PORȚIA de istorie: Cedarea Basarabiei și Bucovinei de Nord, văzută prin ochii celor care au luat această decizie

PORȚIA de istorie: Cedarea Basarabiei și Bucovinei de Nord, văzută prin ochii celor care au luat această decizie

Dimineața zilei de joi, 27 iunie 1940, avea să fie începutul celei mai grele perioade din istoria României interbelice, care a culminat spre sfârșitul verii cu dispariția acesteia de pe hartă. Palatul Regal, altădată sediul unor discuții despre împărțirea puterii, a ajuns să devină punctul cel mai fierbinte și plin de nervozitate din întreaga Românie. În articolul de mai jos, vă prezentăm cum a arătat decizia cedării Basarabiei „prin ochii” a trei mari demnitari români ai vremii: Regele Carol II-lea, Nicolae Iorga și Constantin Argetoianu.

Pentru regele Carol al II-lea, dimineața zilei de joi, 27  iunie 1940 nu a fost una deloc „bună”, după ce la ora două noaptea a fost trezit din somn pentru a i se aduce la cunoștință că URSS trimise României o notă ultimativă prin care cerea cedarea Basarabiei și un răspuns în 24 de ore. Ziua în care Basarabia urma să fie cedată coincidea și cu ziua în care viitorul rege Mihai susținea Bacalaureatul.

Optimism de scurtă durată

„Oh! Ce zi îngrozitoare, de cumplită durere şi zi de absolută laşitate a unor români. Am ieşit din infernul zilei de astăzi moralmente zdrobit şi îmbătrânit cu 10 ani”, scria în memoriile sale regele Carol al II-lea.

Suveranul este revoltat de acest fapt și menționează că așteaptă o telegramă cu textul complet al ultimatumului pentru a putea lua o decizie. În lipsa acesteia, pare totuși sigur că situația nu e atât de gravă și că rezistența armată ar fi o opțiune.

„Această ştire m-a revoltat în cel mai înalt grad. Este un lucru aşa de oribil încât nici o minte românească nu poate să-l conceapă. Oricari ar fi riscurile, părerea mea este că trebuim să rezistăm la astfel de injoncţiuni şi să ne ţinem la ceea ce am spus atât de des, că dacă vom fi atacaţi, ne vom apăra. Se aşteaptă textul telegramei, ca să se poată lua o hotărâre”, afirma fostul monarh al României.

După ce a primit telegrama, regele notează în jurnal că a fost în favoarea rezistenței, în condițiile în care se cerea evacuarea armatei și administrației române din Basarabia în patru zile. Ceilalți demnitari prezenți, printre care premierul și șefii armatei, se împotrivesc..

„Eu sunt hotărât pentru rezistenţă, Gigurtu nu vede cum, iar Tătărăscu şovăie, înclinând mai mult pentru cedare. Ceea ce face poziţia noastră mult mai gravă este că n-avem siguranţa pe graniţele Ungariei şi Bulgariei şi riscăm o situaţie foarte critică dacă vom fi atacaţi pe trei fronturi. Totuşi, nu pot concepe, ca suveran al ţării, cum pot să cedez teritorii cari sunt, hotărât, de fapt şi istoric, româneşti. Raţionamentul U.R.S.S. că cere Nordul Bucovinei ca o slabă despăgubire pentru 22 de ani de ocupaţie românească în Basarabia este, pur şi simplu, ridicol”, notează monarhul, care anunță un Consiliu de Coroană pentru ora 12.

Argumentele cedării, logice dar imorale

Unul din demnitarii care au avut un cuvânt greu de spus în cadrul Consiliilor de Coroană a fost Constantin Argetoianu, ministru în mai multe guverne interbelice și unul dintre cei mai influenți oameni care se aflau în jurul lui Carol al II-lea.

„Joi dimineața, la orele 11, mă pregăteam să ies din casă, când telefonul m-a chemat: Palatul Regal: eram poftit la „un Consiliu de Miniștri”, la orele 12 și 20…”, așa își începea Argetoianu, ministru și înalt demnitar român în perioada interbelică, ziua de 27 iunie 1940.

Fostul demnitar povestește că inițial credea că motivul chemării la Palat era acceptarea unui nou post de ministru. Curând însă a fost nevoit să constate trista realitate.

„La ora 12 a sosit Regele. Nu era abătut deloc. Regele a expus în trei cuvinte scopul convocarii: hotărârea răspunsului de dat ultimatumului Guvernului sovietic și a dat cuvântul lui Tătărescu care ne-a povestit cele întâmplate: Davidescu, ministrul nostru la Moscova chemat de Molotov și înmânarea unei note prin care ni se cere restituirea Basarabiei întregi și cesiunea părții de nord a Bucovinei locuite de ucraineni, conform unei hărți pe care a anexat-o notei”, spune Argetoianu.

Ca și în cazul lui Carol și a altor demnitari, hotărâtor a fost și răspunsul Germaniei și Italiei, răspuns surprinzător în condițiile în care la acea vreme pactul Molotov-Ribbentrop era în continuare secretizat. Spre deosebire de rege și alți demnitari, precum Constantin Angelescu sau Nicolae Iorga, Argetoianu a insistat pe acceptarea ultimatumului și retragerea armatei.

„Eu declar ritos că sunt contra unui război cu Rusia. A începe un război cu Rusia, cu riscul de a fi atacați din spate de unguri și de bulgari, ar fi o nebunie. Nu ne putem bate singuri. Trebuie în toată această afacere să hotărâm în înțelegere cu Germania. Dacă Germania ne sfătuiește să primim ultimatumul, să-l primim. Dacă, cum nu mă îndoiesc, Germania va câștiga războiul, ea va avea tot interesul sa reîntregească România, aceasta cu atat mai mult cu cât nu mă îndoiesc ca războiul actual se va termina cu unul între Germania și Rusia”, explica Argetoianu.

Cu alte cuvinte, acesta afirma că important era păstrarea Armatei Române într-o stare cât mai bună, pentru a putea la momentul oportun să treacă, cu ajutorul Germaniei Naziste, la eliberarea Basarabiei. Opinia sa este acceptată și de regele Carol al II-lea.

„Raţionamentele lui sunt, incontestabil, logice, nefiind susţinuţi de nimeni, chiar aliaţii noştri din Înţelegerea Balcanică, iugoslavii, sfătuindu-ne să primim, iar pe de altă parte primejdia de a fi atacaţi pe 3 fronturi, totul este logic în această părere”, nota fostul suveran.

Dar, susținea Carol al II-lea „în afară de logică mai există și o morală națională și politică”, afirmând în continuare necesitatea rezistenței, sperând că până la următorul consiliu de coroană, convocat pentru orele nouă seara, va avea o majoritate de voturi pentru această opțiune. Mai mult, încearcă să convingă Germania și Italia să intervină în ajutorul României, dar în zadar.

„De fapt, deși ne-am apropiat de Germania, ea ne-a vândut fără scrupule intereselor sale”, constata profund dezamăgit regele român.

Iorga cere rezistența pentru onoare

„Tătărescu ceteşte ultimatul Sovietelor (în 24 de ore). Basarabia smulsă de la Rusia care era slabă militar trebuie restituită Rusiei tari şi, ca despăgubire «slabă» pentru reaua guvernare în Basarabia, Bucovina de nord. Aceasta pentru că e locuită de ruteni, şi tot aşa şi Basarabia! În zădar ministrul nostru Davidescu a adus toate argumentele etnice şi istorice”, își nota Iorga în jurnal amintirea zilei de 27 iunie.

„Eu vorbesc neted. Sînt uimit de ce se spune în numele armatei. Ani întregi ni s-a luat pînea de la gură, ni s-au presintat parade, ca la Zece Mai, cu acest resultat”, susținea Iorga.

Acesta a propus cedarea Cadrilaterului, despre care susținea că ar fi o „greșeală” și ar fi mulțumit Bulgaria, de rând cu cedarea brațului Chiliei către URSS „încercînd a salva, pentru amintirile ei, Cetatea Albă”.

„Să nu ne milogim zădarnic la nimeni!”, notează Iorga.

„Consiliul (de Coroană - n.r.) are loc și am ieșit din el amărât și dezgustat. Țoți acei care făceau pe eroii la prânz s-au dezumflat. Numai 6 voturi din cei 26 prezenți au fost pentru rezistență”, menționa în jurnal fostul suveran.

Vezi și: Cum au fost cedate Basarabia și Bucovina de nord „fără nici un foc de armă”, la 28 iunie 1940 (FOTO)

În aceste condiții, cu 19 voturi pentru, 6 contra și 1 abținere, Consiliul a recomandat regelui să accepte ultimatumul și să inițieze evacuarea Basarabiei. Deși era doar o recomandare, regele Carol al II-lea, care în ultimii ani guvernase în mod dictatorial, s-a conformat de această dată deciziei.

„Restul nopții cu Duduia, am plâns amarnic. Și ea vede dezastrul ce ne așteaptă”, își încheia memoriile acelei zile fatidice suveranul român.

Pe 28 iunie 1940, la orele 6 dimineața, Marele Stat Major român emite ordinul nr. 6006, adresat Grupului de Armate Est. Format dintr-un singur punct, acesta specifica sec: „Guvernul a hotărât evacuarea Basarabiei și ducerea rezistenței pe Prut”.

În așa mod, România a fost nevoită să cedeze un teritoriu cu o suprafață de 50.762 km2 și cu o populație de 3.776.309 locuitori. Până la 29 iunie, tancurile rusești vor înainta și ocupa în mod abuziv nu doar Basarabia și Nordul Bucovinei, dar și Ținutul Herța.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
PORȚIA de istorie: Cum și când a ajuns BAC-ul pe meleagurile noastre și cine au fost eminenții basarabeni ai celor „șapte clase românești”

PORȚIA de istorie: Cum și când a ajuns BAC-ul pe meleagurile noastre și cine au fost eminenții basarabeni ai celor „șapte clase românești”

Cum au fost cedate Basarabia și Bucovina de nord „fără nici un foc de armă”, la 28 iunie 1940 (FOTO)

Cum au fost cedate Basarabia și Bucovina de nord „fără nici un foc de armă”, la 28 iunie 1940 (FOTO)

28 iunie 1940: Ultimatumul sovietic pentru cedarea Basarabiei – Trei răspunsuri care te vor ajuta să înțelegi mai bine ce s-a întâmplat atunci

28 iunie 1940: Ultimatumul sovietic pentru cedarea Basarabiei – Trei răspunsuri care te vor ajuta să înțelegi mai bine ce s-a întâmplat atunci

Advertoriale
Igiena în școli: Produse recomandate pentru igienizarea instituțiilor de învățământ

Igiena în școli: Produse recomandate pentru igienizarea instituțiilor de învățământ

Te muți la casă nouă și plătești până la 45% din suma apartamentului după darea în exploatare (VIDEO)

Te muți la casă nouă și plătești până la 45% din suma apartamentului după darea în exploatare (VIDEO)

#CuPoftăDeDigitalizare. Serviciul E-PIN, preferat de peste 90 la sută dintre clienții Victoriabank

#CuPoftăDeDigitalizare. Serviciul E-PIN, preferat de peste 90 la sută dintre clienții Victoriabank

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Copiii știu mai bine: „Sport pentru a fi subțirei” și „sâmburi de harbuz”. Remedii pentru o viață fără covid
    Copiii știu mai bine: „Sport pentru a fi subțirei” și „sâmburi de harbuz”. Remedii pentru o viață fără covid
  • DESCIFRAT: 12 ani pe calea digitalizării serviciilor publice sau cât de utilizate sunt tehnologiile informaționale în relația cetățean - Guvern
  • Copiii știu mai bine: De ce Moldova nu are mare? „Ne-a fost furată” sau „S-a scurs prin găurile lăsate de tancuri”
  • DESCIFRAT| Alertele cu bombă - ecuații cibernetice cu multe necunoscute sau slăbiciunea sistemului? (VIDEO)
  • Hike cu mine! Unde? La Seliște, să vezi un fag de 300 de ani și să afli cum un slovac a venit în Moldova și s-a apucat să ne dezvolte turismul (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Consecințele ploii: Copaci doborâți la pământ, mașini strivite, subsoluri pline cu apă și transport public blocat (FOTO/VIDEO)
  • 2
    Urmărirea penală în dosarul „Energocom” - finalizată. Dodon, învinuit că a depășit atribuțiile de serviciu în interesul unor persoane din anturajul lui Plahotniuc
  • 3
    Plouă cu găleata în Chișinău: Străzile capitalei s-au transformat în adevărate râuri (VIDEO)
  • 4
    Ultima oră! România a donat R. Moldova peste un milion de pastile de iodură de potasiu. Cum vor fi distribuite
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.