Lumea-n palmă | Extinderea UE, între istorie și îndoială, America face un salt înapoi, în timp ce Macron e pedepsit de proprii alegători

Lumea-n palmă | Extinderea UE, între istorie și îndoială, America face un salt înapoi, în timp ce Macron e pedepsit de proprii alegători

Extinderea Uniunii Europene se află la o importantă răscruce, între decizia istorică de acordare a statutului de țară candidat R. Moldova și Ucrainei și ridicarea de către Bulgaria a veto-ului în privința aderării Macedoniei de Nord și Albaniei la blocul comunitar, blocate în anticameră de aproape un deceniu. În același timp, Statele Unite fac un salt înapoi în domeniul drepturilor civile, după ce Curtea Supremă a anulat precedentul Roe v. Wade care interzicea limitarea dreptului la avort, în timp ce în Franța, săptămâna l-a adus pe Macron în fața unei înfrângeri dezastruoase, după ce a câștigat prezidențialele din aprilie.

O săptămână cu adevărat istorică, dar care, în continuare, este marcată de războiul dintre Rusia și Ucraina, de rând cu avansarea trupelor Moscovei în estul țării și creșterea vitezei de livrare de către statele occidentale a unor importante loturi și sisteme de armament în ajutorul armatei ucrainene . În același timp, Europa se pregătește de una dintre cele mai grele ierni, după ce tot mai multe avertismente indică o posibilă sistare totală a importurilor de gaze rusești.

Extinderea UE, între istorie și îndoială

Anunțul de joi seara al președintelui Consiliului European, Charles Michel, a fost unul istoric, întrucât la aproximativ trei luni de la depunerea cererilor de aderare, Republica Moldova și Ucraina au reușit să obțină 27 de „Da!” - o situație fără precedent. Decizia s-a bucurat și de susținerea Parlamentului European, care cu 529 de voturi pentru, 45 împotrivă și 14 abțineri, a adoptat o rezoluție, prin care solicita aprobarea unei asemenea decizii.

Europa Liberă scrie că decizia luată de Consiliul European este un „eșec strategic pentru Vladimir Putin”, din moment ce acesta a încercat, din 2013 încoace, „încă dinainte de manifestațiile de pe Maidan”, să împiedice apropierea Ucrainei de UE.

În același articol, corespondentul Dan Alexe afirmă că UE ar traversa de mai multă vreme ceea ce se numește „oboseala extinderii”.

„Populația UE, capitalele, partidele politice nu mai doresc o continuare a primirii de noi membri, în special țări sărace est-europene foste comuniste”, scrie acesta.

Explicația este oferită în acest caz de Carnegie Europe, care explică eșecurile sau greșelile făcute în extinderile anterioare ale UE.

„Extinderea ar trebui să ancoreze democrația și să ajute la consolidarea statului de drept în UE. Noile guverne membre implementează reforme și sunt recompensate de uniune. Dar dovezile că acest lucru se întâmplă de fapt - sau într-adevăr că acesta a fost vreodată cazul, chiar și la vârful influenței UE în anii 2000 - sunt puține”, se arată într-o analiză semnată de acest centru. Cele mai elocvente exemple sunt Ungaria și Polonia, care, în ultimii ani, au fost constant criticate și acuzate că ar submina democrația și statul de drept.

Un alt aspect important legat de obținerea statutului de candidat sunt negocierile, despre care BBC scrie că ele „nu oferă nicio garanție de succes”, spre deosebire de mesajele optimiste ale conducerii de la Chișinău și Kiev cu privire la ireversibilitatea cursului de integrare în UE.

Jurnaliștii britanici au analizat și modul în care Rusia ar putea să răspundă, afirmând că conducerea de la Kremlin știa deja despre acest lucru și a acționat într-o manieră indiferentă. De altfel, la summitul economic de la Sankt Petersburg, președintele rus Vladimir Putin a declarat că nu se opune intrării Ucrainei în Uniunea Europeană.

„Este decizia lor suverană de a intra sau nu într-o uniune economică”, a spus atunci liderul de Moscova. Afirmația sa însă este contestată de BBC, care afirmă că este greu de crezut că Putin va rămâne indiferent față de intrarea țării pe care a invadat-o în UE.

„Președintele Putin a descris anterior rușii și ucrainenii drept „un singur popor, un tot întreg” și vede Ucraina ca un teritoriu care, istoric, aparține Rusiei. Invazia rusă este văzută în mare parte ca o încercare de a readuce Ucraina pe orbita Moscovei, în timp ce semnale privind sfârșitul actualei ofensive, nu există”, scrie BBC.

Cu alte cuvinte, acordarea statutului de țară candidat la aderare la UE pentru Ucraina trimite un mesaj puternic la Moscova și anume că nici Kievul, nici Bruxelles nu acceptă viziunea lui Putin cu privire la noua ordine europeană.

Replica însă a venit de la purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, care a afirmat că prin decizia respectivă UE „a confirmat că nu renunță să exploateze geopolitic Comunitatea Statelor Independente pentru a izola Rusia”.

Mai puțină bucurie și optimism pentru Ucraina a venit dinspre Balcani, acolo unde extinderea UE, odată privită drept ceva real, a ajuns să fie blocată. Cel mai explicit a spus-o premierul albanez, Edi Rama:

„Macedonia de Nord este țară candidat de 17 ani, dacă nu am pierdut șirul anilor, Albania de opt ani, așa că, bun venit Ucraina!”, a declarat acesta, vădit iritat. De altfel, motivul pentru care cele două state sunt încă în faza de țări-candidat la aderare este legat de veto-ul aplicat de Bulgaria asupra aderării Macedoniei de Nord, care este tratată la pachet cu Albania.

Dar astea nu sunt singurele probleme, arată Carnegie Europe, or, degradarea democrației, în ciuda deținerii statutului de țară candidat, este mult mai gravă. O altă problemă este și lipsa de motivație a guvernelor de a realiza întreg spectrul de reforme solicitat, multe dintre ele dure și nepopulare, în schimbul unor recompense cel puțin insuficiente.

„Cu toate acestea, deoarece UE a ridicat regimul de vize cu cetățenii țărilor din Balcanii de Vest în 2009-2010, blocul comunitar a rămas fără stimulente imediate pentru a le oferi acestor țări”, se arată în analiză. Cu alte cuvinte, oferirea de granturi și acces la multiple fonduri europene, nu par să fie stimulentul perfect, ceea ce în rezultat va duce la realizarea de către guvernare a acțiunilor minime.

O speranță în acest sens a venit totuși din partea Bulgariei, care, după aproape 30 de ani, a anunțat că a ridicat veto-ul aplicat în chestiunea aderării Macedoniei de Nord, permițând astfel deschiderea negocierilor. Totuși, acum mingea se află în terenul premierului macedonian, care poate împărtăși, la fel, soarta omologului său bulgar, Kiril Petkov, recent demis de Parlamentul de la Sofia.

Este vorba de un acord mediat de Franța, prin care Macedonia de Nord se angajează să adopte măsuri de protecție mai bune pentru etnicii bulgari din țară, acestea urmând a fi introduse în Constituția acestei foste republici iugoslave.

Premierul demisionar al Bulgariei a declarat că acordul ar trebui să fie privit ca unul european și nu unul bilateral între țara sa și Macedonia de Nord, potrivit Politico.

SUA: Un pas înainte, un salt înapoi

La 24 iunie, Curtea Supremă a Statelor Unite, dominată de o majoritate de judecători cu viziuni conservatoare, a luat decizia de a anula precedentul Roe v. Wade, stabilind astfel că Legea Supremă a SUA nu prevede dreptul la avort și prin urmare, rămâne la discreția fiecărui stat să decidă dacă acceptă sau interzice ori limitează întreruperea sarcinii. Judecătorii americani au declarat, în același timp, constituțională o lege aprobată în statul Mississippi, care interzice avortul în cazul în care sarcina depășește 15 săptămâni, doar cu excepția cazului în care viața mamei este pusă în pericol.

Decizia este una foarte controversată, fiind criticată dur de președintele SUA Joe Biden care a afirmat că: „astăzi Curtea Supremă a luat dreptul constituțional și fundamental al multor americani” și că „sănătatea și viața femeilor din această țară sunt în pericol”. Președintele nu a ezitat să facă apel la americani să se prezinte la urnele de vot în noiembrie și să-i aleagă pe cei care s-au exprimat în favoarea adoptării unei legi la nivel federal pentru a proteja dreptul la avort.

La polul opus, fostul președinte american Donald Trump a salutat decizia, afirmând că „toată lumea va fi mulțumită de ea”. Cu toate acestea, în privat el ar fi spus că decizia este una „rea” pentru propriul său partid.

Potrivit unei note prezentate de The Washington Post, judecătorul conservator Samuel A. Alito Jr. a menționat că „e timpul să ținem cont de Constituție și să returnăm decizia în privința problemei avortului către reprezentanții aleși ai poporului”.

În replică, președintele Planned Parenthood, Alexis McGill Johnson a afirmat că: „Curtea Supremă le-a dat oficial politicienilor permisiunea de a controla ceea ce facem cu corpurile noastre, hotărând că nu putem avea încredere în noi înșine pentru a determina cursul propriilor noastre vieți”.

De cealaltă parte, reprezentantul organizației National Right to Life Committee a declarat că decizia este „o victorie totală pentru mișcările pro-viață și pentru America”.

„Faptul că instanța a dat un astfel de verdict, este un triumf mult căutat de conservatori, care au sărbătorit rezultatul vineri, în timp ce liberalii au deplâns retrocedarea radicală a drepturilor”, a notat The Washington Post.

Publicația scrie că, odată cu pronunțarea acestei decizii, în 13 state americane intră automat în vigoare legi care interzic sau limitează drastic avortul. Deși majoritatea statelor americane au legislații permisive la acest capitol, guvernatorii republicani au emis imediat interdicții asupra avortului în timp ce guvernatorul democrat al statului Ilinois a cerut convocarea Congresului local într-o sesiune specială.

După anunțul deciziei, în orașe precum Washintgon D.C., New York sau Atlanta, sute de americani au ieșit în stradă pentru a-și exprima nemulțumirea. Un protest a avut loc și în fața sediului Curții Supreme, acolo unde au avut loc și confruntări între susținătorii dreptului la avort și cei care contestă acest drept.

New York Times scrie că aproape 8 din 10 americani susțineau dreptul femeilor la avort și menținerea precedentului Roe v. Wade, înainte de această decizie a Curții Supreme. Publicația notează că decizia nu a fost unanimă, raportul fiind de 6 la 3.

„Cu tristețe - pentru această instanță, dar mai ales pentru milioanele de femei americane care și-au pierdut astăzi protecția oferită de Constituție - ne disociem”, au scris judecătorii liberali Stephen Breyer, Sonia Sotomayor și Elena Kagan, nota în care și-au anunțat disocierea față de adoptarea acestei decizii.

Despre consecințele practice ale deciziei Curții Supreme, The Times scrie că 1/4 din femeile americane aflate la vârsta reproductivă vor trebui să meargă câteva sute de kilometri pentru a avea acces la avort.

Cu toate acestea, decizia Curții Supreme trezește mari îngrijorări asupra altor precedente, cum ar fi căsătoriile între persoanele de același sex, dreptul la contracepție sau relațiile consensuale între persoanele de același sex. Îngrijorările au apărut după ce judecătorul Clarence Thomas, a scris în adresa celorlalți membri că aceste precedente ar trebui reconsiderate „pentru a corecta eroarea”.

„Răsturnarea” precedentului Roe v. Wade a umbrit, de altfel, o altă decizie importantă adoptată de Congresul SUA joi, 24 iunie. Este vorba de aprobarea de către Camera Reprezentanților a unei legislații federale cu privire la controlul accesului la arme, aceasta fiind votată anterior în Senat, de către senatori republicani și democrați. 

Astfel, noua lege impune verificarea antecedentelor tuturor persoanelor care nu au atins vârsta de 21 de ani, atunci când doresc să procure arme și în același timp va permite alocarea a milioane de dolari pentru programe de sănătate mintală, de rând cu permisiunea acordată autorităților de a confisca armele de la persoanele catalogate de instanță drept „periculoase” pentru a le utiliza. În același timp, este înăsprită interdicția federală privind achiziționarea armelor de către „abuzatorii domestici”.

„În ciuda naturii sale modeste, măsura adoptată în Congres reprezintă cel mai mare progres în domeniul legislației privind violența generată de utilizarea armelor din ultimii 30 de ani”, transmite The Washington Post.

Adoptarea legii vine după un șir de atacuri armate comise de diverse persoane în mai multe orașe din SUA, cel mai recent caz care a readus în discuție problema accesului la arme, fiind atacul armat asupra școlii din Uvalde, statul Texas, unde a fost un adevărat masacru, în urma căruia 19 copii și doi adulți au fost uciși.

Și în acest caz, Curtea Supremă a adoptat o decizie controversată, anulând o lege din 1913, adoptată în statul New York, care interzicea eliberarea permiselor port-armă disimulate persoanelor care aveau motive să creadă că vor fi nevoite să se apere, din cauza meseriei sau a unor amenințări primite. Decizia de joi, consacră dreptul fiecărui american de a purta arme, anulând reglementări similare celor din New York care sunt prezente în alte state americane.

„Este pentru prima dată când judecătorii au declarat constituțional dreptul de a purta o armă în afara casei”, afirmă CNN.

Conform Small Arms Survey, în 2017, în SUA circa 400 de milioane de arme se aflau în proprietatea populației civile, sau 120 de arme la 100 de locuitori. Totodată, în 2021, site-ul Gun Violence Archive, a detaliat peste 20.000 de cazuri de omoruri cu arme de foc, în timp ce datele statistice au arătat că mai mulți tineri au murit în 2020 din cauza armelor de foc decât din cauza accidentelor rutiere.

Macron(ia) - de la Jupiter la Președinte înfrânt

Săptămâna a început pentru Franța cu o singură întrebare: Cine va guverna țara? Se întâmplă, după ce în urma parlamentarelor, partidul președintelui Emmanuel Macron a pierdut majoritatea absolută, iar extrema dreaptă a ajuns de la doar nouă mandate la peste 90, o performanță record și de-a dreptul îngrijorătoare. O victorie cu atât mai surprinzătoare, cu cât Le Pen a fost destul de discretă în campanie, luându-și chiar și o vacanță, după ce a pierdut turul doi în fața lui Macron, dar a revenit în forță în Parlament, ceea ce ar însemna un „eveniment seismic”, spune politologul Paul Smith pentru France24.

„O Adunare Națională foarte divizată”, este concluzia redacției BFMTV. Totul în condițiile în care președintele francez se poate baza doar pe 245 de deputați, deși are nevoie de minim 289.

„O performanță proastă la alegerile parlamentare l-au adus înapoi cu picioarele pe pământ pe președintele francez Emmanuel Macron”, este o altă concluzie, de data aceasta a jurnalistei Clea Caulcutt de la Politico.

„Jupiter a căzut de pe orbită. Pentru prima dată probabil, președintele francez Emmanuel Macron a fost lăsat fără cuvinte. Tulburat de o înfrângere uluitoare la alegerile parlamentare, băiatul de aur al Franței, care se mândrea că are un răspuns la fiecare întrebare, a rămas tăcut zile întregi”, așa începe articolul „Sfârșitul Macronismului”.

Politico explică importanța rezultatelor alegerilor, afirmând că în primul rând, un asemenea rezultat este neobișnuit pentru sistemul politic al celei de-a V-a Republici Franceze, care este unul creat special pentru a evita coalițiile și axat în linii mari pe președinte, care deseori e numit „Monarhul Republican”. 

De altfel, în anul 2016, atunci când își schița viziunea pentru președinția  sa „jupiteriană”, Macron spunea că Franța nu poate funcționa ca Germania, adică să aibă o guvernare bazată pe coaliție, deoarece îi lipsește „patriotismul constituțional”.

De altfel, Macron, pe lângă faptul că este primul președinte francez reales după Jacques Chirac în 2002, este și primul președinte în ultimele decenii care se vede nevoit să guverneze cu ajutorul unei coaliții.

„Se pare că Macron 2.0, va fi în mod clar sfârșitul Macronismului. Stilul său vertical de conducere a țării a fost întâmpina cu refuz la urne”, afirmă Politico, care afirmă că partidul său a pierdut 103 locuri în Parlament în ultimii cinci ani.

Cu toate acestea, Macron are în continuare spațiu de manevră, având în vedere că multe dintre proiectele sale de reformă sunt pe agenda altor partide din Parlament, iar acest lucru l-ar putea ajuta să obțină succese importante în cel de-al doilea mandat. 

„El ar putea să ofere încă o surpriză. Dar mai întâi, Jupiter va trebui să se obișnuiască cu noua sa viață printre muritori”, își încheie articolul „Sfârșitul Macronismului”, jurnalista Clea Calcutt.

Cu toate acestea, motivele pentru care Macron a înregistrat această înfrângere au legătură și cu războiul din Ucraina, sau mai bine zis consecințele acestuia, printre care se numără inflația crescândă dar și prețurile mari la resursele energetice. Wall Street Journal scrie că liderul NUPES Jean-Luc Melenchon și liderul extremei drepte Marine Le Pen, l-au acuzat pe președintele Macron de inflația care atinge niveluri record și atenția insuficientă pe care acesta o acordă chestiunilor interne, ceea ce ar fi erodat șansele președintelui de a-și menține majoritatea în Parlament.

„Partidul președintelui Macron are în continuare cele mai multe locuri în Adunarea Națională. Dar rezultatele alegerilor îl obligă să cheltuie mai multă energie și timp pentru a obține voturile necesare în ce privește reformele importante pe care le-a anunțat, cum ar fi reforma sistemului de pensii”, scriu jurnaliștii americani.

Presa franceză scrie că miercuri, 23 iunie, președintele Macron a implorat partidele de opoziție să facă „compromisuri” de „dragul unității naționale”, afirmând că formațiunea sa va trebui să „își extindă raza” în Parlament, fie printr-un acord de coaliție, fie prin crearea majorității de vot pentru fiecare lege.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
LUMEA-N PALMĂ | Kievul vizitat de „cei trei mușchetari” de la Apus și D'Artagnan de la Răsărit, Biden pleacă în căutarea „petrolului pierdut” iar inflația atinge niveluri istorice

LUMEA-N PALMĂ | Kievul vizitat de „cei trei mușchetari” de la Apus și D'Artagnan de la Răsărit, Biden pleacă în căutarea „petrolului pierdut” iar inflația atinge niveluri istorice

SINTEZĂ | Johnson rămâne premier, blocada rusă în Marea Neagră continuă iar peste ocean are loc investigarea „tentativei de lovitură de stat”

SINTEZĂ | Johnson rămâne premier, blocada rusă în Marea Neagră continuă iar peste ocean are loc investigarea „tentativei de lovitură de stat”

SINTEZĂ | Ce se coace la Moscova în timp ce alte țări vor să adere la NATO, cum războiul a închis jumătate din afacerile ucrainești și când ne paște o criză de grâne

SINTEZĂ | Ce se coace la Moscova în timp ce alte țări vor să adere la NATO, cum războiul a închis jumătate din afacerile ucrainești și când ne paște o criză de grâne

Advertoriale
Fă-ți ghiozdanul pentru școală cu METRO! Rechizitele care îți vor face învățatul mai plăcut (FOTO)

Fă-ți ghiozdanul pentru școală cu METRO! Rechizitele care îți vor face învățatul mai plăcut (FOTO)

Maib a inaugurat „maib Academy”, un centru inovativ de instruiri pentru angajați

Maib a inaugurat „maib Academy”, un centru inovativ de instruiri pentru angajați

Î.S. MOLDATSA recrutează. Află cum poți să devii Controlor de Trafic Aerian Stagiar

Î.S. MOLDATSA recrutează. Află cum poți să devii Controlor de Trafic Aerian Stagiar

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.