
„Spun înjurături, dar nu știu ce înseamnă „pu**” sau „pi***” pentru că ei au „cocoșei” și „păsărici”. Despre importanța educației sexuale în școli (LONGREAD, ANIMAȚIE)
În Republica Moldova, 27 dintr-o mie de fete cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani au devenit mame în 2020. Un alt studiu susține că șase din o sută de copii născuți în țara noastră provin de la mame adolescente. Cu toate acestea, subiectul educației sexuale în școli rămâne a fi unul tabu și prea puțin discutat în public. În țara noastră, educația sexuală nu este o disciplină școlară obligatorie, particularități din domeniul educației sexuale sunt predate în cadrul orelor de biologie, de educație civică sau în timpul disciplinelor opționale. AGORA a discutat despre importanța unei asemenea discipline cu doi profesori, un preot, o ginecologă, o psihologă și o elevă de liceu. În toată această ecuație, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a rămas tăcut solicitărilor noastre de informație, conținute într-un document expediat încă pe 6 iunie.
・
Prima încercare de a aduce în agenda elevilor această disciplină a avut loc în anul 2005 prin intermediul cursului „Deprinderi de viață”. Chiar după primele lecții, „Deprinderi de viață” a devenit ținta criticilor, iar biserica ortodoxă susținea că acest curs ar fi păgân și o metodă de propagare a desfrâului. În urma acestor acuzații, disciplina a devenit opțională.
În prezent despre educația sexuală se vorbește la orele de educație pentru societate, educația pentru sănătate și la orele obligatorii de dezvoltare personală/dirigenție.
Înainte de a purcede la lectura textului, te invităm să vezi animația AGORA la temă:
De ce este importantă educația sexuală, mai ales pentru adolescenți?
Educație sexuală este un termen folosit pentru a descrie formarea despre anatomia sexuală umană, reproducerea sexuală, relațiile sexuale și alte aspecte ale comportamentului sexual uman.
Deci, educația sexuală nu este egal cu „învățăm cum să facem sex”.
Autor:
În perioada adolescenței, activitatea hormonală este mult mai accelerată, fiind accentuată și de modificările fizice ale organelor sexuale care generează și curiozitatea de a cunoaște, experimenta și testa chestii noi. Plus la toate, adolescenții sunt tentați de tot ce este interzis sau necunoscut, fiind dominați de impuls. Iar preocupările sexuale urcă în topul celor mai „fierbinți” subiecte.
Educația sexuală asigură informație clară, corectă și bine documentată despre:
- sex și organe genitale, care pot preveni apariția sarcinilor în rândul adolescentelor;
- rolul metodelor de contracepție, dar și abstinența sexuală;
- inițiază tinerii despre transmiterea a diverse boli cu transmitere sexuală;
- informarea este cea mai bună metodă de a preveni, dar și a aborda diverse probleme de sănătate, astfel, adolescenții cunosc importanța faptului că o boală este mai ușor să fie prevenită decât tratată;
- ajută tinerii să dețină un control deplin asupra propriului corp;
- informează despre limitele în raport cu propriul corp, dar și limitele față de cei din jur.
UNESCO a catalogat educația sexuală drept „predarea și învățarea despre aspectele cognitive, emoționale, fizice și sociale ale sexualității”. Prin cunoștințele pe care le oferă, disciplina „asigură întârzierea debutului activității sexuale, reducerea asumării de riscuri, creșterea utilizării mijloacelor de contracepție și atitudini îmbunătățite în ceea ce privește sănătatea sexuală și reproductivă”.
„Un copil informat e un copil protejat”
Doctorul ginecolog, șefa Centrul de Resurse la Nivel Național în Promovarea Serviciilor de Sănătate Prietenoase Tinerilor „Neovita”, Galina Leșco, declară că educația sexuală este o șansă la o generație sănătoasă.
„Nu este despre sex, sau nu numai despre sex, este în primul rând despre corp, igienă, consimțământ și confort psihologic. Un copil informat este un copil protejat de boli venerice, de sarcini nedorite, dar și traume psihologice.”
Galina Leșco
Autor:
În ultimii ani, cu toate că numărul de sarcini adolescentine este în scădere, problema persistă și este în continuare gravă. Poate educația sexuală preveni aceste sarcini? Experții susțin că da.
„Sarcina la adolescente poate veni împreună cu un șir de consecințe grave, atât pentru mamă cât și pentru făt, letale chiar. Adolescentele sunt mult mai predispuse la depresia postpartum, pot avea un risc mai mare de tensiune arterială, eclampsie. La fel, riscurile pentru bebeluș includ naștere prematură, greutate redusă la naștere, dar și afecțiuni neonatale severe. Când vorbim despre o sarcină la adolescente nu ne referim doar la fete, băieții au aceeași responsabilitate deopotrivă. Copii trebuie responsabilizați pentru toate acțiunile lor. Trebuie învățați să respecte limite, ale propriului corp, dar și ale celor din jur. Și problemele nu se opresc doar la sarcini nedorite. Noi ne confruntăm cu una dintre cele mai mari rate de infectare cu boli cu transmitere sexuală din Europa, tinerii noștri ocupând primele locuri în topul bolilor cu transmitere sexuală, mai ales sifilis și gonoree”, accentuează doctorul ginecolog.
Totodată, Galina Leșco consideră că toți adulții trebuie implicați în procesul de instruire a copiilor și adolescenților.
„Toți adulții fac un ping-pong între ei când apare în discuție acest subiect”.
Autor:
„Părinții zic că e responsabilitatea profesorilor, profesorii pasează responsabilitatea pe medici și psihologi, ultimii cred că trebuie să se discute mai întâi în familie. Corect ar fi să vorbim toți, să ne implicăm cu toții. Dacă nu suntem pregătiți să o facem, haideți să studiem împreună cu copilul nostru. Să cercetăm un subiect sau altul, să găsim răspuns la întrebări”, a menționat Galina Leșco.
Cine ar putea să le explice copiilor cum funcționează corpul uman și ce sunt relațiile sexuale?
Potrivit specialistei în psihologie, Anna Comendant, subiectul rămâne a fi sensibil pentru noi, părinți și bunici, care am crescut într-o altă „societate/lume/cultură informațională”.
„Nouă ni se vorbea pe ascuns și eram educați în rușine. Dar tot generația noastră a trecut prin cele mai multe abuzuri emoționale și psihologice despre care nu avem curajul să vorbim. Copiii noștri, și chiar tinerii din anul 2000 încoace, fac parte din generația viitorului, sau Boom-ului informațional. Ei au acces la „sex” în teorie și vizual, la doar un click pe internet. Să ne „temem” să vorbim e ca și cum am nega realitatea din jur.”
Anna Comendant
Autor:
Psihologa spune că nu există limită informațională pentru copiii secolului XXI, „dacă nu obțin răspunsuri de la adulți le poți obține din telefon, YouTube, Tik-Tok, etc. Ce se întâmplă când copilul află de la altcineva? Părintele își pierde din autoritate în fața copilului. Copilul se îndoiește de poziția de adult a părintelui?”.
Anna Comendant afirmă că, copiii nu se traumează psihologic de la adevăr și expunerea acestuia fără frică, rușine, spaimă. Ei pot percepe orice informație atâta timp cât e explicată calm și cu deschidere.
„La trei ani, copiii merg în colectivitate, unii merg la creșă de la un an și jumătate. Acolo ei văd diferența sexuală dintre băieței și fetițe. „Mama, ieri la un băiețel i-a ieșit cucul din chiloței, e așa lăsat și atârnă” sau „Mama, da de ce băiețeii poartă cocoșei în chiloței, nu-i pișcă?”, „Mama, educatoarea mi-a zis că am păsărică, da eu nu o găsesc, cred că a zburat!”. Eu adun anual comentarii amuzante de pe la mame cu copii mici. De ce? Pentru că noi încă ne rușinăm să numim organele genitale cu numele lor anatomice „penis, vulvă/vagin””.
„Nu e nimic rușinos să cunoști ce înseamnă cuvântul pu**! La 5-6 ani copiii învață primele înjurături stradale, des pot spune „du-te-n pu**” sau „pi*** mă-tii”, dar ei nu știu ce înseamnă „pu**” sau „pi***” pentru că ei au „cocoșei” și „păsărici”. Și atunci pe cine să certăm?”, întreabă Anna Comendant.
Autor:
Profesorii trec la tablă!
Profesoara de limbi străine de la Liceul Teoretic Republican „Ion Creangă” din Bălți, Irina Mutruc, susține că educația sexuală înseamnă educație pentru sănătate, pentru respectul de sine, pentru relaționarea corectă cu ceilalți, promovarea consimțământului și combaterea violenței. Abia pe urmă, aceasta înseamnă cunoașterea felului în care funcționează corpul uman, ce înseamnă actul sexual și relațiile emoționale, responsabilitatea pentru propria sănătate și pentru celălalt, față de procrearea unei alte vieți etc.
„De ani de zile se tot discută despre educația sexuală în școli și mă număr printre susținătorii acestei inițiative. Deși există multe argumente care dovedesc beneficiul pe care l-ar avea atât copiii/adolescenții cât și societatea în ansamblu, rezistența față de acest aspect al educației este destul de mare. Unul dintre motive este convingerea că o astfel de educație ar amenința valorile tradiționale și religioase, un alt motiv ar fi că noi, adulții (părinți sau profesori), nu suntem suficient de bine pregătiți, nu avem o formare corespunzătoare. De cele mai multe ori, sarcina de a aborda anumite aspecte ale educației sexuale îi revine dirigintelui, psihologului sau profesorului de dezvoltare personală, care recurg la autoinstruire pentru a face față provocării, dar dese ori o fac superficial sau renunță fiind conștienți de faptul că nu cunosc suficient de bine acest compartiment”, afirmă Irina Mutruc.
Un alt impediment, după părerea profesoarei, este necesitatea instruirii părinților, care este și mai complicată decât cea a elevilor.
„Personal, din postura de părinte a doi băieți, aș fi recunoscătoare școlii dacă băieților mei li s-ar oferi posibilitatea de a avea această oră de educație sexuală, căci este absolut necesară pentru viață. Dar, în calitate de profesor, îmi dau seama că avem mult de muncit până vom putea beneficia de aceasta”, concluzionează Irina Mutruc.
Profesoara de biologie și chimie de la Gimnaziu din satul Năpadova, raionul Florești, Diana Borbilă, susține că educația sexuală este o problemă stringentă, dar nu este de părerea că trebuie introdus așa obiect în programa școlară.
„La ora de biologie din clasa a șasea se studiază sistemul reproducător și organele sexuale, desigur că se vorbește și despre pericole. Consider că e prea devreme de vorbit pe această temă cu copiii de clasa a șasea. Pe de altă parte, internetul îi învață de toate și unii sunt mai curioși. Clasa a opta, a noua este cea mai binevenită perioadă pentru a discuta despre educația sexuală, anume despre pericole, boli, problemele, care pot apărea. Mult depinde și de contingent. La clasa șasea la această temă era imposibil de predat și de verificat cunoștințele, prea copilăroși și curioși. La Dezvoltarea Personală în clasa șaptea, a opta, a noua de asemenea este un modul despre educația sexuală”, susține Diana Borbilă.
Elevă: La școală discuțiile despre sex sunt considerate rușinoase
Am discutat și cu o elevă de la Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi” din capitală. Eleva este acum în clasele liceale și susține că ultima lecție despre educația sexuală a avut loc când era clasa a șasea.
„Presupun că e o chestie generală să aibă loc o astfel de lecție în jurul clasei a șasea, deoarece pe la vârsta respectivă majoritatea fetelor (mai bine zis persoanele de sex feminin) aveau deja prima lor menstruație. Lecția a fost lipsită de detalii, vorbindu-se în mare parte despre „efectele pubertății la fete” (printre ele numărându-se creșterea sânilor, părului, etc) și cam atât. Despre actul sexual, cum să ne protejăm, la ce să avem grijă pentru siguranța noastră fizică și mentală, nu am auzit multe. Nu ni s-a vorbit nimic despre „manifestările masculine” în această perioadă și invers. Nu a discutat nimeni despre consimțământ și despre stabilirea anumitor limite (mai ales sexuale) ce țin de relațiile cu un partener, ce cred eu că este primordial pentru adolescenți, mai ales în societatea patriarhală în care ne aflăm”, crede adolescenta.
Eleva subliniază că nu s-a vorbim despre „părțile intime” ale corpului, abia dacă s-a specificat anatomia sexului feminin, de cel masculin nici vorbă.
„Când vine vorba de masturbare și pornografie, li s-a vorbit doar indivizilor de sex masculin, însă niciodată specificându-se efectele negative ale pornografiei și învățându-i că multe ipostaze de acolo sunt exemple eronate și prezentate exagerat. Când vine vorba de persoanele de sex feminin, masturbarea nici nu vine în discuție. La școală discuțiile despre sex sunt considerate rușinoase, mai ales dacă sunt prezentate de fete. În societatea noastră până acum acest subiect reprezintă ceva „murdar” și „privat”, ce trebuie „ținut acasă”. Părinții nu vorbesc cu copii lor despre astfel de subiecte, nefiind învățați cum să o facă și din cauza stereotipurilor și prejudecăților sociale”, menționează eleva.
Potrivit tinerei, sunt necesare lecțiile pentru părinți, iar mai apoi și pentru elevi, și ambii (părinte-copil), astfel și relațiile dintre părinte-copil ar deveni mai strânse și de încredere.
„În Moldova, mulți copii se confruntă cu probleme de identitate, orientare sexuală, abuz și sunt nevoiți să stea tăcuți. Discuții despre queer sex și protejare, evident, nu au existat niciodată până acum”.
Elevă la Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi”
Autor:
Preot: „Un profesor bun nu predă doar materia, ci și lecții de viață.”
În contextul în care biserica ortodoxă a militat pentru excluderea disciplinei „Deprinderi de viață” din programul școlar, am discutat cu un preot pentru a vedea ce părere are despre „Educația Sexuală”.
Preotul Sergiu Boldirescu, diriginte al unei clase de a XI-a, profesor de „Arta comportamentului moral”, „Etica vieții de familie” și „Religie” la Liceul „Miron Costin” din orașul Florești, afirmă că educația este necesară pe toate laturile. „Dacă educația nu cuprinde toate laturile, atunci nu putem vorbi despre o educație sănătoasă”.
„O disciplină școlară nu ne dă garanția că problema (n.r. - sarcinilor adolescentine) se va rezolva. Mai cu seamă că în curricula școlară există subiecte sau chiar unități de conținuturi care abordează educația pentru sănătate/sexuală. Un profesor bun nu predă doar materia, ci și lecții de viață. E o datorie a noastră, a profesorilor, preoților, medicilor să venim în fața elevului cu deschidere. Eu, profesorul, îți pot deveni prieten și în acest context se poate realiza o educație ce l-ar pregăti pe elev pentru viață”, susține preotul.
Totodată, slujitorul bisericesc consideră că „Educația Sexuală” nu este un subiect sensibil, mai degrabă e un lanț de probleme.
„Sensibilitatea apare acolo unde nu este un lanț dintre dragostea părintească, prezența părinților, discernământului tânărului, puterea exemplului etc. Un tânăr/ă care are discernământ, are și responsabilitate. Școala nu mai este capabilă să rezolve această problemă fără implicarea partenerilor comunitari. Educația copilului are mai multe laturi și implică mai mulți factori. Depinde de ce i-au cultivat părinții în cei șapte ani de acasă. Avem probleme ale căror rezolvare trebuie să înceapă de la părinți. Pedagogizarea părinților și implicarea lor în actul educațional în timp ar aduce roade. Temelia educației pe toate laturile ei se pune de către părinți”, menționează preotul.
Preotul Sergiu Boldirescu susține că în programul școlar, la religie, sunt diverse subiecte legate de viața intimă și pregătirea pentru viața de familie.
„Până la urmă, elevii decid cum să acționeze. Dar asta nu înseamnă că un curriculum nu poate fi îmbogățit. Nu contează doar conținuturile, ci ceea ce facem până și după ce elevul pleacă de la lecție. Sala de clasă poate fi și un cabinet de consiliere, dacă profesorul este iscusit și vede pe lângă materia care o predă și rolul său de formator în ceea ce privește educația tinerilor.”
Sergiu Boldirescu
Autor:
Întrebat cine ar putea să le vorbească tinerilor despre „Educația Sexuală”, preotul accentuează că este nevoie de o persoană care ar câștiga încrederea noii generații.
„Nu vorbim de profesii (preot, profesor, psiholog etc ), ci de o persoană în care tânărul sau tânăra are încredere. Discuțiile la subiect încep sau ar trebui să înceapă în familie și apoi la școală. Sunt întrebări care apar la vârste mici și părinții ar trebui să răspundă ca niște etape firești în dezvoltarea copiilor”.
„A vorbi despre sex nu e atât de important. Despre sănătatea sexuală e altceva, e ca o sămânță care o semeni în inima tânărului”.
Autor:
„Din experiența mea, am ajuns la concluzia că tinerii se conduc în mare parte după exemple. Nu ducem lipsă de informație, o poți găsi rapid și ușor. Important ce facem și cum facem ca să-i ghidăm pe tineri, să-i ajutăm să urmeze aceste învățături”, a mai adăugat preotul Sergiu Boldirescu.
Notă redacțională: Poziția preotului intervievat nu este poziția oficială a Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldove.
Ce spune Ministerul?
AGORA a adresat Ministerului Educației și Cercetării o serie de întrebări cu privire la educația sexuală în școli. Lista a fost expediată pe 6 iunie și consta din patru întrebări:
Periodic, am revenit la serviciul de presă al instituției pentru a afla detalii despre progresul instituției cu privire la solicitarea adresată. Nici până în ziua publicării acestui material, MEC nu a răspuns la întrebările expediate. Reamintim că limita legală pentru satisfacerea solicitărilor la informații este de 15 zile lucrătoare.
Educația sexuală în Europa
În unele țări europene, copiilor li se vorbește despre educația sexuală încă din anul 1955. Prima țară care a introdus educația sexuală în școală fiind Suedia. În anul 1968, educația sexuală a devenit obligatorie în școlile din Germania, iar în anul 1970 această disciplină a devenit obligatorie în Austria, Danemarca și Finlanda, iar în 1998 în Franța. În Republica Cehă, educația sexuală a început în 1972, în Ungaria în anul 1978, iar în Grecia educația sexuală la școală a început în 1980.
Disciplina este obligatorie și în Estonia, Norvegia, Portugalia, Anglia, Luxemburg, dar și Ucraina. Curricula este pentru fiecare țară diferită, iar cursul este ținut de profesori care se specializează și pe această materie sau specialiști din cadrul unor asociații sau ONG-uri cu scop educativ. Totodată, în unele țări sunt implicați și părinții.
În România educația sexuală a devenit obligatorie în biologia de clasa a VII-a, cu tematică legată de anatomie, sănătate, igienă și contracepție. Această programă, adoptată în 2017, a fost aplicată începând cu anul școlar 2019-2020.
Hartă: Predarea opțională și obligatorie a educației sexuale în țările UE
Sursa: Raportul CE. NOTĂ: Între timp, educația sexuală a devenit obligatorie în Bulgaria și România.
Comunitatea AGORA - PRO educație sexuală
Într-un sondaj realizat pe pagina de Facebook a comunității AGORA, 95% din cei 112 de respondenți susțin introducerea în programa școlară a disciplinei „Educația Sexuală”. Unul dintre membrii comunității noastre afirmă că: „O educație sexuală adecvată ar reduce din sarcini premature, ar învăța adolescenții să se protejeze, poate să se respecte mai mult, să evite dezinformarea legată de sex, să înțeleagă ce înseamnă pedofili sau persoane care vor să-i exploateze sexual, să reducă din anxietăți legate de mărimea organelor sexuale, sâni, etc.”.
La fel, un alt membru spune că „Educația Sexuală” este utilă, dar a votat contra, pentru că nu are încredere că, în Republica Moldova, în viitorul apropiat, se vor găsi pedagogi care vor putea preda un asemenea obiect.
