Statutul de candidat la aderare la UE pentru R. Moldova și Ucraina: Un gest simbolic, dar plin de provocări

Statutul de candidat la aderare la UE pentru R. Moldova și Ucraina: Un gest simbolic, dar plin de provocări

Aprobarea de către summitul european de joi și vineri a recomandărilor Comisiei Europene privind acordarea statutului de candidat la aderare la UE pentru Republica Moldova și Ucraina, ar fi un gest simbolic dar cu un impact ce ridică numeroase întrebări. În mare parte, este vorba de perspectiva de extindere a blocului comunitar, funcționarea acestuia, echilibrele și ambițiile geopolitice ale UE, scrie France Presse, citat de Agerpres.

Cele 27 de state membre au ajuns la „un consens total” asupra acestor candidaturi la o reuniune a lor ministerială dinaintea summitului aşteptat să le aprobe joi în unanimitate; un acord de neimaginat până recent, dar care s-a impus în rândul statelor UE odată cu războiul pe care Rusia îl duce împotriva Ucrainei de aproape patru luni.

„Va fi o decizie foarte importantă din punct de vedere simbolic, dar aceasta nu înseamnă că Ucraina va intra în UE într-un an, sper că ucrainenii nu-şi fac iluzii”, subliniază un diplomat european.

Ucraina şi Republica Moldova vor trebui să realizeze reforme în materie de combatere a corupţiei şi de independenţă a justiţiei, înaintea primei evaluări a candidaturilor lor ce va fi efectuată către sfârşitul anului.

Potrivit politologului Hendrik Vos, de la universitatea belgiană Gand, „este foarte dificil de imaginat o extindere (a UE) atât timp cât Ucraina este în război. Înainte de a deschide negocieri de aderare, va trebui să existe o formă de soluţionare a conflictului”.

Unii analişti se tem de repercusiunile chiar asupra securităţii blocului comunitar, în condiţiile în care conflictul de la uşa sa ar putea „să dureze ani”, conform atenţionărilor NATO, şi circa 20% din teritoriul Ucrainei se află în prezent sub control rusesc.

„Dacă Ucraina s-ar alătura UE fără a fi şi membră a NATO, atunci riscul unui război viitor între Rusia şi UE ar creşte considerabil”, avertizează la rândul său istoricul olandez Luuk van Middelaar. Statele care au fost membre ale Pactului de la Varşovia au aderat mai întâi la NATO şi ulterior la UE, iar Finlanda şi Suedia doresc să devină acum membre ale NATO tocmai pentru a beneficia de clauza apărării colective a acestei organizaţii.

Pe de altă parte, acceptarea candidaturilor Ucrainei şi Republicii Moldova ar putea oferi un nou elan, dorit mai ales de Germania, aderării ţărilor Balcanilor Occidentali, blocate de ani în anticamera UE sau care nici măcar nu au primit statutul de candidat.

De asemenea, o lărgire, chiar şi într-un orizont de timp mai îndepărtat a Uniunii Europene cu două, patru sau şase state „va avea consecinţe grele asupra funcţionării UE, cu un risc de paralizie în lipsa unei schimbări instituţionale”, în special una care să elimine regula unanimităţii în adoptarea deciziilor de politică externă a unei Uniuni Europene ce şi-ar dori să-şi afirme rolul geopolitic pe scena mondială, crede Luuk van Middelaar.

„Este dezolant să constatăm că prea adesea Uniunea rămâne tăcută, pentru că nu a reuşit să găsească o poziţie care să întrunească unanimitatea”, şi-a justificat marţi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cererea ca la nivel european să poată fi luate decizii de politică externă obligatorii pentru toate statele membre doar cu majoritate calificată, adică 15 din cele 27 de state membre şi care să însumeze cel puţin 65% din populaţia UE.

O nouă extindere a UE către Est ar putea conduce şi la „un alt echilibru al puterilor” în cadrul UE, şi anume ar deveni mai dificil pentru ţări precum Franţa, Germania sau Italia să-şi impună în interiorul blocului comunitar abordările în chestiuni precum mediul sau statul de drept. Aşa cum arată exemplele Poloniei şi Ungariei, astfel de preocupări pot fi văzute foarte diferit în estul şi în vestul Europei, remarcă Hendrik Vos.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
65% dintre europeni consideră că apartenența la UE e un lucru bun. Este cel mai mare rezultat din ultimii 15 ani

65% dintre europeni consideră că apartenența la UE e un lucru bun. Este cel mai mare rezultat din ultimii 15 ani

Lituania sprijină acordarea statutului de țară candidată la UE pentru R. Moldova

Lituania sprijină acordarea statutului de țară candidată la UE pentru R. Moldova

Republica Moldova și Ucraina ar urma să primească statutul de candidat la aderarea la UE, arată proiectul declarației Consiliului European

Republica Moldova și Ucraina ar urma să primească statutul de candidat la aderarea la UE, arată proiectul declarației Consiliului European

Advertoriale
Cât de bine îți cunoști vecinii de cartier? Trage un ochi în culisele Kvartals

Cât de bine îți cunoști vecinii de cartier? Trage un ochi în culisele Kvartals

JUMP acum şi începe-ți cariera IT cu Orange Systems

JUMP acum şi începe-ți cariera IT cu Orange Systems

Impactul costurilor ascunse în selectarea furnizorului de igienă

Impactul costurilor ascunse în selectarea furnizorului de igienă

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Moldova, I am back! | Diana Adamciuc: „Diferența dintre Cluj și Chișinău este că, cel puțin în această țară, eu am sentimentul de «acasă»”
    Moldova, I am back! | Diana Adamciuc: „Diferența dintre Cluj și Chișinău este că, cel puțin în această țară, eu am sentimentul de «acasă»”
  • Copiii știu mai bine: Costum de baie „tigrovîi” și bani destui. De ce avem nevoie pentru o vacanță perfectă (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: „Scump, dom'le, scump!” (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Leo Zbancă: Mie îmi place cel mai mult acasă pentru că avem ce construi, avem la ce visa, avem unde ne porni și avem tare mult lucru (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Gheorghe și Tatiana Cîvîrjic au revenit după 20 de ani acasă și au pus bazele unei afaceri cu aur lichid (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Școala din Moldova, între paragină și elită. Exemplul a două școli din r. Orhei, unde unii elevi beneficiază de condiții de top, iar alții nu au nici măcar WC în bloc (VIDEO)
  • 2
    Dumitru Robu crede că sunt șanse ca Ilan Șor să fie extrădat. Ce se întâmplă cu dosarele în care figurează Plahotniuc, Platon și Andronache
  • 3
    Andrei Spînu: Am semnat Acordul de liberalizare temporară a transportului de mărfuri cu Uniunea Europeană
  • 4
    Armata rusă s-a retras de pe Insula Șerpilor. Ministerul Apărării de la Moscova: Gest de bunăvoință
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.