Ce spun părinții?
În prezent, în instituțiile de învățământ există trei tipuri de fonduri. În grădinițe e vorba de fondul grupei, iar părinții de elevi fac plăți în fondul școlii și fondul clasei. Sumele sunt colectate o dată pe lună. Practica arată că deseori se colectează bani separat de fonduri, mai ales în perioada evenimentelor festive, precum „Adio Grădiniță”. „Ziua Profesorului” sau „Ultimul Sunet”.
La data de 17 iunie, am plasat un anunț în „Grupul părinților solidari” de pe Facebook, în care am anunțat că AGORA abordează subiectul. Comentariile unor părinți au demonstrat că aceștia în continuare sunt predispuși să ofere bani în fonduri. Iată câteva răspunsuri primite:
„Nu vă supărați, dar începeți prima da la ceea ce oferă lunar statul: un gel pentru vase care se consumă în două zile, hârtie igienică de o calitate proastă, soluții pentru blocul sanitar cu miros înțepător, nemaivorbind de materiale didactice. Aici e zero din partea statului”, a declarat un părinte.
Un alt părinte a recunoscut că în fondul de la grădiniță achită lunar 400 de lei și pentru cotizația la înscrierea în grupă - o mie de lei, iar la sărbătorile festive se strâng câte 200 de lei.
Cât privește sumele oferite de părinți instituțiilor de învățământ, o femeie a spus: „În fondul școlii strângem câte 50 de lei, iar în fondul clasei - 100 de lei”.
Unii părinți însă s-au arătat revoltați pentru că se colectează fonduri, atât în grădinițe, cât și în școli. Aceștia au atras atenția că sumele oferite administrației pot ajunge și până la o mie de lei.
„Nu mai găsiți scuze. La „Adio Grădiniță” se colecteaza în unele instituții câte o mie de lei pentru copil”, a spus un alt părinte.
O femeie a scris că a încercat să-și înscrie copilul la grădiniță prin intermediul portalului „e-grădiniță”, însă la depunerea actelor s-a ciocnit cu faptul că este nevoită să achite.
„Am dus actele la comisia din instituția preșcolară și doamnele de acolo ne-au spus că o să mă sune și au oferit un cont unde e nevoie sa depunem 800 lei pentru înmatriculare. Noi nu am oferit nici un bănuț, dar s-a făcut analogie la 250 euro pentru înmatricularea mai rapidă a copilului în grădinița 160 din sectorul Râșcani”, a declarat femeia.
„Bugetele alocate sunt suficiente pentru a asigura necesarul, și nu doar strictul. Problema constă în managementul defectuos, poftele nesăbuite ale unor manageri și lipsa unor sancțiuni disuasive”, a precizat o membră a grupului.
Fondurile preșcolare și banii de pe lângă acestea
Subiectul fondului de grupă, în grădinițe, de obicei este abordat la prima ședință a educatorilor cu părinții. „Sunt grădinițe cu tradiții, unde educatorii sugerează comitetului părintesc suma dorită”, a declarat pentru AGORA directoarea Asociației „Părinți Solidari”, Ala Revenco.
Potrivit ei, valoarea banilor colectați în cadrul acestor fonduri variază între 100 și 600 de lei. Aceste sume se cheltuiesc de obicei pentru salarizarea suplimentară a cadrelor didactice și nedidactice, pentru evenimentele festive și procurarea anumitor rechizite sau decoruri.
De menționat că acești bani nu sunt contabilizați și circulă ilegal, iar cei care cer transparență de obicei sunt supuși unor presiuni din partea părinților.
Fondurile clasei
În instituții de învățământ școlar există două tipuri de fonduri: al școlii și al clasei. În ambele cazuri, banii sunt colectați o dată în lună, fie de comitetul părintesc, fie chiar de profesori, prin intermediul copiilor.
Ala Revenco susține că, acum patru ani, se discuta deschis chiar la adunările părintești despre fondul clasei și cel școlar, însă, în ultima perioadă, acest subiect este abordat prin intermediul grupurilor de pe rețelele de socializare.
„De obicei, suma strânsă în fondul clasei variază între 200 și 300 de lei, în funcție de instituție. De cele mai dese ori, banii sunt cheltuiți pentru birotică, igienizarea încăperilor sau constituie adaos salarial pentru profesori”, a declarat Ala Revenco pentru AGORA.
Fondurile școlare
Fondul școlar este de asemenea gestionat de comitetul de părinți, care reprezintă întreagă instituție de învățământ. Și în cazul acestuia, banii sunt colectați o dată în lună și sunt cheltuiți pentru lucrări de renovare și amenajare. Sumele colectate sunt asemănătoarea cu cele strânse în cadrul fondului clasei.
„Părinții uneori relatează situații când ani la rând se cer bani pentru reparația sau procurarea acelorași lucruri. Astfel, motivul pentru care se strâng sumele financiare rămâne același, dar nu se realizează nimic”, a precizat Ala Revenco.
Ce spune legea?
Unul din actele care interzice colectarea de fonduri este Codul de Etică al Cadrului Didactic, elaborat de către Ministerul Educației. Fondurile sunt plasate în categoria activităților care generează corupţie sau acte conexe corupției. Astfel, potrivit codului, este interzis ca dascălii să participe la crearea și influențarea asociațiilor părintești.
Cadrele didactice nu au voie să inițieze crearea fondurilor, să încurajeze părinții și elevii să contribuie financiar la bugetul fondului sau să ceară și să primească bani de la ei. De asemenea, administrația școlilor are interdicția de a impune procurarea unor materiale didactice auxiliare sau să constrângă elevii să participe la activități extra curiculare contraplată.
Strângerea de fonduri este acțiunea care cade sub incidența Codului Contravențional privind corupția. În cazul în care o persoană intenționează să apeleze la organele de drept, pentru a elucida cazurile de corupție, aceasta trebuie să înștiințeze Centrul Național Anticorupție (CNA).
Codul Contravențional prevede aplicarea unei amenzi de la 50 la 100 de unități convenționale sau impunerea la muncă neremunerată în folosul comunității în raport cu persoanele care participă la instigarea sau organizarea colectării de recompense nelegitime sau de foloase materiale destinate salariatului dintr-o întreprindere, instituție sau organizație.
Menționăm că până la modificarea Codului Contravențional, în luna aprilie curent, CNA nu avea pârghiile necesare pentru a pedepsi cazurile de corupție în instituțiile de învățământ și educaționale, de aceste dosare fiind responsabile direcțiile de educație din municipii și raioane.
Astfel, când am cerut de la CNA date despre cazurile de corupție în școli și grădinițe, instrumentate de la începutul anului curent, angajații instituției au spus că nu ne pot oferi astfel de informații.
Dacă nu dai 200 de lei, copilul nu-ți este acceptat la grădiniță
Deși strângerea de fonduri în orice instituției preșcolară sau școlară este oficial interzisă, norma legală nu este respectată de toți. Spre exemplu, primărița comunei Puțintei din raionul Orhei, Elena Nanii, a recunoscut că solicită de la părinții, care au copii la grădiniță, câte 200 de lei. De altfel, le interzice accesul.
„Este o plată simbolică pentru o lună, dar multe familii nu găsesc suma aceasta ca să acopere. Directorul grădiniței are o interdicție de la primar să nu primească copiii în așa caz, pentru că noi nu avem cu ce să alimentăm copiii și să achităm facturile. Unii părinți preferă să bea banul cela, decât să-l dea la grădiniță”, a spus pentru AGORA Elena Nanii.
De partea cealaltă, directoarea Liceului „Ion Luca Caragiale” din orașul Orhei, Maria Chișlaru, a recunoscut că anterior se practica inițierea fondurilor școlare, însă liceul a renunțat la ele în favoarea asociațiilor părintești.
„Noi nu mai avem fundații părintești, ca pe timpuri. Am aderat la acea lege referitor la 2%, care prevede că părintele poate să doneze 2% per venit asociației instituției de învățământ în care studiază copilul”, a declarat pentru AGORA Maria Chișlaru.
Cum poate fi legalizată strângerea de fonduri?
Orice colectare netransparentă de bani în cadrul unei instituții de învățământ este ilegală. Sumele financiare se pot strânge legal doar în cadrul asociațiilor de părinți, prin intermediul taxei de membru.
În acest caz, este important de menționat că deciziile asupra gestionării banilor oferiți de asociație sunt luate de părinți și nu de angajații școlari. Instituția școlară, de comun cu membrii asociației, face doar caietul de cheltuieli.
Precizăm că în grădinițele din Chișinău sunt 32 de Asociații Obștești, iar în școli - 59. Potrivit unui raport al Curții de Conturi din 2019, în cadrul a cel puțin 40 de asociații părintești din instituțiile de învățământ din capitală, s-au strâns circa 24 de milioane de lei.
Cei mai mulți bani, peste cinci milioane de lei, a agonisit Asociația „Învățământul” de la Liceul „Academia Copiilor”, iar cei mai puțini - 442 de lei - Asociația „Părinților și Elevilor” de la Liceul „Liviu Deleanu”.
Totuși, directoarea Asociației „Părinți Solidari”, Ala Revenco, a avertizat că, de fapt, nu toți banii care se colectează în școli se declară. Iată de ce, în unele cazuri, sumele ar putea fi mult mai mici decât în realitate.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.