Dotat cu tehnică în valoare de milioane de lei, iar în bănci - 50 de elevi în loc de 500. Controversele Colegiului de Inginerie de la Strășeni și reacția conducerii (VIDEO)

Dotat cu tehnică în valoare de milioane de lei, iar în bănci - 50 de elevi în loc de 500. Controversele Colegiului de Inginerie de la Strășeni și reacția conducerii (VIDEO)

Oricine ar intra pe ușa Colegiului de Inginerie din orașul Strășeni, ar vedea că acesta are un potențial imens. Instituția este dotată cu tehnică de ultimă generație în domeniul ingineriei, dispune de condiții moderne, săli de clasă extrem de bine dotate, iar unul dintre cele mai mari avantaje este și amplasarea acestuia în Zona Economică Liberă „Bălți”. Cu toate acestea, colegiul rămâne anonim, iar în pofida investițiilor care se ridică la milioane de lei, instituția numără în prezent doar aproape 50 de elevi. 

UPDATE 2 iulie 2022: Articolul inițial, publicat de AGORA la data de 30 iunie, a fost modificat în seara aceleiași zile la cererea unei surse citate, care a cerut excluderea opiniei sale din material din motive personale. Materialul este documentat și scris la inițiativa redacției și nu reprezintă o comandă de orice natură. 
Dotările tehnice ale Colegiului

Colegiul de Inginerie din Strășeni și-a început activitatea în anul 2018, urmând modelul de instruire duală, unde studenții pot în același timp nu doar să învețe, dar și să-și pună în aplicare cunoștințele. Instituția are drept scop pregătirea specialiștilor și a muncitorilor calificați pentru companiile transnaționale rezidente în Zona Economică Liberă, dar și pentru alte ramuri din economia națională.

Potrivit directorului Colegiului, Marin Ciobanu, care este și administrator al Zonei Economice Libere „Bălți”, instituția este prima din Republica Moldova în care se implementează învățământul profesional-tehnic în sistem dual la nivel de colegii, preluat de la modelul german.

Din sursele bugetului de stat, în anul 2017, au fost alocați 20 de milioane de lei. Banii au mers pentru dotarea Colegiului cu echipament și mobilier necesar pentru instruirea muncitorilor calificați, a maiștrilor și managerilor funcționali și operaționali, „în baza unui parteneriat între sistemul de învățământ profesional și mediul de afaceri”, așa cum anunța statul. 

La deschiderea Colegiului, în toamna anului 2018, instituția anunța că pentru proiectul-pilot Guvernul Republicii Moldova a alocat peste 30 de milioane de lei.

Conform informațiilor publice, Colegiul include laboratoarele moderne de metrologie, de proiectare și imprimare 3D, de pneumatică și hidraulică, de electrotehnică, laboratoare de simulare și programare CNC, de sudură, de lăcătușerie și de tratament termic. În cadrul Colegiului de Inginerie se află și unicul „Centrul Educațional HAAS” din Moldova. Acest centru a fost deschis la 15 noiembrie 2019 și fiind prezentată ca „cea mai performantă instituție tehnico-profesională din țară”, fiind cea de-a 137-a instituție de acest gen la nivel mondial.

Unul dintre cele mai impunătoare utilaje din cadrul Colegiului este un robot industrial ABB, care costă peste 35 de mii de euro.

Colegiul de Inginerie are 21 de parteneri. Elevii au ocazia să vadă care este organizarea germană, austriacă, japoneză și italiană. Aceste companii au achitat colegiului pentru studiile absolvenților. Fiecare companie a achitat pentru un loc de studii Colegiului de Inginerie 12.000 de lei pe an. Cumulativ, pe parcursul a doi ani, acestea au achitat în jur de 2.000 de euro.

În cadrul Colegiului se găsesc și mai multe laboratoare. Unul dintre ele este laboratorul de lăcătușărie dotat exclusiv din bani bugetari.

La laboratorul include nouă mese, iar o astfel de masă costă 10.000 de lei. În cabinet găsim și o mașină de încercare la întindere, care costă peste două mii de euro și un durometru, care depășește suma de o mie de euro. În laborator se mai găsesc și două sobe pentru tratament termic, care costă câte o mie de euro fiecare.

Profesor în cadrul Colegiului, Andrei Nastas, a declarat pentru AGORA că, instituția deține doar tehnică de ultimă generație.

De asemenea, Colegiul de Inginerie din Strășeni a procurat din bugetul de stat 10 mașini de cusut, care costă peste 600 de euro fiecare, și o mașină de brodat cu comandă numerică, de peste două mii de euro, care însă prind praf, această tehnică nefiind utilizată din motiv că nu a fost aprobată deschiderea unei noi specialități.

„Știți, noi avem așa dotări, dar specialitatea „Industrie Ușoară” nu s-a deschis. Acolo erau mai multe probleme. Inclusiv, noi nu am găsit parteneri unde să trimitem elevii la practică.”

Andrei Năstas

Ulterior, am reușit să discutăm cu Marin Ciobanu, care a declarat pentru AGORA că aceste mașini de cusut vor fi folosite pentru alte start-up-urilor. 

„Nu-i așa de simplu să realizezi un proiect. Trebuie să te bați cu tot felul de proști și imbecili în țara asta. Noi am rata multe investiții, cu cine să te bați? În loc să te ajute, de multe ori ai bariere. Noi avem spații renovate, utilaje, toate deciziile trebuie luate la Ministerul Educației și Ministerul Economiei. Nu-i din capul meu.”

Marin Ciobanu

Totodată, Ciobanu a enunțat că pe parcursul anilor, miniștrii Economiei i-au pus bețe în roate în activitatea pe care o are pe motiv că ar fi invidioși. 

De la 500 la 30 de elevi

La deschiderea instituției, administrația anunța că în cadrul Colegiului de Inginerie pot fi instruiți aproximativ 500 de studenți. Andrei Năstas, profesor în cadrul Colegiului, a comunicat pentru AGORA că cifra ar fi de fapt 300, însă, în practică, numărul studenților nu ar trebui să depășească 30 pentru că nu ar avea echipament suficient, dar nici spațiu.

„Una este că noi suntem limitați în spațiu și a doua este specificul domeniului. Dacă ați văzut, noi nu avem echipamente la care să poată se execute lucrări practice mulți elevi. Spre exemplu la mașinile cu comandă numerică, acolo concomitent doar 3 elevi pot să facă. Noi rezolvăm problema asta. O parte fac în prima jumătate a zilei și se schimbă, alții mai târziu. Fix așa, laboratorul de sudură, sunt doar opt posturi. Lucrul acesta limitează într-un fel numărul de elevi cărora putem să le asigurăm instruirea practică aici în Colegiu.”

La fel, în primul an de studii, statul a oferit 80 de locuri la buget, dar au fost înmatriculate doar 25 de persoane.

Potrivit directorului Colegiului de Inginerie, Marin Ciobanu, companiile nu au nevoie de un număr mare de specialiști, iar instituția instruiește un număr limitat de elevi la cererea companiilor rezidente în ZEL. Un alt factor ar fi și scăderea numărului de elevi și studenți în întreaga țară. Ciobanu a specificat că la Facultatea de Mecanică de la UTM la fel nu sunt studenți. 

„Noi suntem net superiori față de alte instituții. Nu poți să pregătești cadre fără a le da opțiuni. Nu le dai opțiuni, ei pleacă. Când vorbim de o companie mare gen Draexlmaier, Sumitomo sau Gebauer&Griller, lor le trebuie scheletul, un conducător și tehnicieni. noi avem atâția elevi cât cer companiile. Companiile mari au nevoie de 3-4 persoane, ei nu au nevoie de forță de muncă care împletesc cablu. Au nevoie de tehnicienii pe care îi pregătim noi. Toate întrebările la donatori, întrebați donatorii”, a specificat Ciobanu. 

Surse: Conducerea nu e interesată de promovarea colegiului. Elev: „Tehnica stă ca în muzeu”

Sursele AGORA, care și-au dorit să păstreze anonimatul, susțin că în acest Colegiu sunt posibilități nelimitate, utilaje performate și suficient spațiu pentru mult mai mulți studenți, însă conducerea instituției nu depune efort și nu este interesată în promovarea Colegiului de Inginerie. Totodată, profesorii și directorul ar fi mereu absenți, elevii fiind instruiți în mare parte de maiștri. Potrivit surselor, profesorii și echipa managerială vin la instituție doar atunci când sosesc delegații străine, presa sau reprezentanți ai companiilor rezidente în Zona Economică Liberă.

Colegiului de Inginerie dispune de 40 de locuri de cazare chiar pe teritoriul instituției. 110 locuri de cazare a studenților sunt și în căminul amplasat în municipiul Strășeni. Un alt cămin destinat elevilor are nevoie de renovare, dar și acolo pot fi cazați peste 100 de elevi.

Informații precum că administrația și profesorii nu sunt interesați de procesul de instruire a elevilor a venit și de la câțiva dintre absolvenții promoției din acest an. În spatele camerei de filmat, aceștia susțin că nu știu cum funcționează mai mult de jumătate dintre utilajele care sunt expuse la Colegiu, iar profesorii practic nu ar fi prezenți. De exemplu, unul dintre absolvenți a declarat pentru AGORA că el și colegii săi nu au lucrat niciodată cu robotul ABB, iar majoritatea cunoștințelor le-a obținut atunci când a mers să lucreze pentru una dintre companiile rezidente din Zona Economică Liberă. Un alt absolvent spune: „Aici la Colegiu nimeni nu face nimic, dar colegii nu vor dori să vorbească la cameră, pentru că toți așteaptă să susțină examenele și să primească diploma de absolvire. Tot ce am învățat noi este de la practica la companii. Tehnica aici stă ca la expoziție, ca în muzeu. Numai cu văzutul. Și profesorii știu multe, dar nu vor vrea să vorbească. Toți se tem de Marin Ciobanu”.

Deputata PAS, în trecut manageră generală la compania rezidentă în ZEL „Bălți”, Blacksea-EMS SRL, Marina Morozova, conformă că investițiile făcute nu corespund cu rezultatele Colegiului.

„Într-adevăr, lucrurile acolo așa stau. Am spus-o și domnului Ciobanu și mai multor colegi că investițiile care s-au făcut nu au rezultatele care trebuie. Să ai așa investiții și 40 de elevi?” Marina Morozova

Marina Morozova

De altă parte, managera proiectului „Promovarea ÎPT pentru o Economie Verde” și expertă la Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei în Republica Moldova, Oana Vodiță, susține că dinamica dezvoltării acestui Colegiu este una pozitivă având în vedere sectorul în care activează și luând în calcul specificul ingineresc al instituției.

„Aceasta este o instituție creată de la zero. Consider că trebuie să mai treacă un pic de timp ca specialitățile pe care le are să se consolideze. Cu toate acestea, companiile rezidente în Zona Economică Liberă luptă pentru ca absolvenții Colegiului de Inginerie să se angajeze la ei. Cu siguranță, Colegiul trebuie promovat mai mult”, a enunțat Oana Vodiță.

Potrivit informațiilor oferite de către mai multe surse anonime, atunci când s-a discutat despre deschiderea Colegiului de Inginerie la Strășeni, s-a analizat posibilitatea unei colaborări cu Universitatea Tehnică din Moldova (UTM). Rectorul UTM, Viorel Bostan, a declarat pentru AGORA că despre o potențială colaborare doar s-a discutat și ar fi fost încântat dacă ar fi avut loc.

„Din păcate, domnul Marin Ciobanu reacționează bolnăvicios. Toată colaborarea noastră a constat în faptul că a luat doar profesorii de la UTM și notițele de la cursuri. Noi avem Colegiul Tehnic unde studiază aproximativ 300 de elevi, iar numărul lor este în continuă creștere de la an la an. Sunt sigur că în viitorul apropiat acest număr se va tripla. La Colegiul din Strășeni e cazul să recunoaștem că s-a făcut o greșeală. Haideți să ne întrebăm cum este folosit banul public? Este cazul ca Ministerul Educației să recunoască că s-a făcut o greșeală investind acolo milioane pentru doar 40 de studenți”, a specificat rectorul UTM.

Am încercat să discutăm cu mai multe persoane care au tangență cu instituția de învățământ din Zona Economică Liberă „Bălți”, dar am fost refuzați de fiecare dată. Una dintre persoanele vizate a declarat: „Categoric refuz să discut despre aceste Colegiu. Nu vreau să am probleme cu Marin Ciobanu”.

L-am întrebat pe Marin Ciobanu de ce multe dintre sursele noastre evită să răspundă la întrebări, în replică Ciobanu a spus: „Eu nu am bătut și nu am insultat pe nimeni. Nu am dat afară pe nimeni. Nu le-am făcut nimic rău, invers, eu le-am dat celor vulnerabili de la mine din buzunar bani, nu i-am cerut înapoi, i-am făcut cadou. Oamenii au fantezii”.

De asemenea, Ciobanu a declarat pentru AGORA că a achitat contractul la 14 studenți pentru a studia la UTM. Ulterior la instituție a rămas să studieze doar un singur student. 

„Nu au vrut să continue studiile, dar știți de ce? Îi puneau să achite pentru examene. Însuși decanul cerea bani, 200 de lei. Tinerii cu care eu am comunicat au motivat că se cer bani pentru examene la UTM.”

Marin Ciobanu

Cine este Marin Ciobanu?

Administratorul Zonei Economice Libere (ZEL) „Bălți”, Marin Ciobanu, este și directorul Colegiului de Inginerie din Strășeni. Ciobanu este administratorul ZEL „Bălți” din 2010. Acesta a fost demis din funcție în anul 2016, iar fostul ministrul al Economiei, Octavian Calmîc, declara atunci, cu referire la Ciobanu: „Să facem mai puțină politică, dar să facem mai multă treabă”. După o perioadă în care a criticat dur guvernarea, în februarie 2017 Marin Ciobanu a ieșit în fața presei cu o declarație în care și-a exprimat sprijinul față de puterea din acele timpuri. Iar în iunie 2017, Marin Ciobanu a fost declarat învingător al concursului de selectare a administratorului principal al ZEL „Bălți”, organizat de Ministerul Economiei, astfel revenind de unde a plecat.

În Declarația de avere și interese personale pentru anul 2021, Marin Ciobanu a indicat că a obținut venituri în sumă de aproape 130.000 de lei de la Colegiului de Inginerie din Strășeni. Acesta a declarat și suma de puțin peste 600.000 de lei obținută în urma activității la ZEL „Bălți”, dar și 19.219,20 lei proveniți din activitatea la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți.

În Declarația de avere și interese personale pentru anul 2021 nu se regăsește niciun automobil, cu toate că sursele AGORA susțin că Marin Ciobanu deține o mașină marca Volvo XC90 cu numărul reprezentativ de înmatriculare ZEL 888. Ciobanu este proprietarul unui apartament cu suprafața de 166.80 mp, valoarea bunului fiind de 2.515.370 de lei. 

Ciobanu a declarat pentru AGORA că automobil nu are și mașina marca Volvo XC90 este de serviciu și nu este folosită în interes personal. 

„Am frate care are mașină. Poate pare o glumă, dar eu nu am avut, de când lucrez, șofer și secretară. Eu intenționat am luat mașina asta pentru că ea este hibrid și consumul este sub 6 litri. Iar acum trei ani a fost cumpărată cu o reducere de 30%. Doamna prim-ministru mi-a zis: Marin, la performanțele pe care le ai tu și câte investiții ai adus tu în țară, tu trebuie să ai doi șoferi și două secretare.”

Marin Ciobanu

Epopeea solicitărilor de informație

AGORA a documentat subiectul Colegiului de Inginerie de la Strășeni câteva luni. Pentru a afla mai multe detalii despre activitatea Colegiului de Ingineri din Strășeni am depus o solicitare la Ministerul Educației și Cercetării. Mai exact, am depus solicitarea la data de 5 mai 2022, iar pentru că răspunsul întârzia să apară reveneam sistematic și le reaminteam reprezentanților de la MEC de rugămintea noastră. Într-un final, cei de la MEC au expediat solicitarea noastră lui Marin Ciobanu. Am primit răspunsul la data de 25 mai, acesta fiind vag.

Ulterior, am avut mai multe tentative de a discuta cu Marin Ciobanu, însă acesta a evitat să răspundă la apelurile noastre. Într-un final, Marina Ciobanu a acceptat să discute cu noi, însă s-a arătat deranjat de faptul că ne interesează nu doar partea educațională a Colegiului, dar și cea financiară.

„Nu înțeleg de ce vă interesează și insistați să aflați câți bani ne dă statul și cum suntem finanțați. Vreți să mă denigrați?” Marin Ciobanu

Ciobanu susține că instituția pe care o conduce este una de top, iar eforturile pe care le depune sunt colosale. 

„Noi am primit încă 500 de mii de euro ca să procurăm tehnică și mai performantă, americanii au semnat un acord prin care ne vor da un milion de dolari. Dumneavoastră vă poziționați că asta e rău. Dacă vreți să faceți o analiză, mergeți la Colegiul Universității Tehnice. La ziua de azi, noi suntem desemnați ca cei mai buni după criteriul internațional”, a menționat Marin Ciobanu. 

Directorul adjunct pentru educație și instruire în cadrul Colegiului de Inginerie, Pavel Gordelenco, la fel a evitat să discute cu AGORA despre investițiile făcut în acest colegiu, cheltuielile pe care le are instituția și ce sume exacte sunt alocate pentru ca acest Colegiu să existe. „Toate întrebările legate de bani la domnul Ciobanu, vă rog, eu nu vă pot spune. Colegiu a fost fondat în anul 2014, noi am început activitatea aici în anul 2018. Nu vă putem oferi date exacte despre investițiile făcute și partea financiară pentru că nu le cunoaștem. Ce a fost înaintea noastră nu știm. Eu vă pot spune doar ce activități avem cu studenții în prezent”, ne-a comunicat Pavel Gordelenco.

În cadrul Colegiului la data de 25 mai 2022 învățau 48 de elevi. Valoarea bunurilor (mijloace fixe), aflate in gestiunea Colegiului constituie сса 21 608,7 mii lei, iar pe parcursul а trei ani de activitate, instituția а obținut două granturi din partea Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și а Camerei de Comerț și Industrie (CCI) а Republicii Moldova, precum și echipament, donații din partea companiilor partenere ale Colegiului în sumă de circa 5.5 mil. lei. Ministerul Educației și Cercetării asigură Colegiul cu mijloace financiare conform Hotărârii Guvernului nr. 1077 din 2З.09.2016 și nr. 1009 din 01.09.2006. Aceste mijloace financiare sunt folosite pentru remunerarea muncii angajaților, plata pentru serviciile de întreținere а Colegiului și căminului pentru elevi, achitarea burselor de studii elevilor și alimentația elevilor.

I.P. Colegiul de Inginerie din Strășeni este finanțat din bugetul de stat, la autogestiune, сu un buget anual de 2.5 mil, lei.

Citește și: Autogestiunea școlilor din R. Moldova: Un pas important în educație sau lichidarea instituțiilor? (LONGREAD, ANIMAȚIE)

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Lituania opreşte tranzitul feroviar spre Kaliningrad pentru anumite mărfuri ruseşti

Lituania opreşte tranzitul feroviar spre Kaliningrad pentru anumite mărfuri ruseşti

Fondul de subvenționare al agriculturii în R. Moldova. Ce-i nemulțumește pe fermieri și cu ce sugestii vin aceștia

Fondul de subvenționare al agriculturii în R. Moldova. Ce-i nemulțumește pe fermieri și cu ce sugestii vin aceștia

Popescu, despre interdicția Rusiei privind produsele vegetale moldovenești: R. Moldova are fructe și legume foarte bune, care se exportă pe piața Uniunii Europene, o piață foarte exigentă

Popescu, despre interdicția Rusiei privind produsele vegetale moldovenești: R. Moldova are fructe și legume foarte bune, care se exportă pe piața Uniunii Europene, o piață foarte exigentă

Advertoriale
Despre finanțe și investiții, pe înțelesul tinerilor, cu Lilian Guzun, CEO Iute Credit  (VIDEO)

Despre finanțe și investiții, pe înțelesul tinerilor, cu Lilian Guzun, CEO Iute Credit  (VIDEO)

Soluția de plată Garmin Pay, disponibilă pentru deținătorii cardurilor Mastercard maib

Soluția de plată Garmin Pay, disponibilă pentru deținătorii cardurilor Mastercard maib

Ai un cabinet stomatologic? Contabilul tău e la DAD Accountant

Ai un cabinet stomatologic? Contabilul tău e la DAD Accountant

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.