerea în zonă, după unele estimări, a cel puțin 12.000 de militari ruși, fapt ce a amânat o eventuală ofensivă rusă spre Zaporijia și Herson, din cauza insuficienței de trupe. În același timp, combinatul Azovstal a devenit un simbol al rezistenței ucrainene. În urma acestei bătălii, a devenit cunoscut și un alt termen - mariupolizare - care vine să definească tactica armatei ruse de a rade de pe fața pământului, orașele care opun o rezistență majoră împotriva lor.

De altfel, „mariupolizarea” a fost utilizată de către oficialii ucraineni și pentru orașe precum Severodonețk, care în prezent, fiind controlat de armata rusă în proporție de 80%, este una din ultimele redute ucrainene din regiunea Lugansk. Orașul, capitală administrativă a regiunii, a suferit aceleași pierderi și a devenit sinonim cu Mariupolul, în termeni de distrugeri suferite. Bătălia din zonă, care este în desfășurare, ar urma să schimbe soarta războiului, dacă armata ucraineană ar începe utilizarea în zonă a armamentului greu trimis de occidentali.

AUTOR: Cristian Bolotnicov

Infernul de la Azovstal

Oțelăria Azov din orașul-port Mariupol, cunoscută drept Azovstal, rămâne a fi iadul pe pământ pentru mii de ucraineni, soldați, dar și civili, însă și un loc de veci pentru mii de luptători ruși. Nici până astăzi nu se cunoaște o cifră concretă a celor decedați la Azovstal, dar nici numărul exact al persoanelor evacuate. 

Oțelăria a devenit adăpost pentru femeile, copiii și bătrânii care fugeau de urgia războiului. Pe parcursul mai multor săptămâni, Rusia a refuzat să ofere un coridor verde civililor și militarilor blocați pe teritoriul uzinei. 

Persoanele aflate la adăpost au declarat în repetate rânduri că au rămas fără apă, alimente și medicamente și au cerut ajutor de la comunitatea internațională, iar imaginele care circulau pe internet erau de-a dreptul sfâșietoare. Lupta dusă timp de peste 80 de zile la oțelăria Azov reprezenta ultimul loc de rezistență ucraineană, chiar dacă uzina a fost complet distrusă de bombardamentele rusești pe parcursul bătăliei. 

Forțele ucrainene și-au încheiat „misiunea de luptă” în orașul asediat Mariupol la mijlocul lunii mai, iar aproape o mie de soldați ucraineni, care luptau la uzina de oțel Azovstal, s-ar fi predat rușilor.

AUTOR: Cătălina Grițco

Vieți și destine risipite pe drumurile de la Bucea

Războiul din Ucraina este o dramă care a zguduit scena politicii și economiei mondiale și nu a lăsat fără impact mediul înconjurător și sănătatea oamenilor. Un aspect mai puțin mediatizat al acestei orori se referă la zecile de cadavre omenești care fie erau lăsate pe drumuri zile la rând, fie erau înghesuite în gropi comune. Specialiștii trag alarma asupra impactului asupra sănătății a cadavrelor în descompunere, iar agenții de mediu strâng din umeri când sunt întrebați de potențiale soluții de prevenire a unor eventuale tragedii. 
Acest subiect nu m-a putut lăsa indiferentă, de aceea am documentat situația cadavrelor de pe drumul morții.

Pe 2 aprilie 2022, lumea a fost cutremurată de o descoperire groaznică. În presă au apărut imagini cu zeci de cadavre îmbrăcate în haine civile, rămase pe stradă, într-o suburbie a Kievului, orășelul Bucea, după plecarea forțelor rusești. La scurt timp, presa internațională a publicat tot mai multe dovezi a ceea ce a fost ulterior numit masacru și chiar genocid.

AGORA precizează că Procuratura Generală a Ucrainei a identificat peste 500 de soldați ruși care au comis crime de război în țară. 

În același timp, activiștii pentru drepturile omului din cadrul inițiativei globale „Tribunal pentru Putin” au înregistrat și documentat până în luna aprilie 1.188 de episoade de crime de război comise de trupele ruse în Ucraina.

Baza de date a inițiativei menționează cel puțin 414 decese, 392 de răniri, 868 de bombardamente, 559 de atacuri asupra bunurilor civile, 349 de cazuri de distrugere sau deteriorare a proprietății. Totodată, de la începutul războiului, au fost înregistrate 25 de tipuri de crime probabile împotriva umanității, comise de militarii ruși. Anterior, Procuratura Generală a Ucrainei a explicat că Vladimir Putin este criminal de război, dar conform legislației internaționale, fiind președinte al Rusiei, se bucură de imunitate. În același timp, ministrul transformării digitale a Ucrainei, Mihailo Fedorov, a declarat că cu ajutorul sistemului de recunoaștere facială și inteligenței artificiale, mulți dintre invadatorii care au comis atrocitățile de la Bucea și Iprin sunt deja identificați.

AUTOR: Irina Harea-Mardari

Atacul asupra Insulei Șerpilor și înjurătura care va intra în cărțile de istorie

Chiar în prima zi a războiului, în data de 24 februarie 2022, în jurul orei 18:00, polițiștii ucraineni de frontieră anunțau că Insula Șerpilor a fost atacată de forțele rusești. Deja, către orele 22:00, Serviciul ucrainean de Grăniceri a declarat că, în urma bombardamentelor maritime și aeriene, care au distrus toată infrastructura, trupele ruse au preluat controlul insulei. În noaptea de 25 februarie, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski spunea că toți grănicerii de pe Insula Șerpilor, potrivit informațiilor disponibile la acea oră, au murit și că li se va acorda postum titlul de Erou al Ucrainei. 

Ulterior, s-a aflat că aceștia, de fapt, au fost luați prizonieri, iar mai târziu, au revenit în Ucraina, fiind schimbați cu prizonieri ruși. 

Un video din momentul atacului asupra insulei a devenit viral pe internet. Țineți minte când comandantul unei nave militare rusești a somat grănicerii ucraineni să se predea, iar aceștia au ripostat cu celebra frază: „Русский военный корабль, иди на ***” (Nava rusească de război, du-te dracului!).

Când a ajuns în patrie, grănicerul ucrainean, Roman Gribov, autorul renumitului slogan adresat navei rusești de război, a fost decorat pentru merite deosebite. Iar mesajul a devenit sursă de finanțare pentru armata ucraineană, fiind imprimat pe diferite obiecte care sunt vândute, iar banii sunt direcționați pentru necesitățile militare. Și Serviciul Poștal ucrainean a pus în circulație timbre cu sloganul „Navă de război rusească, du-te…! Slavă eroilor!”

Fraza cu pricina a devenit deci slogan - un adevărat simbol al rezistenței ucrainenilor în fața ocupanților ruși. Cunoscutul jurnalist ucrainean, Dmitri Gordon, spunea că aceasta este chiar, pe alocuri, mai motivantă pentru luptători decât sloganul „Слава Украине”.  

AUTOR: Stela Vdovîi

Susținere fără precedent pentru Ucraina, în timp ce Rusia s-a pomenit izolată

Națiunile occidentale au reacționat cu indignare la invazia Rusiei în Ucraina, acuzând-o că readuce războiul în Europa. Președintele american Joe Biden l-a numit pe Vladimir Putin „criminal de război”, iar acțiunile Rusiei au fost calificate de mai multe state drept un genocid împotriva poporului ucrainean. 

După valul de șoc, în timpul căruia zeci de state au condamnat agresiunea, occidentul a trecut la acțiuni. Uniunea Europeană a adăugat un număr semnificativ de persoane și entități pe lista de sancțiuni și a adoptat măsuri fără precedent cu scopul de a slăbi semnificativ baza economică a Rusiei, de a o priva de tehnologii și de a-i reduce capacitatea de a purta războaie. 

Sancțiuni au fost adoptate și peste ocean. Măsurile au avut drept scop limitarea relațiilor comerciale și financiare obișnuite cu Rusia, penalizarea oligarhilor ruși pentru susținerea lui Vladimir Putin și posibila paralizare a economiei rusești, toate în speranța de a-l descuraja pe Putin să continuie agresiunea. 

În listele celor sancționați s-au regăsit nume sonore, fiind vorba despre presupusa iubită a lui Vladimir Putin, Alina Kabaeva, fosta sa soție și două dintre fiicele sale, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, propagandiști de la posturile publice de televiziune, precum și deputați din Duma de stat.

În același timp, occidentul a ajutat Ucraina, oferindu-i asistență financiară și echipamente militare. Aici, însă, lucrurile nu au stat atât de simplu. 

Unele țări au promis un volum important de echipamente militare, dar nu și-au onorat toate angajamentele anunțate public. 

De altfel, mai mulți experți au subliniat dualitatea unor lideri europeni, care, deși au condamnat războiul, au continuat să discute cu Vladimir Putin, iar unii i-au sugerat Ucrainei să ia în calcul posibilitatea de a face unele concesii teritoriale. Kievul a respins aceste idei. 

Statele Unite ale Americii, în premieră după cel de-al Doilea Război Mondial, au reactivat mecanismul „Lend-Lease”, prin intermediul căruia echipamentele militare de 40 de miliarde de dolari sunt transmise Ucrainei într-un mod accelerat.

Țările Baltice, precum și Polonia au făcut front comun pentru a susține Kievul. În mai multe rânduri, președintele ucrainean s-a referit la relația foarte apropiată cu liderul de la Varșovia. Preşedintele polonez, Andrzej Duda, a devenit primul lider străin care a susținut un discurs în persoană în legislativul de la Kiev de la începutul invaziei ruse, declarând că „nu va avea odihnă” până când Ucraina nu va deveni membră a UE. 

De altfel, capitala ucraineană a fost vizitată de numeroși lideri politici, care au venit să vadă cu ochii lor dezastrul produs de agresiunea Federației Ruse. 

În timp ce NATO nu a dat prea multe șanse Ucrainei în privința unui eventual statut de membru, Kievul a făcut eforturi pentru a avansa în parcursul său european. Astfel, Ucraina a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană, inspirând alte state precum Republica Moldova și Georgia să-i urmeze exemplul.

AUTOR: Elena Zagnat

Forța oamenilor, arma Moldovei

Războiul din Ucraina a fost resimțit în R. Moldova din primele orele de la declanșarea atacurilor armate. Punctele de frontieră comune cu țara vecină s-au transformat în rânduri de așteptare. Ucrainenii au văzut în țara noastră un punct de refugiu spre care au pornit în speranță de ajutor. 

Ceea ce avea să urmeze a uimit o lume întreagă. Cetățenii R. Moldova au demonstrat o mobilizare fără precedent. Oamenii au pus la dispoziția refugiaților casele și proviziile pe care le aveau. La punctele vamale, zeci de șoferi parcurgeau în continuu rute dus-întors pentru transportarea refugiaților spre centrele deschise în timp foarte scurt în țara noastră. 

Deși ne numărăm printre vecinii cei mai mici ai Ucrainei din punct de vedere teritorial, R. Moldova a adăpostit cel mai mare număr de refugiați per cap de locuitor. 

În ultimele trei luni, aproape jumătate de milion (474.770 de persoane) au intrat în țara noastră. Iar în prezent, 83.800 de refugiați continuă să se afle în Moldova, dintre care 44.500 sunt copii.

Așadar, primul val al refugiaților, cei din primele zile de război, a fost preluat cu empatie de moldoveni. În scurt timp, au fost create zeci de centre de cazare și ajutor specializat. Vorbim de 95 de centre temporare de plasament și în familii gazdă. Acum, la 100 de zile de război, rata de cazare în centrele de plasament este de 46,4%.

Totodată, au fost create coridoare și legături pentru tranzitul refugiaților spre țările UE. Iar acum aflăm că 74.870 de persoane au reușit să se întoarcă în Ucraina. 

Pe teritoriul R. Moldova au fost adaptate obiectivele de infrastructură pentru acces ucrainenilor. Astfel, până acum, 482 de refugiați și-au găsit un loc de muncă. În continuare, 1.135 de angajatori propun alte 2.163 de locuri de muncă vacante pentru cei veniți. La fel, a fost acordată asistență medicală pentru 14.000 de solicitări. Iar sistemul educațional a creat condiții pentru încadrarea copiilor din ucraina.

Prin urmare, după trei luni de război, putem afirma sigur ceea ce a remarcat o lume întreagă: R. Moldova este un exemplu ce a demonstrat că resursele nu sunt mereu un indicator al posibilităților. Forța oamenilor a fost arma cu care Moldova și-a ajutat și continuă să ajute vecinul.

AUTOR: Irina Soltan

Vezi și aceste știri
Ambasadorul Federației Ruse, invitat la Ministerul Agriculturii pentru discuții pe marginea sistării importurilor de produse agricole moldovenești

Ambasadorul Federației Ruse, invitat la Ministerul Agriculturii pentru discuții pe marginea sistării importurilor de produse agricole moldovenești

Veste proastă pentru șoferi! De zece ori a fost majorată amenda pentru lipsa asigurării auto

Veste proastă pentru șoferi! De zece ori a fost majorată amenda pentru lipsa asigurării auto

Marea Britanie aprobă un vaccin Moderna care țintește varianta Omicron şi tulpina originală a COVID-19

Marea Britanie aprobă un vaccin Moderna care țintește varianta Omicron şi tulpina originală a COVID-19

Advertoriale
Toate inovațiile gândite în favoarea clientului la sucursala maib din inima Chișinăului

Toate inovațiile gândite în favoarea clientului la sucursala maib din inima Chișinăului

Uită de grija unui control de la Inspecția Muncii. Încredințează administrarea documentației HR companiei DAD Human Capital

Uită de grija unui control de la Inspecția Muncii. Încredințează administrarea documentației HR companiei DAD Human Capital

Alături de tineri și sport: IuteCredit, partener general la Cupa Europeană de Triatlon printre Juniori (VIDEO)

Alături de tineri și sport: IuteCredit, partener general la Cupa Europeană de Triatlon printre Juniori (VIDEO)

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
CUPRINS
  1. Războiul provocat de Rusia a declanșat cea mai gravă criză umanitară, de la cel de-al Doilea Război Mondial
  2. Discursurile lui Zelenski. Puterea cuvântului
  3. Trei bătălii care au definit și definesc Războiul din Ucraina
  4. Infernul de la Azovstal
  5. Vieți și destine risipite pe drumurile de la Bucea
  6. Atacul asupra Insulei Șerpilor și înjurătura care va intra în cărțile de istorie
  7. Susținere fără precedent pentru Ucraina, în timp ce Rusia s-a pomenit izolată
  8. Forța oamenilor, arma Moldovei
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.