11 ani și șase luni: Calea parcursă de România de la cererea de aderare la UE, la statutul de membru cu drepturi depline

11 ani și șase luni: Calea parcursă de România de la cererea de aderare la UE, la statutul de membru cu drepturi depline
Momentul semnării Tratatului de Aderare a României la UE, pe 25 aprilie 2005. Sursa foto: EC - Audiovisual Service

Ucraina și Republica Moldova au primit statutul de țări candidate la aderarea la UE. În comparație, României i-a luat 11 ani și jumătate până în punctul în care s-a putut numi, oficial, stat membru al Uniunii Europene. Pașii pe care i-a urmat statul român pe calea aderării, enumerați de euronews.ro. 

23 iunie 2022 va rămâne o zi istorică pentru Ucraina și Republica Moldova, țări care au primit statutul de candidate la Uniunea Europeană din partea Consiliului European.

Drumul Moldovei și Ucrainei până la integrarea în Uniunea Europeană poate fi la fel de lung și de complicat ca al României. Țara vecină a trecut printr-un proces de durată, care a inclus multe reforme. La mai bine de 15 ani de la aderare, PIB-ul României aproape s-a triplat, dar lupta cu corupția încă nu s-a încheiat.

Primii pași făcuți de România către aderare

Acum aproape 30 de ani, România își coagula toate forțele politice cu scopul aderării. Povestea europeană a României a început, oficial, pe 1 februarie 1993, atunci când statul român și țările membre UE au semnat „Acordul European”.

Intrat în vigoare la 1 februarie 1995, acesta recunoștea obiectivul României de a se alătura Uniunii Europene şi prevedea asistență financiară şi tehnică din partea UE.

„Întruniți astăzi, 21 iunie 1995, la Snagov, semnatarii prezentei Declarații constată că Strategia națională de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană elaborată de Comisia special constituită în acest scop, din reprezentanți ai partidelor politice parlamentare, ai Guvernului, ai cercurilor academice, ai societății civile exprimă orientarea fermă a României de a-şi axa dezvoltarea pe promovarea atributelor unei societăţi democratice - statul de drept, pluralismul politic, separarea puterilor, alegeri libere, respectarea drepturilor omului, inclusiv ale persoanelor aparținând minorităților naționale, crearea unei economii de piața eficiente şi durabile, compatibile cu principiile, normele, mecanismele, instituțiile şi politicile Uniunii Europene” - așa debuta Declarația de la Snagov, semnată de președintele Ion Iliescu, șefii celor două Camere, precum și de către toți liderii partidelor politice prezente atunci în Parlament. Dintre ei, îi amintim pe Petre Roman, Adrian Năstase ori Corneliu Vadim Tudor.

La o zi distanță de la semnarea Declarației de la Snagov, ministrul de Externe Teodor Meleșcanu depunea, la Paris, cererea României de aderare la Uniunea Europeană. Franța deținea atunci președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. 

Aderarea, un proces întins pe ani de zile

„Îmbunătățirea actuală din România, ca urmare a sosirii la putere a unui nou guvern (n.r. Guvernul Ciorbea), indică faptul că România este pe cale de a satisface criteriile politice (n.r. pentru aderarea la UE)”, preciza Comisia Europeană în iulie 1997.

Un an și cinci luni mai târziu, Comisia Europeană publica și primul Raport de Țară privind procesul de aderare a României la Uniunea Europeană.

Ulterior, la aproape cinci ani de la depunerea cererii de aderare la Uniunea Europeană, în februarie 2000, Consiliul UE pentru Afaceri Generale deschidea, în mod oficial, negocierile de aderare cu România, potrivit MAE. Acestea urmau să dureze aproape alți cinci ani, până în decembrie 2004.

Odată deschise negocierile, Consiliul a luat în considerare data de 1 ianuarie 2007 pentru aderarea României la UE și a adoptat „Foaia de parcurs” a României, simultan cu cea a Bulgariei, la sfârșitul anului 2002.

În primăvara lui 2003, Comisia Europeană prezenta ediția revizuită a Parteneriatului de Aderare cu România, iar în decembrie 2004, România primea confirmarea politică a încheierii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

Finalul procesului aderării României la UE a fost consemnat, în Luxemburg, de către președintele Traian Băsescu, care a semnat, în aprilie 2005, Tratatul de aderare al țării vecine la Uniunea Europeană.

La 11 ani și șase luni de la depunerea candidaturii la UE, România devenea stat membru al Uniunii Europene, alături de Bulgaria. Data: 1 ianuarie 2007.

Efectele aderării

România a primit dreptul la liberă circulație în spațiul Uniunii, dar pentru accesul complet pe piața muncii, țara vecină a avut de așteptat până în 2014.

La un deceniu și jumătate de la aderarea la Uniunea Europeană, România este încă mult în urmă în ceea ce privește incluziunea sau intermedierea financiară. De la momentul aderării europene, a beneficiat de o creștere economică remarcabilă, pornind de la un Produs Intern Brut de circa 100 de miliarde de euro în 2006, până la aproape 270 de miliarde de euro anul acesta.

De la aderare, aproape trei sferturi din exporturile României merg către țări din spațiul comunitar. Cele mai multe, către Germania și Italia.

Aceleași țări sunt pe primul loc în clasamentul importurilor în țară.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Maia Sandu, după ce Moldova a devenit țară candidat la aderarea la UE: „Suntem o țară mică, vulnerabilă, care va fi în mai multă siguranță în familia europeană” (LIVE)

Maia Sandu, după ce Moldova a devenit țară candidat la aderarea la UE: „Suntem o țară mică, vulnerabilă, care va fi în mai multă siguranță în familia europeană” (LIVE)

Liderii UE au felicitat Moldova și Ucraina, explicând motivele pentru care le-au oferit statutul de țări candidate la aderare (VIDEO)

Liderii UE au felicitat Moldova și Ucraina, explicând motivele pentru care le-au oferit statutul de țări candidate la aderare (VIDEO)

Au zis „mulțumesc” în 24 de limbi. Mai mulți cetățeni, printre care și Maia Sandu au mulțumit UE pentru acordare statutului de candidat (VIDEO)

Au zis „mulțumesc” în 24 de limbi. Mai mulți cetățeni, printre care și Maia Sandu au mulțumit UE pentru acordare statutului de candidat (VIDEO)

Medvedev, critici dure și amenințări pentru R. Moldova după obținerea statutului de țară candidat. Ucraina anunță că sprijină Chișinăul

Medvedev, critici dure și amenințări pentru R. Moldova după obținerea statutului de țară candidat. Ucraina anunță că sprijină Chișinăul

Ultimă oră! Republica Moldova devine stat candidat la aderarea la UE

Ultimă oră! Republica Moldova devine stat candidat la aderarea la UE

Noi imagini din satelit arată că la centrala din Zaporojie nu ar avea loc bombardamente sistemice, în pofida afirmațiilor lui Vladimir Putin

Noi imagini din satelit arată că la centrala din Zaporojie nu ar avea loc bombardamente sistemice, în pofida afirmațiilor lui Vladimir Putin

Advertoriale
 A fost lansat un vlog de călătorii prin țară. Vezi ce te așteaptă în cele 7 episoade „Turist în Moldova”

A fost lansat un vlog de călătorii prin țară. Vezi ce te așteaptă în cele 7 episoade „Turist în Moldova”

Începe toamna la Castel MIMI cu Festival Internațional de muzică clasică „VinOPERA”

Începe toamna la Castel MIMI cu Festival Internațional de muzică clasică „VinOPERA”

Fă cunoștință cu viitorul, descoperă noul card ultra comod

Fă cunoștință cu viitorul, descoperă noul card ultra comod

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • DESCIFRAT| Criza gazelor, la foc mic. Andrei Spînu, despre stocurile de gaz, condițiile Gazprom-ului și rezervele de păcură (VIDEO)
    DESCIFRAT| Criza gazelor, la foc mic. Andrei Spînu, despre stocurile de gaz, condițiile Gazprom-ului și rezervele de păcură (VIDEO)
  • DESCIFRAT| R. Moldova și riscul unei catastrofe nucleare: În cât timp vom fi informați, ce măsuri întreprindem și cum administrăm iodura de potasiu(VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: „Sport pentru a fi subțirei” și „sâmburi de harbuz”. Remedii pentru o viață fără covid
  • DESCIFRAT: 12 ani pe calea digitalizării serviciilor publice sau cât de utilizate sunt tehnologiile informaționale în relația cetățean - Guvern
  • Copiii știu mai bine: De ce Moldova nu are mare? „Ne-a fost furată” sau „S-a scurs prin găurile lăsate de tancuri”
Cele mai populare
  • 1
    Drumul laptelui - între calitate și nu prea. Cine verifică produsele lactate până ajung pe raft și cum autoritățile își propun să dezvolte subsectorul (LONGREAD)
  • 2
    Rusia ar fi ordonat angajaților centralei nucleare Zaporojie să nu vină la muncă vineri, afirmă serviciile secrete ucrainene
  • 3
    Rusia: Un depozit de muniție a luat foc în satul Timonovo, la 50 de km de granița cu Ucraina (VIDEO)
  • 4
    Procurora-șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, susține prima conferință de presă: Nu ne dorim show, ci transparență și eficiență (LIVE)
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.