Președintele României, Klaus Iohannis, a deschis reuniunea alături de copreședintele și omologul său polonez, Andrzej Duda.

„Având în vedere riscurile sporite de securitate în România și la Marea Neagră, consolidarea NATO pe flancul său estic, într-o manieră unificată și echilibrată, devine cu atât mai urgentă și crucială”, a declarat liderul de la București. 

Summit-ul va elabora „o viziune pe termen lung, punând apărarea colectivă și articolul 5 în centrul acțiunilor”, a mai spus Iohannis, referindu-se la articolul din NATO care prevede că un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor membrilor.

Șefii de stat din cele nouă țări reprezentate la București au discutat, de asemenea, despre impactul invaziei rusești asupra securității „partenerilor vulnerabili” ai NATO, printre care Republica Moldova și Georgia.

În 2017, NATO a desfășurat grupuri de luptă multinaționale în statele baltice și în Polonia pentru a descuraja Rusia. După invazia Rusiei în Ucraina în februarie, alianța militară a trimis întăriri în această țară.

În luna mai, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat că alianța nu mai este obligată de angajamentele din trecut de a se abține de la desfășurarea de forțe în Europa de Est.

Conform Actului Fondator din 1997, menit să reseteze relația dintre Rusia și NATO, ambele părți au convenit să lucreze pentru a „preveni orice acumulare potențial amenințătoare de forțe convenționale în regiunile convenite ale Europei, inclusiv în Europa Centrală și de Est” .