LUMEA-N PALMĂ | Kievul vizitat de „cei trei mușchetari” de la Apus și D'Artagnan de la Răsărit, Biden pleacă în căutarea „petrolului pierdut” iar inflația atinge niveluri istorice

LUMEA-N PALMĂ | Kievul vizitat de „cei trei mușchetari” de la Apus și D'Artagnan de la Răsărit, Biden pleacă în căutarea „petrolului pierdut” iar inflația atinge niveluri istorice

Liderii țărilor fondatoare ale UE și președintele român, Klaus Iohannis, au venit, pentru prima dată de la începutul războiului, la Kiev și în orașul Irpin, într-o vizită ce s-a dorit a fi  un gest de solidaritate. Între timp, președintele SUA, Joe Biden, își încalcă propriile principii și promisiuni, după ce a confirmat că se va vedea cu prințul moștenitor al Arabiei Saudite, stat despre care a zis că ar trebui să fie un „paria”, însă care rămâne un aliat valoros, ce ar putea juca un rol crucial în reducerea prețurilor la petrol și aprovizionarea Europei. Pe de altă parte, propaganda rusă este „anulată” de proprii săi eroi.

În același timp, în Bulgaria, „guvernarea Harvard” se află la un pas de a fi demisă după ce coaliția constituită după al treilea rând de anticipate, a căzut în condițiile ieșirii de la guvernare a partidului populist „Există un astfel de popor” care a anunțat că nu mai susține guvernul condus de Kiril Petkov. Peste ocean, Rezerva Federală a SUA a anunțat o nouă majorare a ratei de bază, în încercarea de a opri inflația tot mai mare, ajunsă la nivelul anului 1981.

Cei trei mușchetari de la Apus și d’Artagnan al României

Joi, 16 iunie, capitala Ucrainei a fost martoră la vizita președintelui francez, Emmanuel Macron și a celui român, Klaus Iohannis, alături de premierii Italiei, Mario Draghi și ai Germaniei, Olaf Scholz. Faptul că liderii țărilor fondatoare ale UE au ajuns primii la Kiev, urmați de Iohannis, a făcut ca presa din România să îl considere pe șeful statului român drept un adevărat „d’Artagnan”, alături de cei trei mușchetari, după cum s-a exprimat parlamentarul ucrainean Oleksii Goncearenko pe Twitter. Conform presei internaționale, prezența lui Iohannis a părut mai mult necesară pentru a evita ideea cum că cei trei acționează separat de restul Uniunii.

Vizita, văzută ca o dovadă de sprijin și solidaritate a UE cu Ucraina, a avut loc cu o zi înainte de recomandarea Comisiei Europeane de acordarea a statului de țări candidate la aderarea la UE R. Moldova și Ucrainei. În același timp, aceasta a trezit unele temeri cu privire la posibilitatea ca cei trei lideri europeni să-l convingă pe Zelenski să accepte o pace cu Rusia, chiar și în condiții defavorabile.

Suspiciunile au venit după ce anterior unii lideri ai UE, în special președintele francez, Emmanuel Macron, au sugerat că „Rusia nu ar trebui să fie umilită”, idee susținută și de cancelarul german Olaf Scholz. Cu toate acestea, la Kiev, cei doi au afirmat că Rusia nu își poate impune propria pace și că o eventuală încetare a focului și a conflictului trebuie să țină cont și de poziția Kievului.

„Ucraina va alege pacea pe care o dorește. Kievul trebuie să se asigure că face tot ce trebuie pentru o pace de durată”, a spus premierul italian, Mario Draghi.

BBC scrie că vizita liderilor țărilor fondatoare ale UE ar putea să ducă la obținerea unui consens general și a unanimității necesare în Consiliul UE pentru a fi aprobată decizia de acordare a statutului de țară candidat la summit-ul din 23 - 24 iunie, din moment ce Germania, Franța și Italia au o pondere importantă din punct de vedere politic și economic în blocul comunitar.

Jurnaliștii de la New York Times au remarcat faptul că președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, nu a ratat ocazia de a insista pe livrările de arme grele, menționând în special necesitățile crescânde de muniție, sisteme moderne de artilerie și de apărare anti-aeriană.

„Fiecare lot livrat salvează viețile oamenilor. Iar fiecare zi de întârzieri și decizii amânate este o oportunitate pentru armata rusă să ucidă ucraineni”, a declarat Zelenski. Acesta a mulțumit liderilor UE și președintelui român pentru vizită, menționând și importanța României ca țară de tranzit și de export a grânelor blocate în porturile ucrainene din cauza blocadei instituite de marina rusă.

La Moscova, vizita liderilor UE a trezit mari nemulțumiri și critici, în special din partea ex-președintelui rus, Dmitri Medvedev, care deține în prezent funcția de vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, acesta afirmând că la Kiev au venit „fanii europeni ai broaștelor, lebărului și spaghetelor”.

Totuși, deși oficialii europeni prezenți la Kiev și-au exprimat susținerea pentru Ucraina în ceea ce ține de obținerea statutului de țară candidat, optimismul nu a fost unul omniprezent. Europa Liberă scrie că premierul italian Mario Draghi a spus președintelui Zelenski că drumul spre statutul de membru al UE este unul lung, iar președintele francez a adăugat și faptul că acesta „va fi însoțit de o foaie de parcurs și va presupune, de asemenea, luarea în considerare a situație din Balcani și din vecinătate, în special din Moldova”.

De altfel, aceeași sursă citează Le Monde, care afirmă că a existat o dezbatere serioasă cu referire la acordarea statutului de țară candidat Ucrainei și R. Moldova, iar ideea s-a lovit de refuzul voalat al comisarului european pentru extindere, Oliver Varhelyi, care a insistat că „nu trebuie să ne lăsăm duși de val, întrucât Ucraina, Moldova și Georgia sunt foarte departe de standardele europene, din punct de vedere economic, social, de mediu sau referitoare la statul de drept”. Alți oficiali europeni au obiectat însă că Ucraina este singura țară în care „oamenii mor purtând steagul european și asta trebuie să conteze”.

De cealaltă parte, Politico atrage atenția că fiecare dintre cei trei lideri ai UE care au vizitat Kievul a fost criticat în ultimele luni pentru faptul că nu ar fi suficient de conștient de pericolul reprezentat de Rusia și pentru că, toți trei, au continuat discuțiile cu Putin. Mai mult, deși sunt liderii celor mai bogate și puternice state ale Uniunii Europene, la Kiev, nici Macron, Draghi sau Scholz nu au anunțat noi ajutoare militare majore pentru Ucraina, în contrast cu SUA, care prin vocea președintelui Biden a anunțat miercuri, 15 iunie, un nou ajutor militar de un miliard de dolari.

Publicația europeană remarcă faptul că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar putea schimba semnificativ balanța de putere în procesele decizionale ale UE, din moment ce datorită populației sale mari, Ucraina ar primi un număr mare de mandate în Parlamentul European și ar avea o influență majoră în cazul deciziilor ce solicită majoritate calificată, în condițiile în care fiecare țară are un număr diferit de voturi, raportat la populație și suprafață.

Dilema lui Biden, inflația din SUA la nivelul anului 1981

Un alt subiect aparte de pe agenda internațională este vizita din iulie a președintelui SUA Joe Biden în Orientul Mijlociu, care va cuprinde și o întrevedere cu prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman. Vizita este una mai mult necesară, din moment ce președintele american își încalcă una din promisiunile sale din campania electorală, când a afirmat că Arabia Saudită ar trebui să devină „un stat paria”, ca urmare a problemelor legate de respectarea drepturilor omului, în special după asasinarea jurnalistului Washington Post și rezidentului american, Jamal Kashoggi. De altfel, vizita acestuia a fost catalogată de unii cetățeni saudiți refugiați în SUA drept „echivalentul unei grațieri prezidențiale pentru crimă”.

The Atlantic notează că relația dintre președintele SUA și prințul saudit va fi în continuare una rece, dar cei doi vor trebuie să se întâlnească „pentru că Arabia Saudită - oricât de supărătoare ar fi - rămâne o țară care este foarte bine să o ai de partea ta. Utilitatea sa este aproape zero pentru cei care văd politica externă în termeni morali, dar clară pentru oricine are un nivel sănătos de cinism”.

Creșterea cantităților de petrol livrată pe piață va fi fără îndoială principala temă de discuție. Anterior, OPEC+ a fost de acord să pompeze o cantitate suplimentară dar nesemnificativă de petrol pe piață, ceea ce The Atlantic consideră că ar fi un „cadou de bun venit” înaintea vizitei lui Biden dar și un semnal că Riad-ul vrea să vadă Rusia în afara acestei organizații.

Un succes în acest domeniu este vital pentru Biden, care este așteptat să se confrunte cu o înfrângere dureroasă a Partidului Democrat la alegerile pentru Congres, programate în noiembrie 2022, susține The Guardian.

Pe lângă petrol, alte subiecte de pe agenda vizitei vor viza războiul din Yemen, proiecte de infrastructură sau asigurarea securității alimentare ori reabilitarea acordului anterior negociat cu Iranul. 

Pe lângă încercarea de a reduce prețurilor globale la resursele energetice, printre care și petrol, SUA se văd nevoite să apeleze și la decizii mai puțin populare pentru a controla inflația. Astfel, la 17 iunie, Rezerva Federală (Banca Centrală - n.r.) a adoptat cea mai mare creștere a ratei de bază a dobânzilor din ultimii 30 de ani, de la 1,5% la 1,75%. Este a treia încercare similară a autorităților americane de a controla inflația și de a reduce consumul pe această cale, măsura fiind una populară printre Băncile Centrale din lume, inclusiv în R. Moldova. 

Decizia va duce la creșterea cererii pentru dolari, valoarea acestei valute urmând să crească cu până la 10%, ceea ce va pune presiune pe țările ale căror datorii externe se plătesc în dolari. În același timp, săptămâna aceasta piața financiară din SUA a fost marcată de scăderea acțiunilor americane al indicelui S&P500, intrând în faza numită „Bear Market”, adică o perioadă marcată de o scădere constantă a prețului acțiunilor la bursele de valori.

Situația este în continuare gravă la nivel mondial, BBC afirmând că apune era „împrumuturilor ieftine”, ceea ce va avea un impact asupra activității economice, care va fi încetinită. Toate astea în condițiile în care Banca Regală a Marii Britanii urmează să aprobe a cincea majorare a ratei de bază iar Banca Centrală Europeană se pregătește pentru prima adoptare a măsurilor de acest gen.

„Creșterea ratei dobânzilor ajută la răcirea unei economii supraîncălzite prin reducerea cheltuielilor consumatorilor, astfel încât cererea de bunuri și servicii să scadă, contribuind astfel la scăderea prețurilor. Cu toate acestea, investitorii și unele companii se arată îngrijorați de faptul că măsura de control a inflației ar putea răci prea mult economia, ceea ce ar declanșa o nouă recesiune și un val de concedieri”, explică Washington Post.

Propaganda rusă - confruntată de proprii eroi, „Harvard” de Bulgaria - la un pas de demisie

La șase luni de la cel de-al treilea scrutin parlamentar anticipat, soldat cu formarea unui guvern condus de doi absolvenți Harvard și susținuți de o coaliție pestriță, Bulgaria ajunge din nou în prag de criză politică, Se întâmplă după ce, liderul partidului „Există un astfel de popor” (ITN), Slavi Trifonov, a anunțat că se retrage din coaliția de guvernare, lăsând guvernul Petkov în minoritate.

Potrivit lui Trifonov motivele pentru care a ales să părăsească guvernarea se rezumau la politica guvernului față de Macedonia de Nord, care dorește să intre în UE dar veto-ul Bulgariei o împiedică și insuficienta finanțare acordată infrastructurii.

Europa Liberă scrie că în prezent susținerea Guvernului în Parlament e asigurată de doar 109 deputați din cei 120 necesari pentru a funcționa o majoritate, existând speranțe că unii dintre deputații opoziției vor trece de partea guvernării. Publicația descrie încercările guvernării pro-reformiste de la Sofia, în mai multe sectoare, printre care adoptare planului de reforme pentru a trece la moneda euro, reforma justiției, lupta împotriva corupției, destituirea din funcție a Procurorului General Ivan Geshev și altele.

„Rezultatele sunt clare: Reformele anti-corupție vor fi dificil de implementat pentru că guvernarea și-a pierdut majoritatea. Fără un control asupra Adunării Naționale, ei nu vor putea să numească membrii doriți în Consiliul Suprem al Justiției, care potrivit Constituției, este unica instituție care îl poate demite pe procurorul general Geshev. Sfârșitul majorității lui Petkov este și sfârșitul încercărilor de reformare a justiției”, scrie Europa Liberă.

Guvernarea acuză opoziția că ar dori să împiedice aceste reforme esențiale, unii membri ai coaliției afirmând că „serviciile speciale ruse derulează o operațiune intensă cu scopul de a da jos guvernul”. Alții au acuzat formarea „coaliției Gazprom”, din moment ce opoziția a criticat comportamentul Guvernului care a dus la sistarea de către Moscova a livrărilor de gaze naturale, de rând cu susținerea acordată Ucrainei.

Portalul economic.bg afirmă că Bulgaria se află într-o continuă criză politică, actuala fiind și mai dură în contextul războiului din Ucraina și a inflației care afectează în mod serios economia. Doar între 2020 și 2021, Sursa îl citează pe economistul Dimitar Ivanov, care afirmă că criza prin care trece Bulgaria în prezent este una mult mai gravă față de cea din anii 1996 - 1997. Acesta se numără printre opozanții guvernării, afirmând că este „cea mai nepregătită”, lucru demonstrat în opinia sa de nivelul inflației care ar ajunge până la 24% - 25%.

Povestea „bunicuței Z”

Între timp, jurnaliștii de la BBC au demontat mitul „bunicuței Z”, care prezintă povestea unei femei ucrainene din regiunea Harkiv, care a refuzat să primească pachetele de alimente oferite de soldații ucraineni, după ce militarii i-au luat steagul URSS din mână și l-au călcat în picioare. 

De atunci, imaginea acesteia a devenit una aproape legendară, în multe zone din Rusia fiind prezente afișe și picturi murale cu ea, iar în orașul Mariupol, distrus de bombardamentele intensive ale armatei ruse, a fost ridicată o statuie în onoarea ei.

Numele ei este Ana Ivanovna și este originară din satul Velika Danylivka, din aproapierea orașului Harkiv și spre deosebire de ce spune propaganda rusă, acesta a afirmat că nu susține războiul.

„Cum pot să susțin moartea compatrioților mei? Nepoții și strănepoții mei au fost nevoiți să fugă în Polonia. Noi trăim în frică și teroare”, a declarat aceasta jurnaliștilor BBC. Întrebată de ce i-a întâlnit pe soldații ucraineni cu drapelul sovietic, aceasta a declarat că i-a confundat cu militarii ruși, care nu credea că au venit pentru a lupta contra ucrainenilor.

În viziunea ei, drapelul fostei URSS este „drapelul iubirii și fericirii în fiecare familie, fiecare oraș, fiecare republică. Nu este al vărsării de sânge și cine spune asta greșește”. BBC scrie că nici localitatea unde locuiește aceasta și nici casa ei nu au fost ferite de bombardamentele armatei ruse, iar „faima” de care se bucură în propaganda rusă, nu îi face bine din moment ce vecinii și alți locuitori din sat o consideră „trădătoare”.

Un alt exemplu a unei figuri popularizate de propaganda rusă, care ulterior s-a întors împotriva Kremlinului este dat de scriitorul Mark Galleoti. Este vorba de Natalia Poklonskaya, care a ocupat funcția de procuror al Crimeei în perioada în care peninsula a aparținut Ucrainei, după care și-a dat demisia în urma Euromaidanului, afirmând că îi este rușine că „trăiește în țara unei neo-fasciștii umblă pe străzi”. Norocul însă i-a surâs iar după anexarea Crimeei de către Rusia, ea a fost numită procuror-șef a regiunii. Acest lucru i-a atras o anumită faimă, în special în Asia și în Japonia, unde a devenit una din personajele unor serii de anime.

Potrivit articolului publicat în The Spectator, anterior aceasta a devenit cunoscută pentru lupta ei fără compromisuri împotriva crimei organizate, reușind să destructureze una din cele mai mari rețele de crimă organizată din Crimeea, în ciuda faptului că a fost ținta mai multor tentative de asasinat. În 2016, dorind să profite de imaginea acestea, regimul a convins-o să candideze la parlamentare, aceasta ajungând în Duma de Stat a Rusiei, aleasă pe listele partidului Rusia Unită. A devenit ulterior cunoscută ca singurul parlamentar al partidului pro-prezidențial care a votat contra legii privind majorarea vârstei de pensionare în 2018.

Totodată, aceasta a condamnat „vânătoarea de vrăjitoare” derulată de Kremlin prin reducerea la tăcere a vocilor critice, afirmând că este împotriva întoarcerii la vremurile denunțurilor pentru conversații anti-sovietice și propagandă. În ce privește războiul din Ucraina, aceasta s-a numărat printre cei care l-au criticat, calificându-l drept o „catastrofă”, denunțând inclusiv implicarea recruților pe câmpul de luptă.

„Cele două țări natale se ucid între ele, eu nu am dorit și nu-mi doresc asta”, a afirmat ea.

„Ca indivizi, astfel de oameni nu sunt amenințări reale la adresa Kremlinului. Cu toate acestea, faptul că până și naționaliștii se întorc împotriva Kremlinului și că cei pe care a fost atât de dispus să-i hrănească îi mușcă mâna, evidențiază vidul din inima Putinismului. În spatele corupției și a megalomaniei imperialiste goale, la urma urmei, ce mai poate oferi el”, concluzionează Galleoti.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
SINTEZĂ | Johnson rămâne premier, blocada rusă în Marea Neagră continuă iar peste ocean are loc investigarea „tentativei de lovitură de stat”

SINTEZĂ | Johnson rămâne premier, blocada rusă în Marea Neagră continuă iar peste ocean are loc investigarea „tentativei de lovitură de stat”

SINTEZĂ | Ce se coace la Moscova în timp ce alte țări vor să adere la NATO, cum războiul a închis jumătate din afacerile ucrainești și când ne paște o criză de grâne

SINTEZĂ | Ce se coace la Moscova în timp ce alte țări vor să adere la NATO, cum războiul a închis jumătate din afacerile ucrainești și când ne paște o criză de grâne

SINTEZĂ | 9 mai - brandul personal al lui Putin, ce cred europenii despre refugiații ucraineni și cum solul poate fi un factor decisiv în război

SINTEZĂ | 9 mai - brandul personal al lui Putin, ce cred europenii despre refugiații ucraineni și cum solul poate fi un factor decisiv în război

Advertoriale
Fă-ți ghiozdanul pentru școală cu METRO! Rechizitele care îți vor face învățatul mai plăcut (FOTO)

Fă-ți ghiozdanul pentru școală cu METRO! Rechizitele care îți vor face învățatul mai plăcut (FOTO)

Maib a inaugurat „maib Academy”, un centru inovativ de instruiri pentru angajați

Maib a inaugurat „maib Academy”, un centru inovativ de instruiri pentru angajați

Î.S. MOLDATSA recrutează. Află cum poți să devii Controlor de Trafic Aerian Stagiar

Î.S. MOLDATSA recrutează. Află cum poți să devii Controlor de Trafic Aerian Stagiar

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.