*ACEST INTERVIU A FOST FILMAT ÎNAINTE CA REPUBLICA MOLDOVA ȘI UCRAINA SĂ PRIMEASCĂ STATUTUL DE CANDIDAT la aderarea la Uniunea Europeană.

„În primul rând țara este deja dinamică înainte de război. Și cred că aceasta a fost partea bună dinamicii în Republica Moldova, pentru că poți vedea că țara se schimbă și se schimbă în bine. Dar, din păcate, Moldova a înfruntat o serie de crize, inclusiv de când am ajuns aici, iar una dintre cele mai mari crize are legătură cu agresiunea rusească în Ucraina.

Evident, cea mai vizibilă parte a acestui impact a fost numărul mare de refugiați care au venit, fie prin Republica Moldova, fie în Republica Moldova. Sunt foarte impresionat, la fel ca toți ceilalți, de solidaritatea imensă de care au dat dovadă moldovenii față de refugiații ucraineni, dar și de felul în care guvernul de la Chișinău a răspuns acestei crize a refugiaților.

Din partea noastră aceste aspecte au influențat modul în care am susținut țara pentru că, evident, nu poți planifica ceva cum este criza refugiaților. Sprijinul nostru acordat Republicii Moldova a fost ajustat imediat pe ajutorul de răspuns în fața războiului. Au fost măsuri practice de sporire a mecanismelor europene de protecție.

Am ținut să obținem, în termini restrânși, o listă de necesități pe care o avea Guvernul de la Chișinău, iar împreună cu statele membre UE și cu mecanismele europene am reușit să furnizăm în scurt timp ajutoare precum corturi, generatoare și consumabile medicale necesare pentru refugiați.

Apoi, odată ce situația a evoluat, am putut să sprijinim țara și în alte domenii. Bunăoară, să atragem mai mulți oameni din UE pentru a acorda sprijin, vorbesc aici de FRONTEX și EUBAM, care au oferit susținere birourilor vamale pentru ca fluxul de la graniță să fie mai ușor gestionat. De asemenea, cazarea refugiaților care se află în prezent în Republica Moldova și sunt gata să plece în alte țări din UE, precum este România, de exemplu, care este mai ușor accesibilă cu autobuzul”, a spus Jānis Mažeiks.

• Moldova beneficiază ani buni de asistență UE și a fost numită și „poveste de succes”, dar în continuare avem restanțe la capitolul justiție, corupție, infrastructură. Din perspectiva Domniei Dvs cum se vede progresul de până până acum al Republicii Moldova?

„Cred că demonstrați progrese destul de bune, dar sunteți la etape incipiente. Din păcate, dezvoltarea țării și cooperarea cu Uniunea Europeană a fost ne-uniformă pe parcursul anilor.

Au fost vremuri când dezvoltarea a fost mai rapidă, vremuri când a fost mai lentă, dar au fost și perioade când ați mers înapoi. Acesta este unul dintre motivele pentru care problemele ce țin de reforma justiției și lupta cu corupția nu au evoluat în modul în care Uniunea Europeană își dorea și aștepta.

Am discutat despre asta ani de zile, dar este o problemă care va lua timp pentru a fi rezolvată. Am văzut că guvernarea e concentrate pe acest domeniu, deoarece, în pofida tututor crizelor prin care a trecut Moldova, reforma justiției și eforturile de curățare a corupției au mers înainte mereu. Am văzut că acest lucru a fost făcut, în corcondanță cu recomandările noastre, cu implicarea societății civile, cu implicarea Consiliului Europei, a Comisiei de la Veneția, iar noi vedem primele rezultate reale cum ar fi pre-vettingul judecătorilor și procurorilor.

Știm cu toții că acesta este un proces care cere timp și nu e vorba de luni. Anume din acest motiv opinia Comisiei Europene cu privire la depunerea actelor Republicii Moldova pentru statutul de țară candidată la UE evidențiază corupția și sectorul justiției drept unele dintre cele mai importante domenii în care trebuie să fie înregistrare progrese. În următorii ani vom fi antrenați în acest sens și este evident că Moldova nu va fi singură pe acest drum. Vom acorda susținere în acest domeniu, dar acesta este un domeniu care trebuie să aibă parte de o abordare consecventă în viitor”, a declarat Ambasadorul UE la Chișinău”, a spus diplomatul.

• Proveniți din Letonia, unde a fost activat în cadrul Ministerului de Externe. Țările baltice au o istorie specială de integrare în UE și detașare de trecutul sovietic. Cum credeți un scenariu similar poate funcționa și pentru moldoveni?

„Cred că un asemenea scenariu poate funcționa pentru Republica Moldova și este vorba despre o determinare matură a oamenilor din Moldova. Avantajul pe care l-au avut statele menționate ținea de o viziune clară, împărtășită de toți, asupra necesităților tuturor, aceste țări voiau să fie parte a proiectelor europene.

De fapt, se folosea fraza „Revenirea în Europa”. Vorbind din postura mea anterioară, era un loc căruia aparțineam și trebuia să facem tot ce este necesar pentru a reveni acolo. Anume din acest motiv, în cazul statelor baltice, guvernele puteau să se schimbe, dar prioritatea rămânea mereu foarte clară și ținea de integrarea europeană.

Acesta este unul dintre cele mai importante elemente pentru țară, pentru dezvoltare, și de aceea guvernele succesive lucrează mult în acest sens.

Dacă Republica Moldova va reuși să se mențină pe acest curs, noi suntem dispuși să-l susținem, pentru că este evident că suntem interesați de această direcție de dezvoltare, pentru a face relațiile dintre UE și RM din ce în ce mai apropiate și sperăm că Republica Moldova va deveni membră a Uniunii Europene. Dacă există această determinare puternică din partea oamenilor și a autorităților, atunci da, cred că puteți replica experiența noastră”.

• Fostul Ambasador al UE în Republica Moldova, Peter Michalko, a avut declarații dure despre ancheta legendarului furt al miliardului, declarații cu care s-au aliniat și alți ambasadori ai țărilor UE la Chișinău. Între timp, s-a schimbat conducerea statului, iar această anchetă înregistrează un progres lent. În scurt timp se vor împlini 10 ani de la jaful secolului. Cum privește UE acțiunile întreprinse de țara noastră în acest sens?

„Din păcate acesta este un aspect cu care Republica Moldova nu se poate mândri ținând cont de trecutul istoric care există. Am văzut că dosarele împotriva lui Ilan Șor au fost amânate de 70 de ori, este evident că ceva nu merge bine cu justiția pe acest caz.

Acesta este unul dintre domeniile care a fost evidențiat în avizul Comisiei și vom continua să vorbim despre asta și să urmărim progresele țării. Vorbind despre progrese, au fost câțiva pași buni pe care i-am observat: am văzut că instituțiile care se ocupă de lupta contra corupției au fost fortificate, de asemenea a existat o cooperare intensă între echipa de investigație din Letonia, pentru că, după cum știți, bănci letone au fost implicate în furtul miliardului.

Sper că progresele vor fi vizibile, dar din păcate acestea sunt parte dintr-un tablou mai mare și este vorba de curățarea sistemului în general”, a declarat Ambasadorul UE.

• Moldova este o țară destul de mică și până nu demult era destul de puțin cunoscută pe arena internațională. Înainte de a fi delegat la Chișinău și de a veni aici în calitate de șef al Delegației UE ce știați despre Moldova și despre situația politică, socială, economică în care se află?

„Pentru mine Republica Moldova nu a fost o țară necunoscută și cred că nu ar mai trebui să vă numiți „o țară mică”. Cele mai multe dintre țările din Europa sunt mici. A fost chiar și o vorbă precum că Uniunea Europeană constă din țări mici și țări care nu pot realiza că sunt mici. Pe plan global, mărimea este relativă.

Anume din acest motiv proiectele europene sunt atât de importante pentru că putem să ne punem resursele la un loc și nu trebuie să vorbim despre țări mari și țări mici. Trebuie să menționez din nou experiența mea anterioară în calitate de diplomat, sigur că Moldova este o parte important pentru Letonia ca o țară parteneră, și am văzut, nu doar eu personal, ci o privire generală a Uniunii Europene, că imaginea Republicii Moldova s-a schimbat.

O perioadă Moldova a fost văzută ca un elev de pe tabla de onoare în Parteneriatul Estic, apoi nu a mai avut această imagine deloc și cred că e bine că acum Moldova și-a recâștigat imaginea de fruntaș. E un angajament al oamenilor, al președintelui, al guvernului de a face țara mai bună și capabilă să treacă peste problemele din trecut și să se apropie de Uniunea Europeană”, a declarat Jānis Mažeiks.

• Care credeți că sunt domeniile-cheie în care țara noastră ar putea obține progrese și vizibilitate pe plan internațional?

„Cred că deja ați câștigat vizibilitate în sens pozitiv în urma acțiunilor remarcabile întreprinse în contextul crizei refugiaților. Pentru că toată lumea știe că Republica Moldova găzduiește cel mai mare număr de refugiați din Europa, iar cei mai mulți dintre refugiați au fost primiți în casele moldovenilor.

Acesta este unul dintre cele mai clare și simple moduri de a reafirma spiritul de solidaritate care este și una dintre valorile Uniunii Europene. Unde poate Moldova câștiga mai multă vizibilitate? Păi, cred că în primul rând în urma performanțelor din domeniul economic.

Sigur că sunt lucruri bine știute, cum ar fi produsele agricole moldovenești, dar ceea ce vedem în Europa e că o treime din exporturile din Moldova spre UE sunt cabluri pentru mașini, ceea ce demonstrează că Moldova este dezvoltată din punct de vedere tehnologic și e integrată în lanțuri valorice, deci puteți avea și alt viitor, pe lângă agricultură.

Cred că încă un domeniu în care puteți avea mai multă vizibilitate și în care veți avea mai multă vizibilitate este poziția voastră în sectorul IT. Pentru că dacă chiar și acum sectorul IT produce 70% din PIB-ul țării, cred că asta e direcția în care țara voastră ar trebui să se dezvolte.

Moldova luptă cu depopularea, veniturile mici, iar acest domeniu poate oferi o foarte bună calitate a vieții, rămânând acasă și câștigând bine, cel mai probabil lucrând cu și pentru companii europene. Eu cred că pot fi văzute doar perspective pozitive pentru țară dacă acest trend de succes va continua”.

• Din punctul Dvs de vedere, care sunt trei cele mai mari probleme cu care se confruntă Moldova și moldovenii?

„ Deja am vorbit despre una dintre aceste probleme – corupția. Pentru că atunci când vorbim despre corupție nu ne referim doar la anumite cazuri concrete. Corupția e despre rezistența societății, pentru că tu poți să fii bun, dar să fii afectat de acțiunile corupte întreprinse de altcineva, iar rezistența scade și poți pierde încrederea în țară și să te pomenești că ești gata să faci și tu același lucru. Cred că munca în acest domeniu este foarte importantă.

A doua problemă este economia. Aceasta este o perioadă dificilă pentru țară, pentru că trebuie să faceți față crizei energetice, a trebuit să depășiți COVID-19, iar acum - tot ce are legătură cu războiul din Ucraina. Nu doar costurile ce țin de găzduirea refugiaților, ci și înlocuirea surselor care veneau din importuri sau exporturi. Cred că acesta este un domeniu care necesită fortificare, deoarece Moldova în prezent este printre cele mai sărace țări din Europa, iar dacă presiunea demografică poate fi rezolvată, asta poate fi făcut doar crescând veniturile oamenilor.

Legat de asta, a treia problemă ar fi sectorul social, pentru că este clar că în contextul acestor crize va apărea necesitatea de a-i susține pe cei mai vulnerabili. Iarna trecută, Guvernul deja a acordat susținere pentru cetățeni, la fel și Uniunea Europeană a furnizat asistență bugetară, acoperind o bună parte din subvențiile acordate de Guvern. Cred că este important să stabilim - și Guvernul lucrează acum la asta – să ne focusăm mai mult asupra acestei asistențe, astfel această asistență să ajungă la cei care sunt cei mai vulnerabili și, desigur, asta ar însemna economisirea resurselor pentru alte scopuri”, a declarat Ambasadorul UE.

• Care au fost obiectivele pe care vi le-ați setat la începutul mandatului și care a fost justificarea lor?

„Cele mai multe dintre prioritățile mele au fost setate de Serviciul European de Acțiune Externă și de Comisia Europeană, pentru că ei au fost cei care mi-au dat mandatul iar în linii mari scopul este promovarea implementării Acordului de Asociere a DCFTA în Republica Moldova sub toate aspectele sale, pentru că acestea sunt niște documente cuprinzătoare pe scară largă și ele au setat scopurile pentru muncă, ceea ce e mai mult decât suficient.

Dacă ar fi să adaug ceva din dorințele mele personale pe care le-am avut, aș menționa contribuția pe care am avut-o în proiectele europene. Pentru că dacă lucrezi pentru un stat care este membru național – reprezinți o singură țară, iar dacă lucrezi pentru Uniunea Europeană – reprezinți toate țările membre și toate instituțiile”.

• La modul real, pragmatic și practic integrarea Republicii Moldova în UE este mai degrabă un vis sau este un vis cu potențial real de realizare?

„ În primul rând, este un vis. Și eu cred că este un vis foarte bun, pentru că avem nevoie de un vis care să ne formeze viziunea unde vrem să ajungem. Este un vis foarte real, iar acest lucru a fost atestat de progresele pe care Moldova le-a înregistrat atât în trecut, inclusiv prin relația pe care Republica Moldova o are cu Uniunea Europeană, relație care a fost dezvoltată nu doar în ultimii ani, ci mult mai mult de atât și Acordul de Asociere și DCFTA din 2014. Și Uniunea Europeană este de departe cea mai mare piață de export și partener al Republicii Moldova.

Deci acest vis este bazat pe realitate și avem o fundație pe care să construim ca acest vis să devină realitate. Dar asta va cere multe eforturi, lucru recunoscut de toată lumea, nu e ceva ce se va realiza repede și nu se va realiza ușor, pentru că UE nu este doar un vis, nu este doar o comunitate de valori, dar este, de asemenea, un set de mecanisme foarte detaliate”, susține Jānis Mažeiks.

• Ce nu are Moldova?

„E greu de spus. În afară de lucrurile evidente, precum că Moldova este o țară care nu are resurse naturale bogate, și o țară care nu are o dezvoltare economică foarte bună la această etapă, dacă e să facem o comparație cu țările membre ale Uniunii Europene. Dar este mult mai simplu de spus ce are Republica Moldova. În primul rând aveți oameni talentați și oameni care au ambiții clare de a aduce această țară mai aproape de UE. Aveți o țară frumoasă, o mulțime de tradiții și cred că aveți viitor european”, a concluzionat diplomatul.

Muzică, plăcinte și cărți..

AGORA amintește că Republica Moldova și Ucraina au primit statutul de țări candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Despre aceasta a anunțat președintele Consiliul European, Charles Michel. Țările membre au ajuns la un consens privind acest subiect. Georgia nu a primit acest statut, iar liderii europeni au declarat că UE este pregătită să-l acorde după ce Georgia își va rezolva problemele prioritare.

Menționăm că R. Moldova a transmis cea de-a doua parte a chestionarului Comisiei Europene privind aderarea la UE. Acesta cuprinde șapte volume și a fost înmânat la 12 mai ambasadorului delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Janis Mazeiks. Aceasta după ce la 22 aprilie a fost înmânată prima parte a documentului.

S-a întâmplat după ce la 3 martie, președinta Maia Sandu a semnat cererea de aderare la UE. Documentul este adresat lui Emmanuel Macron, președintele Franței, țara care astăzi deține Președinția Consiliului Uniunii Europene. Cererea a fost ulterior expediată la Bruxelles.

La data de 11 aprilie, Reprezentanții R. Moldova au primit, la Luxemburg, chestionarul Comisiei Europene cu privire la cererea de aderare la UE a țării noastre. Răspunsurile care vor fi completate ar urma să releve pregătirea R.Moldova pentru aderarea la uniune.