Mihai Caragacean
Responsabilii Ministerului Afacerilor Interne (MAI) se încâlcesc în date atunci când sunt întrebați dacă angajații instituției sunt vizați în cazuri de contrabandă cu droguri din Ucraina. Ministra Ana Revenco declară că oamenii legii au tangențe cu dosarele de trafic cu substanțe narcotice. De partea cealaltă, într-o declarație oficială făcută la solicitarea AGORA, instituția neagă astfel de informații.
La data de 2 iunie, în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8, ministra Afacerilor Interne, Ana Revenco, a dat de înțeles că în R. Moldova a crescut riscul de import al drogurilor. Ilegalitățile s-ar putea produce pe fundalul războiului din Ucraina, susține Revenco, țara vecină fiind lider în producerea drogurilor sintetice în Europa.
„În contextul războiului avem cazuri pornite pentru încercarea de a introduce în Republica Moldova droguri care sunt produse în Ucraina... Serviciul Protecție Internă și Anticorupție (SPIA) împreună cu angajații Centrului Național Anticorupție (CNA) instrumentează mai multe cazuri de trafic de droguri în care sunt vizați angajații ai MAI”, a declarat Revenco.
Pornind de la declarația ministrei, AGORA a remis o solicitare de informație la MAI, în care ne-am interesat câte cazuri de trafic de droguri s-au documentat de la începutul agresiunii rusești în Ucraina, dar și dacă în aceste ilegalități au fost implicați angajați ai MAI.
„Începând cu luna februarie a anului curent și până în prezent, Ministerul Afacerilor Interne nu a înregistrat cazuri și tentative de introducere ilegală a drogurilor cu implicarea ilegală a drogurilor, cu implicarea angajaților din subordine”, a fost răspunsul primit de la Interne.
Cu cât a crescut contrabanda cu droguri de la începutul războiului?
De la începutul războiului în Ucraina, contrabanda de droguri cu țara vecină a crescut de două ori. Nu vorbim însă despre o discrepanță majoră. Potrivit polițiștilor de frontieră, dacă în perioada 1 februarie - 1 mai 2021 au fost documentate două cazuri, atunci, în perioada similară a anului curent, numărul acestora a ajuns la patru.
„Începând cu 24 februarie 2024, două persoane din Ucraina au fost învinuite pentru introducerea ilegală a drogurilor în R. Moldova. În prezent, acestea se află în arest”, se arată într-un răspuns al MAI, făcut la solicitarea AGORA.
Oamenii legii au ezitat să ne ofere mai multe detalii despre persoanele reținute în traficul de droguri, întrucât urmărirea penală, în toate cele patru cazuri, este în desfășurare.
Cantitatea cea mai mare de droguri produsă în Ucraina, care a fost introdusă la noi în țară de la începutul războiului, a ajuns la 19 kilograme. Vorbim despre substanțe narcotice precum: Cannabis, PVP, Ecstasy și Metadonă. Pe piața neagră, valoarea acestora ajunge la zece milioane de lei.
Cele mai solicitate puncte de trecere pentru contrabandiști sunt Tudora, Palanca și restul celor aflate în zona de frontieră aflată pe segmentul de frontieră moldo-ucrainean din nordul țării. Orașul Chișinău este destinația țintită de traficanți. Totuși, o parte din substanțele narcotice ajung și în Uniunea Europeană.
Întrebați dacă de la începutul războiului au fost sau nu depistate cazuri de introducere ilegală de droguri în R. Moldova prin segmentul transnistrean, reprezentații MAI au spus că „nu au fost fixate”.
Vedeți mai jos întregul răspuns MAI la solicitarea AGORA:
Agenția Antidrog a UE: Războiul din Ucraina ar putea agrava contrabanda de droguri
Menționăm că la 14 iunie, Agenţia Antidrog a UE, cu sediul la Lisabona, a atenționat că agresiunea militară a Rusiei în Ucraina ar putea crea noi vulnerabilităţi în Europa în ceea ce priveşte drogurile ilegale, declanşând schimbări în rutele de contrabandă şi expunând potenţial mai multe persoane la stupefiante.
Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie (OEDT) a subliniat în raportul său anual că multe persoane care au suferit un stres psihologic sever în timpul conflictului ar putea fi mai vulnerabile la probleme de abuz de substanţe în viitor, relatează Reuters.
„Traficanții de droguri ar putea să treacă la rute alternative pentru a evita zonele cu o prezenţă sporită a securităţii, în timp ce serviciile de sănătate din ţările europene, în special cele care se învecinează cu Ucraina, ar putea deveni mai tensionate, deoarece consumatorii de droguri care fug de conflict au nevoie de sprijin”, se arată în raportul OEDT.
Potrivit celor mai recente date ale instituţiei, un număr record de 213 tone de cocaină au fost confiscate în Uniunea Europeană şi peste 350 de laboratoare de producţie ilegală de droguri au fost dezmembrate în 2020.
