SINTEZĂ | Johnson rămâne premier, blocada rusă în Marea Neagră continuă iar peste ocean are loc investigarea „tentativei de lovitură de stat”

SINTEZĂ | Johnson rămâne premier, blocada rusă în Marea Neagră continuă iar peste ocean are loc investigarea „tentativei de lovitură de stat”
foto: Associated Press

Premierul Regatului Unit, Boris Johnson, a „supraviețuit” cu greu unei moțiuni de cenzură în vreme ce în SUA o comisie a Congresului a calificat evenimentele din 6 ianuarie 2021, de la Capitoliu, drept o „tentativă de lovitură de stat”, versiune respinsă de republicanii ex-președintelui Trump. La răsărit, lumea continuă să privească neputincioasă la blocada rusă din jurul porturilor ucrainene, care aruncă în aer prețurile la alimente și afectează 1,6 miliarde de oameni.

A doua săptămână a verii continuă să încordeze la maxim corzile în economia și politica globală, grav afectate de războiul din Ucraina, ceea ce riscă să „arunce în aer” și mai mult fundamentele sistemului de relații internaționale stabilite în ultimii 30 de ani.

Johnson câștigă și pierde, SUA tot mai divizată

Deși a supraviețuit moțiunii de cenzură înaintată de propriul său partid, presa din Marea Britanie scrie că Johnson a pierdut, din moment ce 40% din deputații săi au votat pentru demiterea sa. BBC susține că premierul britanic nu mai are nici o șansă să-și păstreze funcția în viitorul apropiat, după ce istoria recentă a arătat mai multe cazuri în care prim-miniștrii britanici au demisionat deși au rezistat moțiunilor de cenzură.

The New York Times oferă exemplul prim-ministrei Margaret Thatcher care a demisionat la câteva zile după ce a rezistat unui asemenea exercițiu în 1990. A fost urmată de o altă prim-ministră, Theresa May, demisia căreia a venit după ce a eșuat negocierea unui acord favorabil pentru Londra cu UE.

„Când patru din zece parlamentari ai propriului partid cred că țara ar fi mai bună fără tine, ai o problemă”, scrie editorialistul politic al BBC News, Chris Mason.

Acuzat de încălcarea restricțiilor instituite de propriul guvern în timpul pandemiei de COVID-19 prin organizarea mai multor petreceri la reședința sa oficială, Johnson este criticat pentru că a încercat să „acopere” adevărul, pierzând pe această cale importanți susținători.

Astfel, concluzia acestor vești nu se rezumă la „dacă va pleca Johnson” ci „când va pleca”.

În continuare, peste ocean, la Washington au fost publicate concluziile comisiei de investigație a atacului asupra Capitoliului, de pe 6 ianuarie 2021. După un an și jumătate de investigații, ședința acesteia a început cu un montaj video a unor clipuri nemaivăzute până acum, de rând cu mărturii video ale unor aliați sau chiar membri ai familiei lui Trump.

Washington Post transmite că membrii comisiei, din care fac parte doar doi republicani, au audiat în ultimul an peste 1.000 de martori și au analizat peste 140.000 de documente pentru a ajunge la concluzia că evenimentele din 6 ianuarie, care au culminat cu asaltul asupra Capitoliului, au fost „o tentativă de lovitură de stat”, după cum spune Bennie Thompson, președintele acestei comisii.

Mai mult, în cursul audierilor a fost remarcat și faptul că președintele Trump ar fi susținut „spânzurarea” vicepreședintelui de atunci, Mike Pence, sau invocarea celui de-al 25-lea amendament în vederea revocării acestuia din funcție.

În ciuda celor prezentate, evenimentele din 6 ianuarie continuă să fie un subiect ce divizează societatea americană. Partidul Republican a declarat atacul din 6 ianuarie drept un „discurs politic legitim”, în timp ce Reuters scrie că susținătorii acestuia cred că manifestațiile violente din acea zi sunt opera „stângii politice”, printre care și a democraților, arată datele unui sondaj realizat de Ipsos.

Putin se vrea „cel Mare”, ONU bate alarma

Fiind prezent la o expoziție dedicată celebrării a 350 de ani de la nașterea țarului Petru cel Mare, președintele rus, Vladimir Putin nu a ezitat să facă o paralelă între cel care a conferit Rusiei statutul de imperiu acum 300 de ani și el însuși. Astfel, liderul de la Kremlin a vorbit despre nevoia țării sale de a „recupera teritoriile pierdute” și de a „se apăra”.

„Ce a făcut Petru? A recuperat și a consolidat. Asta a făcut el. Și se pare că și noi trebuie să recuperăm și să întărim, de asemenea. Dacă pornim de la faptul că aceste valori fundamentale stau la baza existenței noastre, cu siguranță vom reuși să rezolvăm sarcinile cu care ne confruntăm” a spus Putin.

Mai mult, el a continuat să insiste că Petru cel Mare a purtat un război cu Suedia vreme de 21 de ani și „nu a luat nimic de la ei, ci a întors (ce era al Rusiei - n.r.)”. În replică, consilierul prezidențial ucrainean, Mihailo Podoliak a scris că „mărturia lui Putin” și „compararea cu Petru cel Mare” nu fac decât să demonstreze existența unor „pretexte inventate de genocid”.

„Nu ar trebui să vorbim salvarea de la umilire a Rusiei, ci despre deimperializarea ei imediată”, a afirmat el.

Între timp, Marea Neagră rămâne a fi blocată de marina rusească și de minele instalate de ucraineni în apropierea porturilor și țărmurilor aflate sub controlul lor. Asta deși, forțele navale ale Ucrainei au anunțat că au împins flota rusă la peste 100 de kilometri de țărm.

Chiar și așa, porturile sunt blocate iar o eventuală deminare a acestora și reluare a exporturilor, sub garanțiile Occidentului și NATO ar lua cel puțin șase luni, afirmă un vicepremier ucrainean. În lipsa acestor căi de export, grânele ucrainene sunt transportate pe cale rutieră și feroviară, fapt pentru care la vămile din Republica Moldova și România au apărut cozi imense de TIR-uri. Paradoxal, granița între Ucraina și Polonia pare mult mai liberă.

Chiar și așa, Ucraina susține că mai mult de două milioane de tone de cereale pe lună nu pot fi exportate în actualul format, iar în toamnă, afirmă Zelenski, ar urma să fie disponibile spre export în jur de 75 de milioane de tone de grâne și produse alimentare.

„În privința cerealelor, am explicat deja că acestea pot fi transportate fără probleme la destinație. Rusia nu se opune în nici un fel. Ca acest lucru să se întâmple, domnul Zelenski trebuie să dea ordinul, asta dacă mai poate ordona ceva, pentru a permite navelor străine și ucrainene să navigheze în Marea Neagră”, a fost replica lui Lavrov la întrebarea unui jurnalist ucrainean din timpul conferinței de presă de la Ankara. De altfel, încercarea Turciei de a media un acord între Rusia și Ucraina, se ciocnește în continuare de refuzuri.

În aceste condiții, prețurile la alimente continuă să se ridice tot mai mult, iar secretarul general al ONU, Antonio Guterres susține că 1,6 miliarde de oameni sunt afectați de războiul din Ucraina, securitatea lor alimentară, energetică și financiară fiind extrem de vulnerabilă.

„Impactul războiului asupra securității alimentare, energiei și finanțelor este sistematic, grav și se accelerează. Pentru oamenii din întreaga lume, războiul amenință să declanșeze un val fără precedent de foamete și sărăcie, lăsând în urmă haos social și economic”, a declarat Guterres.

Oficialul susține că dacă în acest an problema ar fi „lipsa accesului la hrană”, atunci anul viitor ar putea fi „lipsa de hrană” și solicită din nou, încetarea războiului din Ucraina.

„Din aceste 1,6 miliarde de persoane, 1,2 miliarde, sau trei sferturi, trăiesc în ţări grav expuse şi vulnerabile simultan celor trei dimensiuni”, precizează raportul. În viitor, „nicio ţară sau comunitate nu va fi ocolită de această criză a costului vieţii”, afirmă raportul ONU.

Lupte grele la Severodonețk, Merkel răspunde

Luptele urbane din Severodonețk sunt soldate cu pierderi mari pentru Rusia, care însă nu ezită să trimită și mai multe forțe militare în oraș, spre disperarea ucrainenilor care se văd nevoiți să se retragă la periferii sau în zona industrială. BBC transmite că Ucraina se află în fața unei decizii dificile, din moment ce trebuie să decidă dacă menține cu orice preț rezistența din Donbas sau se retrage spre zone mai favorabile.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski a sugerat în ziua de joi, 9 iunie, că soarta bătăliei de la Severodonețk este definitorie pentru viitorul ucrainean al regiunilor din estul țării. The Washington Post anunță că SUA ar fi dispuse să trimită mai multe lansatoare de rachete performante în Ucraina, după ce inițial președintele Joe Biden a anunțat că nu va oferi ucrainenilor arme care pot „lovi” pe teritoriul Rusiei.

Politico oferă un interviu cu fosta cancelară a Germaniei, Angela Merkel după plecarea acesteia din funcție. Fosta șefă a guvernului de la Berlin s-a confruntat cu numeroase critici din cauza tăcerii sale inițiale timp de mai multe săptămână, referitor la războiul din Ucraina, deși l-a condamnat chiar a doua zi.

În cadrul interviului, Merkel spune că nu are ce să își reproșeze, dar admite că a eșuat în a crea „o arhitectură de securitate care ar fi putut preveni acest război”. Ea neagă că ar fi fost naivă și susține că a avertizat mereu că Putin „vrea să distrugă UE pentru că o vede drept un precursor al NATO”.

Cu toate acestea, fosta cancelară a refuzat să spună de ce a accepta o politică de majorare a dependenței Germaniei de gazul rusesc.

„Singurul limbaj pe care el (Putin - n.r.) îl înțelege este limbajul forței”, a spus Merkel.

Despre refuzul de a primi Ucraina în NATO în anul 2008, Merkel susține că a luat atunci decizia corectă întrucât „Ucraina nu era o țară cu o democrație consolidată” și se afla „sub influența oligarhilor” iar o eventuală admitere ar fi dus „în mod cert la un război”.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
SINTEZĂ | Ce se coace la Moscova în timp ce alte țări vor să adere la NATO, cum războiul a închis jumătate din afacerile ucrainești și când ne paște o criză de grâne

SINTEZĂ | Ce se coace la Moscova în timp ce alte țări vor să adere la NATO, cum războiul a închis jumătate din afacerile ucrainești și când ne paște o criză de grâne

SINTEZĂ | 9 mai - brandul personal al lui Putin, ce cred europenii despre refugiații ucraineni și cum solul poate fi un factor decisiv în război

SINTEZĂ | 9 mai - brandul personal al lui Putin, ce cred europenii despre refugiații ucraineni și cum solul poate fi un factor decisiv în război

SINTEZĂ | Războiul Rusiei împotriva Ucrainei, ca instrument de PR pentru Guverne, motiv de revizuire a strategiilor de securitate ale multor țări și  eveniment care a schimbat percepția despre ziua de 9 mai

SINTEZĂ | Războiul Rusiei împotriva Ucrainei, ca instrument de PR pentru Guverne, motiv de revizuire a strategiilor de securitate ale multor țări și eveniment care a schimbat percepția despre ziua de 9 mai

Advertoriale
Fă-ți ghiozdanul pentru școală cu METRO! Rechizitele care îți vor face învățatul mai plăcut (FOTO)

Fă-ți ghiozdanul pentru școală cu METRO! Rechizitele care îți vor face învățatul mai plăcut (FOTO)

Maib a inaugurat „maib Academy”, un centru inovativ de instruiri pentru angajați

Maib a inaugurat „maib Academy”, un centru inovativ de instruiri pentru angajați

Î.S. MOLDATSA recrutează. Află cum poți să devii Controlor de Trafic Aerian Stagiar

Î.S. MOLDATSA recrutează. Află cum poți să devii Controlor de Trafic Aerian Stagiar

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.