PORȚIA de istorie: Cum și când a ajuns BAC-ul pe meleagurile noastre și cine au fost eminenții basarabeni ai celor „șapte clase românești”

PORȚIA de istorie: Cum și când a ajuns BAC-ul pe meleagurile noastre și cine au fost eminenții basarabeni ai celor „șapte clase românești”
FOTO: bessarabica.info

Din interbelic și până în prezent, este cunoscut drept „examen al maturității”, fiind susținut la absolvirea liceului, la mai multe discipline de învățământ. Apărut inițial în Franța lui Napoleon, Bacalaureatul a ajuns în Basarabia, atunci când provincia făcea parte din România Mare, fiind introdus de eminentul ministru al instrucțiunii publice, Constantin Anghelescu. Într-o nouă ediție a Porției de istorie, AGORA relatează cum a ajuns BAC-ul în ținutul nostru și cine au fost primii absolvenți.

În ziua de 17 martie 1801, Napoleon Bonaparte, recent devenit împărat al Franței și pus pe reforme, a semnat decretul care a creat Bacalaureatul ca examen, punându-se astfel bazele învățământului modern. Prima promoție a avut loc abia în 1809, fiind alcătuită, după exigențele vremii, din 31 de absolvenți, toți bărbați și evident, burghezi.

Adus în România de un chirurg

124 de ani mai târziu, examenul de Bacalaureat își face apariția și în țara noastră, prin grija și insistențele ministrului instrucțiunii publice (predecesorul ministrului Educației din prezent - n.r.) de atunci, chirurgul și profesorul universitar, Constantin Anghelescu. Despre el e destul să știm că a fost membru de onoare al Academiei Române și un adevărat reformator al școlii românești din interbelic, cunoscută în Basarabia după zicala „patru clase românești bat șapte clase rusești”.

În aceste condiții, BAC-ul a fost organizat inițial în două sesiuni, atât în școlile de băieți, cât și în cele de fete, prima sesiune având loc în vară între 25 iunie și 10 iulie, iar a doua în toamnă între 15 și 30 septembrie. Examenul consta în probe orale și scrise, fiecare din ele fiind eliminatorie. În primul rând, se testau cunoștințele la materiile fundamentale cum ar fi limba și literatura română, istoria românilor, geografia României, instrucția civică și o limbă modernă la alegere, de rând cu alte „două materii speciale” în funcție de profilul ales.

Comisia de examinare avea câte șapte membri, de obicei profesori universitari, aleși de Minister și total străini de școala și liceul în care se aflau. Acest aspect trezea multe îngrijorări, după cum ne spune Mircea Eliade.

„În loc de comisia amabilă, aleasă din profesorii liceului, cu care am copilărit şi care ne cunosc, vom întâlni comisii severe, care ne vor cântări în trei minute, definindu-ne suficienţi sau insuficienţi pentru Universitate”, afirma scriitorul.

Prima promoție a absolvenților BAC-ului din 1925 a numărat 30 de elevi, ca mai apoi după 14 ani numărul acestora să ajungă la 7.716 absolvenți de liceu. Astăzi, numărul acestora depășește cifra de 15 mii.

Eliade, printre absolvenții primei promoții

Printre absolvenții primei promoții s-a numărat și viitorul scriitor, istoric al religiilor și profesor universitar, Mircea Eliade. Rămas inițial corigent în sesiunea de vară, acesta a reușit să obțină totuși mult așteptatul „10” la toate probele, în sesiunea de toamnă. Peste ani, el și-a notat experiența în autobiografia sa „Romanul adolescentului miop”.

„Ne-a înspăimântat mult noul bacalaureat: suntem cea dintâi serie. Cei care învăţau înainte, acum, se surmenează. Nimeni nu ştie ce se va petrece precis la bacalaureat. Profesorii şi-au pierdut calmul, băieţii sunt înspăimântaţi”, spunea Mircea Eliade.

Fiind ceva nou în sistemul de învățământ românesc și prin urmare aproape deloc necunoscut, emoțiile l-au copleșit și pe el, mai ales că timpul care-l avea la dispoziție pentru a se pregăti părea insuficient. 

„Au început atunci zilele de nelinişte pentru bacalaureat. În vară au căzut mulţi şi din pricina unor întrebări stupide. Ceea ce nu m-a înspăimântat destul ca să recitesc pe vacanţă cărţile ultimilor patru ani de liceu. Am încercat să precizez ceea ce trebuia să ştiu şi ceea ce ştiam. Scriam subiectele pe o listă, iar lista era fără sfârşit, şi timpul meu prea scurt, şi voinţa mea îndoielnică”, povesteşte Eliade în „Romanul adolescentului miop”.

Eliade continuă și scrie că învăța „dureros„ și era „neliniștit”, cele mai mari emoții avându-le pentru probele orale. Dar, ziua examenului a sosit, iar emoțiile - la fel.

„Îmi priveam tovarăşii: tremurau, cu buzele albe, cu gâturile reci, cu tâmplele supte. Eu eram palid şi îmi torturam ochelarii. M-a surprins înciudat că lipsea catedra. Profesorii s-au aşezat pe scaune. Noi, într-o bancă, unul lângă altul. Eram calm, prea calm. Am început cu limba şi literatura română”, povesteşte Eliade despre ziua examenului..

În cele din urmă, autorul romanului „Maitreyi” s-a numărat printre cei 15 care au promovat examenul fiind și singurul din liceul său care a reușit această performanță.

„Am scăpat! Am scăpat”, scria Eliade în autobiografia sa.

Absolvenții Basarabiei - puțini, dar buni

În interbelic, Basarabia a avut tristul renume de a fi cea mai săracă provincie a României interbelice, fiind inferioară din toate punctele de vedere, educația nefăcând nici o excepție. Mai mult, numărul celor care ajungeau la liceu abia depășea cifra de 500, la o populație de circa două milioane de locuitori.

De altfel, datele oficiale arată că în anul 1929 la Bacalaureat s-au înscris 538 de elevi basarabeni, dintre care 230 l-au promovat și au obținut „patalamaua”, rezultând o rată de promovare de circa 42%, în timp ce la nivel de țară reta era de 52%.

Mai deosebită pentru Basarabia a fost promoția anului 1932, care a inclus-o și pe tânăra absolventă Cleopatra Vnorovschi, care a reușit să ia 10 pe linie și să ajungă în paginile ziarelor din întreaga Românie. Născută în 1911, aceasta a activat întreaga sa viață în calitate de pedagog și psiholog.

La fel ca și Eliade, aceasta ne-a lăsat o scurtă descriere în memoriile sale a modului în care a susținut Bacalaureat în anul 1932.

„Am intrat în fugă în clasă, în ultimul moment, când elevele deja se aşezaseră în faţa comisiei. Am mers pe jos de acasă, de lângă gara feroviară, până la Liceul «Regina Maria», unde se ţinea examenul. Aveam în mână o crenguţă înflorită de tei (era 3 iunie)”, scria Vnorovschi în memoriile sale.

„Profesoara m-a întrebat despre poezia filosofică a lui Mihai Eminescu. Bănuiesc, a intervenit o influenţă psihologică, produsă de ramura de tei. Pentru mine era un  noroc deosebit, căci Eminescu era poetul meu preferat, studiat în special, cu referat făcut în clasa a VII-a. Fireşte, am luat nota maximă! De la limba română am trecut la filosofie. Profesoara m-a întrebat de ce m-a chestionat despre Mihai Eminescu şi cum se numeşte acest fenomen psihologic. Am zis că e o apercepţie şi mi s-a propus să explic acest subiect. Rămurica a fost magică. A fost o beţie de triumf. Am luat Bacalaureatul cu media «excepţional». Din 144 de candidate care s-au prezentat la această comisie, la examenul oral au fost admise 136 şi au reuşit 100“, a adăugat regretata profesoară universitară în memoriile sale, numite „O viață închinată învățământului”.

Vnorovschi mai afirmă că în cadrul examenului au fost inițial 144 de candidate, dintre care la examenul oral au fost admise 136, reușind să promoveze 100, ceea ce a rezultat într-o rată de promovare de 69%.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Asasinatul care a schimbat România anilor 1920: Între legitimă apărare și eroare judiciară

Asasinatul care a schimbat România anilor 1920: Între legitimă apărare și eroare judiciară

Petru Rareș, domnul iertat de Soliman Magnificul | Prima domnie și „aventurile” politice care l-au costat tronul (I)

Petru Rareș, domnul iertat de Soliman Magnificul | Prima domnie și „aventurile” politice care l-au costat tronul (I)

Ceasul, soldatul și drapelul: Povestea din spatele fotografiei ce simbolizează victoria Armatei Roșii asupra Germaniei Naziste (FOTO)

Ceasul, soldatul și drapelul: Povestea din spatele fotografiei ce simbolizează victoria Armatei Roșii asupra Germaniei Naziste (FOTO)

Advertoriale
Pregătește-te pentru nou an de studiu cu METRO! Ce colecții tematice de rechizite poți să găsești la METRO (FOTO)

Pregătește-te pentru nou an de studiu cu METRO! Ce colecții tematice de rechizite poți să găsești la METRO (FOTO)

Maib a lansat al doilea val de echipe agile WoW: cele două orchestre și șapte banduri continuă transformările

Maib a lansat al doilea val de echipe agile WoW: cele două orchestre și șapte banduri continuă transformările

Te confrunți cu răcelile vara? Vezi cum poți scapa de ele cu ajutorul preparatelor –Heel

Te confrunți cu răcelile vara? Vezi cum poți scapa de ele cu ajutorul preparatelor –Heel

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.