Chiar dacă Marina Tauber a bătut recordul la numărul de greșeli pe centimetru, nu este primul caz în Parlament. Să nu uităm că mulți deputați nici nu cunosc limba română. Aștept de mult timp o lege care să oblige funcționarii publici, dar mai cu seamă aleșii cu funcții înalte de conducere, să cunoască și să vorbească limba de stat atâta timp, cât sunt în exercitarea funcției. Probabil, nu suntem în cel mai potrivit moment al istoriei pentru astfel de inițiative, dar momente bune pentru țara noastră nu prea sunt.

Nu o să-i dau prea multe sfaturi studentului care se gândește dacă să o ia pe calea Marinei sau pe calea unei educații decente. Dar dacă ambiția acestui student este suficient de mare încât să ajungă să conducă echipe, ministere sau guverne, atunci cunoașterea limbii române este o necesitate. Desigur, internetul este dornic de meme-uri pe seama celor care greșesc urându-ne „fericiun crăcit”.

Fiecare popor își merită conducerea, la fel cum fiecare electorat își merită liderii. Deși Facebook-ul moldovenesc a taxat dur ex-primărița Jorei de Mijloc, votanții îi apreciază stilul, comportamentul și chiar erorile pe care le comite. Mai mult ca atât, unii chiar pun la dubiu că greșelile de pe foaia deputatei ar fi fost neintenționate. Poate greșelile sunt voluntare, pentru a mai face niște „PR negru” partidului care tocmai se pregătește de proteste. Desigur, exponenții partidului Șor au din plin un așa gen de imagine.

Din păcate, electoratul nostru nu se schimbă peste noapte, iar educația nu apare din pod. Nu mă refer neapărat la educația de la școală, dar la capacitatea cetățenilor de a alege oameni care sunt buni experți în domeniile în care activează, oamenii care sunt aleși deputați pentru a schimba în bine viața moldovenilor. Dar atâta timp, cât kilogramele de hrișcă decid procentul de deputați analfabeți în parlament, este greu să credem că aceste lucruri se vor schimba peste noapte în percepția populației. O putem însă schimba prin aplicarea legii, așa cum s-a întâmplat cu anularea alegerilor din Bălți.

Consecințele educației sovietice și rezistența față de limba română

Din păcate, părinții noștri, născuți în perioada sovietică, nu au avut parte de o educație în limba română. Doamna Tauber însă a avut această posibilitate. Și, ca să închidem acest editorial pe o notă pozitivă, trebuie să apreciem faptul că deputata se străduiește și că mai depune flori la bustul lui Mihai Eminescu. Avem foarte mulți deputați în Parlamentul Republicii Moldova care nu vorbesc de principiu limba de stat (indiferent cum o numesc). Nu le vom dedica însă editoriale, pentru că știm foarte bine ce interese străine servesc și de ce opun rezistență limbii române. Și Marina încearcă să urce în această barcă, afișând pancarte cu imagini sovietice și încercând să atragă electoratul pro-rus de parte sa, după ce a fost respinsă de electoratul de centru-dreapta. Dar pe termen lung, aceste greșeli elementare o vor ajuta să rămână cu imaginea pe care o are astăzi.