Timp de decenii, Republica Moldova a reușit să mențină relații strânse cu Moscova, beneficiind de importuri ieftine de gaze. Însă înrăutățirea relațiilor din ultima perioadă și faptul că Rusia blochează exporturile de energie către țările care, potrivit Kremlinului, duc o politică externă „neprietenoasă”, fac din Moldova o posibilă viitoare țintă pe care Moscova se va răzbuna.

„Rusia este pregătită să folosească dependența energetică pe post de armă în raport cu amenințările pe care le percepe din Occident”, a spus experta în cadrul organizației Carnegie Europe, Olivia Lazard.

De altfel, președinta R. Moldova, Maia Sandu a depus eforturi pentru a accelera apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană: în martie 2022, Moldova, țară care are un acord de asociere cu UE, a solicitat oficial aderarea la blocul comunitar și și-a sincronizat rețeaua de electricitate cu cea a Uniunii.

„Noi aparținem Uniunii Europene”, le-a spus Maia Sandu eurodeputaților într-un discurs susținut în plenul Parlamentului European, din luna mai 2022.

„Țara va avea nevoie de mult ajutor de la Bruxelles. Situația economică este dificilă. Creșterea dramatică a prețurilor la energie este principalul motiv pentru o creștere istorică a inflației - 27 la sută”, a recunoscut Maia Sandu în discursul său.

Între timp, Moldova se pregătește pentru impactul crizei și se luptă pentru aprovizionare cu combustibili alternativi.

„Criza pe care o avem ne face mai deștepți”, spune Veaceslav Ioniță, economist și fost deputat în Parlamentul R. Moldova.

„Dar de ce niciun Guvern, niciun politician nu a căutat alternative până acum, când gazul rusesc nu ne dădea nici un avantaj?”, s-a întrebat retoric Ioniță.

Sub presiune

Dependența totală a Moldovei de gazul rusesc este parțial rezultatul unui conflict de durată care a divizat țara.

De la căderea URSS, regiunea separatistă Transnistria s-a dezvoltat independent de Chișinău și a invitat în regiune circa 1.500 de militari ruși, ca parte a ceea ce Moscova insistă că ar fi un acord de menținere a păcii.

Transnistria găzduiește mari complexe de producție și industriale, multe dintre ele operate de oligarhi din apropierea Kremlinului, susține Igor Munteanu, director al Institutului pentru Dezvoltare și Socializare.

Asta înseamnă că regiunea separatistă consumă o cantitate disproporționată de energie în raport cu populația sa. Consumul mediu anual de gaz al Moldovei este de aproape trei miliarde de metri cubi, iar Transnistria reprezintă circa 1,6 miliarde de metri cubi, în ciuda faptului că are doar 1/5 din populația țării. Mai mult, Chișinăul este lăsat să plătească toată factura.

Moscova s-a arătat până acum îngăduitoare în ceea ce privește plățile Chișinăului - un aranjament care a ajutat economia în dificultate a Moldovei să rămână pe linia de plutire. Dar, relațiile moldo-ruse au început să se înrăutățească în ultimii ani, iar războiul din Ucraina a intensificat efortul Chișinăului de a scăpa de dependența de energie rusă.

„Până în 2005, am cumpărat gazul rusesc de două-trei ori sub prețul pieței. Dar acest preț a crescut pe măsură ce Moldova a urmărit integrarea europeană și ne-au pedepsit obligându-ne să plătim din ce în ce mai mult”, a menționat expertul economic și fostul deputat Veaceslav Ioniță.

În aprilie, monopolistul în domeniul exporturilor de gaze al Moscovei, Gazprom, a înmânat Chișinăului o factură de 1.110 euro la 1.000 de metri cubi de gaz, o creștere semnificativă de la doar 509 euro în martie - și de 10 ori mai mare decât în aceeași lună a anului trecut, potrivit lui Ioniță.

Situația se datorează și termenilor noului contract semnat în octombrie 2021, la Moscova, între ministrul Andrei Spînu și șeful Gazprom, Alexei Miller, suma datorată bazându-se pe prețul la vedere fluctuant al gazelor și petrolului, mai degrabă decât pe tarifele fixe pe termen lung, cum se practica anterior.

Contractul respectiv a readus Republica Moldova în pragul unei situații de urgență națională, după ce acordul său anterior s-a încheiat în septembrie 2021, iar Gazprom a amenințat repetat că va închide robinetele, ca parte a unei dispute privind datorii neplătite de 676 milioane de euro pentru livrările anterioare.

Moldova a achitat la timp pentru livrările sale actuale, dar costul în creștere a gazului și posibilitatea ca Moscova să decidă se renunțe la contract până când nu va fi plătită datoria invocată a făcut situația din ce în ce mai grea.

Strategia Chișinăului de a scăpa de dependența față de gazul rusesc

Printre alternative explorate de Guvernul de la Chișinău se numără o nouă conductă de 120 de kilometri care leagă Chișinăul de orașul Iași. Conducta poate să transporte până la 1,5 miliarde de metri cubi de gaz - mai mult de o treime din nevoile Moldovei.

Construcția acesteia a fost finalizată vara trecută, dar având în vedere contractul Republicii Moldova cu Gazprom, începerea livrărilor de gaze prin noua conductă nu a fost considerată o prioritate. Acum, Bucureștiul spune că este o chestiune de urgență, deși prețurile sunt încă în curs de negociere.

Expertul și ex-deputatul Igor Munteanu, este optimist că se poate ajunge la o înțelegere. Dar rămâne întrebarea dacă România va fi la fel de îngăduitoare ca Gazprom în a permite Moldovei, lipsite de numerar, să-și adune datorii și dacă națiunile occidentale ar fi dispuse să intervină pentru a ajuta Moldova în plata facturilor.

În decembrie, Bruxelles-ul a pus la dispoziție fonduri de 60 de milioane de euro pentru a ajuta Moldova să facă față creșterii costurilor la carburanți, iar săptămâna trecută a adoptat o Strategie Energetică Externă care promite sprijin suplimentar pentru Moldova. De asemenea, UE a ajutat România să-și crească capacitatea de stocare a gazelor de la trei la patru miliarde de metri cubi, ceea ce înseamnă că va fi mai bine echipată pentru a satisface nevoile Moldovei.

„Există o înțelegere la nivelul UE care spune că nu va exista o securitate energetică fără a se lucra activ cu partenerii apropiați din vecinătate directă”, a spus Olivia Lazard del a Carnegie Europe.

În timp ce Maia Sandu continuă să caute sprijin pentru o întoarcere către Occident, Kremlinul pare să-și fi supraestimat capacitatea de a folosi exporturile de energie pentru a menține Moldova pe orbita sa.

„Există o persoană care merită toate medaliile pentru că a pus Moldova pe drumul integrării europene și acesta este Vladimir Putin”, a spus expertul Veaceslav Ioniță.