1. Inflația în Moldova a fost mai mare ca în regiune și până la criză

După 2010, în pofida temperării dinamicii inflaționiste, R. Moldova a înregistrat creșteri mai mari a prețurilor comparativ cu alte state europene, arată un studiu realizat de Expert-Grup. Astfel, între 2010 și 2021, în Moldova prețurile au a crescut anual în mediu cu 5,6%. În aceeași perioadă, în UE inflația a constituit în mediu 1,4% pe an, iar în țările din Europa Centrală și de Est creșterea anuală a prețurilor a variat între 1,1% (Bulgaria) și 4% (Serbia).

De altfel, despre predispunerea economiei moldovenești de a avea o inflație mai mare ne sugerează și obiectivele de politică monetară ale Băncilor Centrale. De exemplu, dacă BNM are un regim de țintire a inflației de 5%, obiectivul Băncii Centrale Europene are în vedere o inflație anuală de 2%, adică de 2,5 ori mai mică comparativ cu Moldova.

2. Cele mai mari creșteri de prețuri vin din importuri mai scumpe

Același studiu arată ă că în primul trimestru al anului 2022, principalul factor care a cauzat majorarea inflației ține de puternica accentuare a tendințelor inflaționiste globale ceea ce a dus la creșterea prețurilor de import.

În perioada menționată, valoarea unitară a importului a crescut cu 27,1% față de anul precedent (f-a-p), iar acest salt reprezintă ceea mai mare majorare comparativ statele europene. În majoritatea țărilor europene creșterea valorii unitare a importului a fost mai mică de 20% și doar, în trei state din EU a fost depășit acest nivel: Belgia (23,6% f-a-p), Slovenia (21% f-a-p) și Croația (20,8% fa-p).

Altfel spus, în primul trimestru importurile au fot în medie mai scumpe cu 27% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce inflația în același orizont de timp a constituit 19%.

3. Cheltuim de trei ori mai mult pentru alimente decât în UE

Un at factor care împinge inflația mai sus comparativ cu alte țări vizează structura de consum specifică a R. Moldova. Or, în toate țările inflația este calculată prin intermediul indicelui Prețurilor de Consum (IPC), respectiv în fiecare țară la calcularea IPC proporția dintre produsele alimentare, mărfurile nealimentare și serviciile prestate este diferită.

Reieșind din veniturile pe cap de locuitor mai mici și obiceiurile de consum, în R. Moldova produsele alimentare au o pondere mult mai însemnată la calcularea inflației.

De exemplu, în anul 2020 ponderea cheltuielilor pentru produse alimentare și băuturi nealcoolice în structura cheltuielilor de consum ale unei persoane erau de 43,9%, ceea ce este de trei ori mai mult față de media din Uniunea Europeană (14,8%). În asemenea condiții, când șocul a venit pe creșterea prețurilor la produse alimentare, în Moldova inflația a crescut mult mai mult comparativ cu alte țări.

4. Moldova depinde de piața ucraineană și rusă 

Chiar dacă presiuni de creștere a prețurilor la alimente și resursele energetice erau și până la invazia Rusiei în Ucraina, după 24 februarie s-a produs o accelerare substanțială a creșterii de prețuri pentru aceste categorii de produse, care au avut impact și asupra prețurilor de import pentru R. Moldova, având în vedere și dependența energetică de 100% de resursele energetice importate.

În anul 2021 ponderea importurilor R. Moldova din Rusia, Ucraina și Belarus a constituit cumulativ 26%, țara noastră fiind cea mai expusă față de aceste piețe comparativ cu toate statele din regiune. De exemplu, în anul 2021 Republica Moldova a efectuat din Ucraina importuri de produse alimentare de peste 180 milioane de dolari. 

Având în vedere că produsele ucrainești aflate pe rafturile magazinelor noastre sunt de regulă din segmentele cu cele mai mici prețuri, necesitatea de a substitui o parte din aceste produse din alte țări a dus și la creșterea mai mare a prețurilor. În al doilea rând, pe lângă importurile propriu zise din Ucraina, Rusia și Belarus, o parte importantă din importurile Republicii Moldova din alte state avea loc prin intermediul portului din Odessa. Odată cu imposibilitatea accesului la acest nod logistic, mulți importatori s-au pomenit în situația de a schimba rutele de import, care au dus la creșterea substanțială a costurilor logistice și de transport, care s-au transpus în cele din urmă în prețuri mai mari pentru consumatori.

Un factor în plus este creșterea în această perioadă cu peste 3% a populației R. Moldova din contul refugiaților ucraineni care locuiesc temporar în țara noastră.

Un alt factor inflaționist ca rezultat al războiului este de natură psihologică și vizează mult discutatele așteptări inflaționiste. Acesta s-a materializat în special în prima lună după agresiunea rusă în Ucraina când populația, de teama creării unor deficite de produse, a început să cumpere masiv diferite produse pentru a-și crea rezerve, iar acest comportament a condus la creșterea prețurilor pentru produsele date.

5. Neajustarea pe criterii politice a tarifelor reglementate în trecut 

Un alt factor care a accelerat inflația din acest an în R. Moldova se referă la deciziile populiste de-a lungul anilor trecuți, manifestat atât la nivelul autorităților centrale, cât și locale, care ani în șir nu au ajustat tarifele la diferite servicii și utilități după cum o cereau costurile reale.

După cum constată și Banca Națională în ultimul Raport asupra inflației, la finele anului 2021 s-au acumulat devieri majore la mai multe categorii de prețuri reglementate atât la nivelul administrației publice centrale, cât și celei locale.

Potrivit BNM, pe parcursul ultimilor 5-10 ani, serviciile respective au fost subvenționate direct sau indirect de bugetele locale, iar unii prestatori de servicii au acumulat devieri negative semnificative ca urmare a neajustării tarifelor la costuri.

Probabil cel mai elocvent exemplu este neajustarea din toamna anului 2009 a tarifelor la transportul public din Chișinău, care din 1 iulie 2021 urmează să se tripleze de la doi la șase lei. 

6. Mărimea mică a pieței 

Inflația mai mare din R. Moldova este condiționată şi de dimensiunea mică a pieței. Având o piață de desfacere mică, corporațiile mari nu își pot genera economii la scară prin vânzări mari care să reducă costurile per unitate, motiv pentru care și prețurile plătite de consumatorii din țara noastră sunt mai mari. În plus, mărimea mică a pieței, dar și accesul limitat la finanțări, impune cei mai mulți importatori să lucreze cu niveluri minime al stocurilor.

Respectiv, epuizarea rapidă a stocurilor face ca prețurile noi de pe piețele internaționale să fie resimțite mai rapid în R. Moldova decât în alte state.

Deloc întâmplător este faptul că cea mai mare inflație la nivel UE în luna mai este înregistrată în Estonia – de 20%, o țară cu o piață mică și dependentă total de resursele energetice importate, similar ca și R. Moldova.

Totuși, în Estonia inflația este mai mică deoarece în structura de consum a populației, produsele alimentare ocupă o pondere de două ori mai mică decât în țara noastră, iar dependența de piața rusă și ucraineană, precum și dependența logistică de porturile ucrainene – este ceva mai mică decât în Moldova.

Prognozele BNM arată că punctul maxim al inflaţiei va fi atins în trimestrul III al acestui an, după care există şanse ca preţurile să se stabilizeze şi chiar să scadă. Cu toate acestea în condiţiile războiului din Ucraina şi creşterii în continuare a preţurilor la resurse energetice şi alte materii prime, există o doză mare de scepticism în acest sens.