Războiul Rusiei în Ucraina și utilizarea foametei drept armă amintește de anii negri ai Holodmorului (Analiză CNN)

Războiul Rusiei în Ucraina și utilizarea foametei drept armă amintește de anii negri ai Holodmorului (Analiză CNN)
foto: CNN

Oricine crește în Ucraina învață să nu lase niciodată firimituri pe masă, acesta fiind un obicei moștenit de generația tânără de la bunicii și străbunicii care au supraviețuit foametei cu care Ucraina s-a confruntat în anii 1932-1933, cunoscută sub denumirea de Holodomor. Istoria acestei perioade negre din viața societății ucrainene i-a făcut pe mulți dintre membrii săi să își vadă țara ca pe o victimă a imperiului sovietic și, în ultimii ani, anexarea Crimeei, conflictul din Donbas și invazia din acest an, în urma căreia blocarea exporturilor de cereale a ajuns să fie folosită ca o armă, au întărit această viziune, explică istoricul Daria Mattingly pentru CNN.

„De multe ori am auzit povestea supei de măcriș sălbatic care a salvat viața bunicii și fraților ei în timp ce grâul colectat din satul ei era lăsat să se strice în gară”, povestește istoricul din Ucraina, specializat în Holodomor.

„Grâul acela ar fi putut salva atât de multe vieți, dar „statul” nu a permis acest lucru. Bunica mea nu a mai suportat să vadă măcriș pentru restul vieții ei și întotdeauna a păstrat acasă un dulap plin cu sare și făină”, spune Mattingly.

Dar, odată cu „perestroika” și „glasnost-ul” anilor 1980, demarați de Gorbaciov, urmată de declararea independenței față de URSS, a venit și libertatea de a procesa această traumă națională.

Prădarea Ucrainei - acțiune orchestrată de la centru sau act oportunist?

În prezent, apar tot mai multe dovezi ce indică faptul că soldații ruși fură grâul și echipamentele fermierilor ucraineni din teritoriile ocupate, or în alte cazuri, îi forțează să le vândă la prețuri derizorii. Apoi, grâul ajunge să fie încărcat în camioane și transportat în repetate rânduri înspre porturile din Crimeea anexată de Rusia în 2014.

Oficial, Kremlinul neagă acuzațiile, dar această operațiune coordonată de a sustrage grâul din Ucraina nu poate fi doar un act oportunist de prădare ci poartă chiar toate caracteristicile unei acțiuni orchestrate de la centru, începând cu trupele care pătrund în ferme și până la camioanele ce transportă grâu spre porturi, explică Mattingly.

În același timp, milioane de tone de cereale rămân blocate în porturile ucrainene, din cauza blocadei instituite de navele militare rusești care operează în Marea Neagră. Alternativa, reprezentată de transportarea produselor agricole pe cale terestră spre porturile statelor vecine, România și Polonia, este însă una lentă și foarte costisitoare.

Mattingly susține că prin controlul exporturilor de grâu din Ucraina, Rusia își permite să influențeze prețul cerealelor în același mod în care a procedat cu prețul petrolului și al gazelor, ceea ce îi oferă un avantaj important, spre deosebire de țări precum China, India sau Turcia. Situația este cu atât mai gravă cu cât țările sărace din Asia și Africa riscă să aibă puține provizii iar milioane de oameni să ajungă în pragul foametei.

„În calitate de academician care a studiat Holodomorul, văd multe paralele între foametea creată în mod artificial, acum aproape un secol și războiul de azi”, spune Mattingly.

„Până la urmă, obiectivul foametei din 1932 - 1933 și al războiului de acum este de a readuce Ucraina sub controlul Rusiei”, a adăugat aceasta.

Trauma colectivizării și începutul foametei

Pentru a descoperi motivele actualului război este suficient să fie studiat Holodomorul, spunne istoricul. Astfel, cu mult înainte ca NATO și Putin să apară pe lume, liderii ruși încercau să înnăbușească revoltele din Ucraina așa cum o demonstrează rezistența împotriva  autorităților sovietice din prima jumătate a anilor 1930.

Precum restul URSS-ului, Ucraina era o țară agrară aflat în ajunul colectivizării. Cu toate acestea, opoziția față de confiscarea de către stat a proprietăților private a fost mai acerbă în această republică unională decât oriunde altundeva în URSS. Țăranii ucraineni nu doar că nu i-au sprijinit vreodată pe bolșevici dar și au detestat politica colectivizării, provocând un val de proteste în țară.

Acesta au fost atât puternice încât serviciile de securitate sovietice îl informau pe Stalin în anii 1930 că țăranii ucraineni alungau autoritățile din mai multe regiuni, ceea ce reprezenta o amenințare la adresa statului. Pentru a evita o escaladare și mai mare a situației, a fost declanșată o represiune fără precedent, mulți țărani ucraineni fiind trimiși în Siberia și în nordul țării.

În timp ce foametea ajungea în casele la toți mai mulți ucraineni ca urmare a colectivizării impuse, Kremlinul a impus niște cerințe foarte mari pentru Ucraina anilor 1932-1933. Oficial, cerealele confiscate erau necesare pentru a fi exportate, banii obținuți urmând a fi folosiți la finanțarea dotării cu echipament a fabricilor care treceau prin procesul de industrializare.

„Atunci când statul îți ia grâul, poți să supraviețuiești pentru că dieta noastră cuprinde și alte produse, dar autoritățile sovietice nu s-au oprit aici. Au luat toate alimentele pentru că țăranii ucraineni nu au respectat cota imposibil de îndeplinit, iar brigăzile speciale organizate de autorități căutau în toate colțurile și crăpăturile din case și grădini, alimentele ascunse”, povestește Mattingly.

Mai mult, pentru a se asigura că oamenii nu puteau scăpa de înfometare, terenurile agricole erau păzite, granițele RSS Ucrainene fiind închise iar refugiații trimiși în lagărele de concentrare. Oficial, foametea era descrisă de autorități drept „dificultăți alimentare”, iar victimele erau acuzate că și-ar fi înfometat singure copii până la moarte, pentru a discredita conducerea sovietică, afirmă cercetătoarea.

O astfel de retorică aduce aminte de războiul de acum căruia rușii îi spun „operațiune specială” și în care au comis masacrul de la Bucea, constată Mattinngly.

Ironic însă, nu cerealele sau alimentele confiscate au finanțat industrializarea URSS, ci aurul vândut statului la prețuri mici de către țăranii disperați.

Copii, morți de foame sau abandonați la orfelinat

În realitate, bilanțul foametei a numărat patru milioane de bărbați, femei și copii decedați între 1932 - 1933. Mulți dintre ei au vândut tot ce aveau pentru a-și procura hrana și au cutreierat pădurile în căutare de fructe și ciuperci sălbatice.

Situația era atât de gravă, încât mamele se vedeau nevoite să aleagă care dintre copii lor îi salvau de la moarte. Unele dintre ele își abandonau copii în orfelinatele gestionate de stat, în speranța că le vor oferi un viitor mai bun și că vor supraviețui. Ca și în alte situații de foamete, au fost înregistrate și cazuri de canibalism.

În timp ce milioane de oameni mureau, autoritățile de la Moscova organizau procese de formă în care erau judecați membri ai elitei intelectuale și politice din Ucraina. Mulți dintre aceștia au fost condamnați pentru naționalism ucrainean, spionaj în favoarea Occidentului și alte lucruri care sună la fel de exagerat precum acuzațiile pe care astăzi Moscova le face la adresa guvernului ucrainean, numindu-l „nazist”.

„O Ucraină recalcitrantă punea în pericol proiectul sovietic și conducerea acestuia. Dacă procesul de colectivizare era un eșec aici, alte republici sovietice ar fi putut să contestate autoritatea Moscovei. În punctul culminant al foametei ucrainene, din martie 1933, liderii de partid din Ucraina sovietică îi scriau lui Stalin că „fermierii ucraineni nu și-au învățat încă lecția”,”, spune Mattingly.

Războiul din Ucraina - o repetare a istoriei?

Aflată în componența URSS, timp de decenii, ucrainenii care au suferit de pe urma foametei nu au avut dreptul să vorbească în public despre Holodomor și nici măcar să îi spună „foamete”, întrucât riscau să fie persecutați și acuzați că ar fi răspândit propagandă anti-sovietică. Mai mult, țările occidentale, dorind să aibă relații bune cu Uniunea Sovietică în 1933, au trecut cu vederea foametea, motiv pentru care Holodomorul este puțin cunoscut în afara granițelor Ucrainei.

„De la destrămarea URSS, Holodomorul a devenit o piesă de bază a istoriei naționale a Ucrainei. În ultimii 30 de ani au fost comemorate victimele foametei, au fost localizate gropile comune, au fost consemnate mărturiile și subiectul a fost predat în școli”, afirmă cercetătoarea.

Majoritatea ucrainenilor consideră astăzi că Holodomorul a fost un act de genocid. Chiar și așa, nimeni nu a fost tras la răspundere vreodată pentru moartea a milioane de oameni, iar Rusia a negat constant că ar fi avut vreun rol în organizarea foametei.

„Când nimeni nu este responsabil pentru moartea a patru milioane de oameni, viața unui singur om nu are o valoare prea mare, iar crima poate fi din nou comisă cu ușurință. Dar istoria nu trebuie să se repete. Astăzi, Ucraina are propriul său stat deși este o democrație imperfectă, o armată profesionistă, o societate civilă și, cel mai important sprijin internațional. Granițele sale cu vestul nu mai sunt închise. Europa a zis bun venit milioanelor de refugiați ucraineni, ceea ce țărani din anii Holodmorului nici nu își puteau imagina. Occidentul ajută Ucraina să lupte pentru existența sa”, concluzionează Mattingly.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Armata rusă a bombardat orașul Nikolaev. Două mari terminale pentru stocarea cerealelor, afectate

Armata rusă a bombardat orașul Nikolaev. Două mari terminale pentru stocarea cerealelor, afectate

Scoaterea milioanelor de tone de cereale din Ucraina, pe agenda reuniunii miniștrilor de externe din statele UE

Scoaterea milioanelor de tone de cereale din Ucraina, pe agenda reuniunii miniștrilor de externe din statele UE

Franța și Turcia propun planuri rivale pentru a rezolva problema cerealelor din Ucraina

Franța și Turcia propun planuri rivale pentru a rezolva problema cerealelor din Ucraina

Advertoriale
 A fost lansat un vlog de călătorii prin țară. Vezi ce te așteaptă în cele 7 episoade „Turist în Moldova”

A fost lansat un vlog de călătorii prin țară. Vezi ce te așteaptă în cele 7 episoade „Turist în Moldova”

Începe toamna la Castel MIMI cu Festival Internațional de muzică clasică „VinOPERA”

Începe toamna la Castel MIMI cu Festival Internațional de muzică clasică „VinOPERA”

Fă cunoștință cu viitorul, descoperă noul card ultra comod

Fă cunoștință cu viitorul, descoperă noul card ultra comod

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • DESCIFRAT| Criza gazelor, la foc mic. Andrei Spînu, despre stocurile de gaz, condițiile Gazprom-ului și rezervele de păcură (VIDEO)
    DESCIFRAT| Criza gazelor, la foc mic. Andrei Spînu, despre stocurile de gaz, condițiile Gazprom-ului și rezervele de păcură (VIDEO)
  • DESCIFRAT| R. Moldova și riscul unei catastrofe nucleare: În cât timp vom fi informați, ce măsuri întreprindem și cum administrăm iodura de potasiu(VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: „Sport pentru a fi subțirei” și „sâmburi de harbuz”. Remedii pentru o viață fără covid
  • DESCIFRAT: 12 ani pe calea digitalizării serviciilor publice sau cât de utilizate sunt tehnologiile informaționale în relația cetățean - Guvern
  • Copiii știu mai bine: De ce Moldova nu are mare? „Ne-a fost furată” sau „S-a scurs prin găurile lăsate de tancuri”
Cele mai populare
  • 1
    Drumul laptelui - între calitate și nu prea. Cine verifică produsele lactate până ajung pe raft și cum autoritățile își propun să dezvolte subsectorul (LONGREAD)
  • 2
    Rusia ar fi ordonat angajaților centralei nucleare Zaporojie să nu vină la muncă vineri, afirmă serviciile secrete ucrainene
  • 3
    Rusia: Un depozit de muniție a luat foc în satul Timonovo, la 50 de km de granița cu Ucraina (VIDEO)
  • 4
    Procurora-șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, susține prima conferință de presă: Nu ne dorim show, ci transparență și eficiență (LIVE)
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.