Începând cu toamna anului 2018 și până în martie 2022, CRJM a analizat 873 de acte ale Autorității Naționale de Integritate (ANI). Mai mult de jumătate dintre acestea se referă la încălcarea regimului de integritate. Cel mai des, a fost constatată existența conflictelor de interese – 308 acte și a incompatibilității de funcții – 152 de acte.

Potrivit raportului prezentat în cadrul unui eveniment public, 26% din controalele efectuate în perioada de referință (230 de acte) se referă la regimul averilor și intereselor personale. Dintre acestea, doar în cazul a 3% (25 de acte) a fost constatată o diferență substanțială între veniturile obținute și averea deținută, iar 2% (15 acte) se referă la declararea neconformă a averii.

Totodată, cele mai multe abateri au fost constatate de ANI în cazul primarilor și consilierilor locali – 50%, în timp ce deputații, miniștrii, procurorii și judecătorii se regăsesc în doar 6% din actele emise de inspectorii de integritate.

„Ponderea atât de mică a funcționarilor de rang înalt poate fi explicată cu greu prin numărul redus al acestora. Mai degrabă, este vorba de faptul că activitatea ANI a fost până acum influențată considerabil de sesizările primite, dar și de faptul că majoritatea controalelor se refereau la conflictele de interese, care ar fi fost comise mai des de autoritățile locale”, a declarat Daniel Goinic, unul din autorii studiului.

În cadrul cercetării s-a mai constatat că 30% din toate actele de constatare au fost emise de doar trei din cei 20 de inspectori de integritate. Această discrepanță ar putea sugera că, în pofida sistemului automatizat e-Integritate, în cadrul ANI există probleme în ceea ce privește distribuirea aleatorie a cauzelor sau o diferență considerabilă între randamentul unor inspectori.

Din textele actelor emise de ANI este complicat de identificat dacă inspectorii de integritate au o practică uniformă în efectuarea controalelor averii. În unele acte sunt tabele cu rulajul mijloacelor bănești din conturile bancare ale subiectului, iar în alte acte asemenea date și motivarea inspectorului lipsesc.

Participând la evenimentul de prezentare a studiului, reprezentanții ANI au recunoscut majoritatea problemelor identificate de autori, menționând că unele dintre acestea au fost deja remediate.

„Recent a fost prezentat și raportul de activitate al ANI pentru anul 2021, unde, de asemenea, una dintre problemele identificate a fost emiterea, de către inspectorii de integritate, a soluțiilor diferite în spețe similare. Sperăm ca practica acumulată până în prezent, dar și recomandările din cadrul acestui studiu să contribuie la eliminarea problemei respective”, a subliniat Lilian Chișca, vicepreședintele ANI.

În cadrul cercetării CRJM, au fost analizate toate hotărârile Curții Supreme de Justiție (CSJ) adoptate în perioada 1 iulie 2018 – 1 martie 2022, precum și soluțiile date de instanțele de apel și fond, în dosare ce vizează contestarea actelor ANI.

 „Cercetarea nu își propune să constate care ar fi trebuit să fie soluția corectă în hotărârile examinate. A fost analizat doar în ce măsură soluțiile instanțelor judecătorești sunt uniforme între ele prin prisma motivării hotărârilor judecătorești adoptate în aceste cauze”, a declarat președintele CRJM, Vladislav Gribincea.

Timp de 44 de luni, niciun dosar privind nedeclararea averii nu a ajuns la CSJ. Acest fapt sugerează că procesul de examinare a acestor tipuri de încălcări este anevoios sau că unele soluții pe caz se tergiversează. Analiza nu a constatat divergențe serioase în cauzele cu privire la conflictele de interese și a incompatibilităților.

Una din constatările autorilor este că actele ANI au fost anulate cu precădere în cazul demnitarilor de rang înalt. În cazul acestora, au fost anulate patru din cinci acte ale ANI, iar în cazul altor funcționari au fost anulate doar nouă din 26 de acte emise de ANI. 

La fel, patru acte de constatare au fost anulate pentru omiterea termenului de emitere a acestora, stabilit în Codul Administrativ. În mod surprinzător, două acte ale ANI au fost anulate deoarece nu au fost „contrasemnate” de conducerea ANI. O asemenea practică de invalidare ar crea premise pentru anularea majorității actelor emise de ANI.