R. Moldova are printre cele mai înalte ponderi de inactivitate a femeilor în raport cu țările din Europa (GRAFIC)

Republica Moldova are cea mai mare pondere a inactivității în rândul femeilor, comparativ cu țările din regiune. Chiar dacă diferența de gen este mai mică decât în alte țări, rata de inactivitate în Moldova este printre cele mai înalte atât în raport cu țărilor din Balcanii de Vest, cât și ale PaE, cu un impact vizibil asupra femeilor, arată datele Raportului de țară în domeniul egalității de gen. Ponderea femeilor tinere neîncadrate nici în muncă, nici în educație sau formare (NEET) a fost printre cele mai ridicate din regiune (24%).

Principalii factori care contribuie la inactivitatea sporită a femeilor constituie responsabilitățile familiale, lipsa serviciilor de îngrijire a copiilor la prețuri accesibile sau disponibile, politicile favorabile familiei ineficiente, oportunitățile scăzute de angajare în zonele rurale.

Incidența inactivității în țările egale din UE este, de asemenea, mai mare în rândul femeilor, dar diferențele de gen sunt mai mici.

Inegalitățile de gen pe piața muncii au crescut în ultimii ani. În pofIda eforturilor de reducere a inegalităților pe piața muncii, decalajele de gen persistă în ratele de ocupare a forței de muncă și au crescut în ultimii doi ani. Diferența în ceea ce privește rata de ocupare a femeilor și bărbaților a fost de circa 10 pp în 2020.

Divizarea inechitabilă a muncii plătite și neplătite și rolurile de gen modelate de această divizare joacă un rol semnifcativ. Adesea femeile sunt constrânse să-și asume responsabilități gospodărești și de îngrijire a familiei, în detrimentul carierei/vieții lor profesionale.

Responsabilitățile de îngrijire par a fI principalele motive ce determină ocuparea redusă a femeilor. Sarcinile de îngrijire a familiei constituie bariere importante în calea participării forței de muncă, în special pentru femeile care își asumă în mod disproporționat responsabilități de îngrijire neremunerate. Analiza traiectoriei ocupaționale a femeilor de-a lungul vieții arată o tendință clară. Inactivitatea acestora atinge cote maxime în perioada reproductivă (15-34 de ani) și la vârsta de pre-pensionare (peste 55 de ani), atunci când rata de ocupare scade cu circa 30 pp.

Sarcina de îngrijire devine mai intensă în aceste perioade din cauza nevoilor de îngrijire a copiilor (la etapele mai timpurii ale vieții) și a persoanelor în vârstă (la etapele ulterioare). În pofida îmbătrânirii globale a populației81, în Moldova nu există sisteme de îngrijire pe termen lung.

Tradițional, nevoile de îngrijire ale persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități sunt satisfăcute în cadrul familiei, majoritatea îngrijitorilor find femei. Nivelul sporit de inactivitate în rândul tinerilor poate fi explicat (pe lângă responsabilitățile de îngrijire) prin aflarea mai îndelungată în sistemul educațional și prin probabilitatea ca ei să își ajusteze începutul vieții profesionale în funcție de situația de pe piața muncii (de ex. extinzând perioada de formare în cazul când condițiile de pe piața muncii nu sunt favorabile). Tranziția de la școală la muncă durează adesea până la doi ani.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim