Psihologa, apărătoarea drepturilor omului, și adjuncta Avocatului Poporului, Oxana Gumennaia, susține că motivele apariției bullying-ului sunt biologice și sociale. Motivul biologic ne vorbește despre faptul că este absolut natural să simțim furie și frică. Emoția furiei fiind una de bază, iar din această poziție putem explica fenomenul bullying-ului, înțelegând de ce acesta se produce. Minorii testează limitele și granițele personale ale altor semeni. Un alt motiv biologic este că, cortexul, partea creierului care răspunde de emoții, în copilărie și adolescență nu este pe deplin formată, ci se maturizează în jurul vârstei de 27 de ani. Din aceste considerente, până pe la vârsta de 10-12 ani, copii au nevoie să fie ghidați de adulți, maturii contribuit la construcția unui sistem sănătos de valori. Adulții trebuie să seteze limite: ce e bine și ce nu, cum e ok să te porți în societate și cum nu este bine. Odată ajunși la adolescență, minorii testează aceste limite. Le pot oare încălca? Ce se va întâmpla dacă nu o să țin cont de aceste limite? Acțiunile mele vor fi apreciate? Ce o să pățesc dacă depășesc limitele? Aceste lucruri se produc pentru că în adolescență nu conștientizăm limitele, începem să se înțelegem limitele după 24, 25 sau chiar 27 de ani.
Oxana Gumennaia accentuează faptul că cea mai mare responsabilitate o poartă adulții, ei sunt cei care trebuie să explice copiilor ce este acceptabil în mediu în care aceștia învață, își dezvoltă aptitudinile și cresc, și ce este interzis. Adulții sunt cei care trebuie să le vorbească celor mici despre diversitate și faptul că toți au ceva individual, care îi poate scoate în evidență. Acest lucru fiind un atu, nu un prilej de bullying.
„Dacă există bullying în mediul în care se dezvoltă copii, este doar din cauza că maturii nu țin sub control situația. Acest lucru vorbește despre faptul că maturii nu au depus suficient efort pentru a dezvolta în copii empatia, sau maturii așteaptă ca această perioadă să treacă de la sine, sau chiar ei sunt cei care provoacă bullying-ul”.
Oxana Gumennaia
Autor:
Pentru a identifica faptul că un copil suferă de bullying trebuie să observați dacă se schimbă comportamentul acestuia.
„Părinții, profesorii pot remarca că minorul era vesel, plin de viață, dar a început a fi pasiv, se îmbolnăvește des, plânge, nu vrea să meargă la grădiniță/școală, doarme prost. Sunt schimbări vizibile, care pot fi ușor observate”.
Oxana Gumennaia
Autor:
Consecințele bullying-ului pot fi foarte vaste. De la probleme personale legate de faptul că minorul are o stimă de sine scăzută - la afecțiuni psihosomatice. Copii care au suferit de bullying, la maturitate nu au încredere în forțele proprii, se subestimează, pot manifesta diverse forme de depresie, se victimizează. Abia prin terapie, pot depăși traumele din copilărie.
„Este foarte important să le vorbim copiilor că aceste lucruri nu trebuie tolerate. Și aici mă refer și la cei care sunt supuși bullying-ului, și la agresori, dar și la cei care sunt doar spectatori și nu intervin în conflict. Ignoranța asupra acestui aspect generează un lanț de probleme grave. Trebuie să lucrăm în grup, nu separăm membrii conflictului. Noi toți suntem implicați, cu toții suntem vinovați, împreună putem rezolva. Trebui să le insuflăm copiilor că nu sunt siguri, că pot soluționa această problemă, iar cel mai important este să le asigurăm suportul necesar”, conchide psihologa, apărătoarea drepturilor omului, Oxana Gumennaia.
Datele prezente într-un studiu realizat la cererea UNICEF Moldova atestă că în Republica Moldova 86,8% din totalul elevilor claselor a VI-a – XII-a sunt afectați de bullying. Influența bullying-ului asupra elevilor este diferită: unii dintre elevi devin victime ale bullying-ului, alții agresori sau martori. O parte dintre elevi nu se încadrează doar într-un singur grup din cele nominalizate mai sus, ei fiind, uneori, victime, alteori, martori ai situațiilor de bullying, în unele cazuri, agresori. Practic, fiecare al treilea adolescent, participant la studiu, în diferite situații, a fost și victimă, și martor, și agresor (34,3%). Această categorie de adolescenți este mai frecventă în mun. Chișinău. De asemenea, cunoașterea tuturor rolurilor este mai frecventă în rândul băieților, al elevilor din clasele superioare și al celor cu o reușită mai bună la învățătură. Fiecare al 4-lea elev (26,2%) este victimă a bullying-ului și a asistat la situații de bullying asupra altor copii. Situațiile date sunt mai frecvente în rândul fetelor și al elevilor din clasele gimnaziale.
NOTĂ: Informația face parte dintr-un reportaj din proiectul „Moldova, I am back” care poate fi citit și vizionat integral AICI.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.