Criza pedagogilor din școli: Cum (nu) au oprit indemnizațiile exodul cadrelor didactice din sistem (GRAFIC)

Criza pedagogilor din școli: Cum (nu) au oprit indemnizațiile exodul cadrelor didactice din sistem (GRAFIC)

Salariile mici și neatractive, condițiile de muncă nesatisfăcătoare, birocrația excesivă și volumul mare de ore pe săptămână s-au numărat ani la rândul printre motivele care au făcut ca sistemul public de învățământ din țară să fie neatractiv pentru tinerii specialiști. Între timp, instituirea unor indemnizații financiare unice în 2013 și flexibilizarea condițiilor de angajare par să fi ameliorat situația din sistem, subiectul dispărând din atenția opiniei publice.

„Problema asigurării cu cadre didactice de calitate este una complexă şi trebuie abordată corespunzător. Primul pas în rezolvarea oricărei probleme este deplina înţelegere a acesteia”, spunea în 2013, ministra Educației de atunci, actuala președintă Maia Sandu.

În cifre, situația relatată de ministră se traducea printr-un necesar de 733 de specialiști, cei mai mulți fiind așteptați în raioanele de sud și centru. De atunci și până în 2022, situația nu avea decât să se înrăutățească, cifra de 2.000 de posturi vacante în sistem fiind prezentă în titlurile presei și rapoartele oficiale din ultimii patru ani.

Totodată, potrivit unui analize a Ministerului Educației din martie 2013, cel mai mare deficit se înregistra la Cimișlia (50) și Hîncești (42). Pe specialități, cel mai mare deficit era înregistrat la învățământul preșcolar, unde se înregistrau 112 locuri vacante.

Asta deși în anul trecut, adică în 2012, Ministerul anunța că locurile vacante de școli urmau a fi suplinite cu încă 671 de tineri specialiști. Numărul este mic în comparație cu faptul că au fost înregistrați 2.378 de absolvenți ai universităților și 798 de absolvenți ai colegiilor.

Soluția autorităților - indemnizații și garanții sociale

O primă încercare a autorităților de a opri exodul de cadre didactice din sistem, cauzat în special de criza economică și salariile mizere care le încasau, a avut loc încă în 1995, atunci când a fost adoptată Legea Învățământului. Punctul b. al alin. (9) din art. 53 al Legii stipula în mod clar indemnizațiile și garanțiile sociale oferite de stat.

Astfel, potrivit prevederilor actului normativ, care a funcționat în perioada anilor 1995 - 2013, tinerii specialiști, absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior universitar, încasau o indemnizație unică de 30 de mii de lei care se achita în trei tranșe. Astfel,  7 mii de lei se achitau la o lună de la data angajării în funcție, 10 mii de lei - la expirarea unui an de activitate în funcție și alți 13 mii de lei - la expirarea a trei ani de activitate în funcție.

De indemnizații unice beneficiau și absolvenții colegiilor, aceștia primind doar 24 de mii de lei, la fel în trei tranșe. În plus, costul a 30 de kW de energie electrică erau compensați de stat lunar, de rând cu acordarea în mod gratuit a unui metru cub de lemne și unei tone de cărbuni.

Conform datelor Ministerului Educației, în anul 2011 au fost angajați 341 de tineri specialiști la școlile din localitățile rurale, iar alți 40 în localitățile urbane. În același comunicat, Ministerul anunță că promoția anului 2009 număra 466 de  tineri specialiști care urmau să încaseze ultima tranșă de 10 mii de lei prevăzută de lege.

Legea a fost abrogată iar în locul ei, din 2014, a intrat în vigoare Codul Educației, care a devenit mai laconic la acest capitol. Sunt păstrate compensațiile pentru consumul de energie termică și electrică și este adăugată compensația pentru cazare. Totodată, suma indemnizațiilor unice ajunge să fie stabilită de Guvern.

Mai mult, autoritățile au prevăzut și o reducere cu 75% a normei didactice în primii trei ani de activitate pedagogică pentru un salariu de funcție, de rând cu asistența din partea cadrului didactic mentor și sprijinul pentru „inserția profesională”.

În octombrie 2018, Guvernul Republicii Moldova a decis să majoreze indemnizațiile încasate de absolvenții instituțiilor de învățământ superior și profesional tehnic postsecundar și postsecundar nonterțiar din domeniul educație, până la 120 de mii de lei pentru cei care au plecat de pe băncile universităților și 96 de mii de lei pentru cei care au ieșit pe porțile colegiilor.

La 31 iulie 2020, au fost modificate condițiile care trebuiau îndeplinite de cei care doreau să beneficieze de indemnizații, fiind extinsă lista lor și acceptați absolvenții care și-au făcut studiile la forma de învățământ cu frecvență redusă,  a celor care au studiat pe locuri cu taxă de studii, precum și a  absolvenților instituțiilor de învățământ din străinătate.

Impactul măsurilor - nesemnificativ?

Pentru a vedea impactul garanțiilor sociale și a indemnizațiilor oferite de autorități de mai bine de un deceniu, AGORA a expediat o solicitare în adresa Ministerului Educației și Cercetării, în vederea obținerii datelor privind rata de angajare a absolvenților, deficitul de cadre și ponderea în funcție de vârstă.

Astfel, potrivit datelor Ministerului, în ultimii cinci ani au beneficiat de indemnizațiile respective 1.957 de absolvenți ai programelor de studii în domeniul Științe ale Educației. La un calcul aproximativ, putem presupune că statul a cheltuit în jur de 100 - 150 milioane de lei în acest sens, fără prea mare succes însă. 

Asta deși, după cum am văzut, suma indemnizațiilor a crescut de patru ori pentru absolvenții universităților, adică de la 30.000 (2015) la 120.000 (2019) de lei, fapt valabil și pentru absolvenții de colegii, care au înregistrat o creștere de la 24.000 (2015) la 96.000 lei (2019). 

La o primă analiză, putem constata că, în ciuda garanțiilor sociale oferite de Minister, situația nu s-a schimbat, ci din contră - numărul posturilor vacante din sistemul de învățământ a tot continuat să crească din 2015 până în prezent.

Astfel, dacă în 2015 erau anunțate 1.063 de posturi vacante, atunci în anul școlar 2022/2023 sunt anunțate cu peste 1.000 mai mult, sau 2.161, fiind așadar un deficit dublu sau mai mare cu peste 100%. Motivul? AGORA a discutat cuexperta în educație și managera proiectului „EduTalk” Michelle Iliev pentru a afla care sunt cauzele unui deficit atât de mare și de ce se menține constant.

„Motivele sunt la suprafață. Da, sunt aceste indemnizații, dar salariile rămân a fi foarte mici, iar investițiile care sunt făcute în școli, sunt sporadice. Așa se face că avem școli unde sunt clase de robotică și sunt dotate cu toate echipamentele necesare și școli unde tăiem panglica la inaugurarea unor wc-uri”, ne-a spus Iliev.

Aceasta a dat exemplul Estoniei, unde autoritățile stimulează cadrele didactice și dezvoltă întreg sistemul în direcția digitalizării, educația fiind un sector unde sunt prezente numeroase start-up-uri, ceea ce și crește prestigiul acesteia.

„Nu există țări unde în sistem să fie doar generațiile tinere, dar ponderea lor depinde mult de cum le stimulează statul. E important să fie la fel de stimulați precum cei din privat, iar atunci tinerii vor alege acest domeniu”, explică managera proiectului „EduTalk”.

Citește și: Școala din Moldova, între paragină și elită. Exemplul a două școli din r. Orhei, unde unii elevi beneficiază de condiții de top, iar alții nu au nici măcar WC în bloc (VIDEO)

Iliev mai afirmă că și prestigiul profesiei de pedagog este unul scăzut, rezultat al investițiilor minore făcute de autorități în această direcție.
„Nu s-a investit aproape deloc în această profesie, ca să fie la fel de populară ca cea din domeniul IT. Da, nu punem compara salariile din sectorul public cu cele din domeniul privat, dar statul ar trebui să asigure creșterea acestora, având în vedere și inflația din ultima perioadă, care are un impact și mai mare asupra calității vieții”, afirmă experta.

Dar asta nu înseamnă că deficitul de cadre a fost în creștere constantă, or în anul școlar 2021 - 2022, numărul posturilor didactice anunțate vacante a scăzut de la 2.349 (2020 - 2021) la 1.975, ceea ce coincide cu angajarea a 303 absolvenți ai domeniului de studii Științe ale Educației. 

„Ca și în domeniul culturii, unde sunt cele mai mici salarii, la fel și în educație, deși avem profesori emeriți, mulți au emigrat. Acum din cauza pandemiei, în contextul în care toți stăteau acasă, mulți profesori nu au rezistat, pentru că trebuiau să se adapteze la acest regim hibrid, ceea ce erau destul de greu din moment ce nu aveau nici infrastructura și echipamentele necesare și nici competențele necesare”, menționează Iliev.

Citește și: Ia-i de unde nu-s. Republicii Moldova nu-i ajung două mii de cadre didactice, deficitul fiind cu 10% mai mare decât în 2021 (HARTĂ)

„În ultimii cinci ani, în funcție de specialități/discipline de studii, cererea/necesarul de personal didactic indică o criză acută de educatori, conducători muzicali, profesori de matematică, învățători, limba și literatura română, fizică, educație fizică, matematică/fizică, limba franceză, chimie/biologie, istoria românilor și universală”, se arată în răspunsul oferit de Minister.

Potrivit datelor instituției în anul de studii 2021 - 2022, numărul total al cadrelor didactice constituie 32.377 de persoane, dintre care 17.570 sunt angajați în instituțiile de învățământ din mediul rural și 14.807 în mediul urban. 

Totuși, când vine vorba de structura personalului didactic de bază și cumul în funcție, cifrele arată o problemă, având în vedere faptul că peste 45% din profesorii angajați în sistem au o vârstă mai mare de 50 de ani, în timp ce ponderea tinerilor specialiști constituie puțin peste 10%. Cu toate acestea, situația dată nu reprezintă un impediment în realizarea schimbărilor necesare în sistemul educației.

„Nu este un impediment vârsta, da sunt cazuri când ar putea fi, dar din interacțiunile personale, profesorii de până la 40 de ani și chiar peste, sunt oameni foarte activi. În special după ce s-au ridicat restricțiile pandemice, ei au devenit mult mai deschiși și își doresc această schimbare”, susține experta.

Managera proiectului „EduTalk” ne-a spus că în multe cazuri schimbarea trebuie să vină de la nivel de Minister, or în prezent birocrația este una excesivă și nu permite profesorilor să își utilizeze timpul și abilitățile în vederea creării unor noi tipuri de conținut și predare a informației.

„În special această schimbare trebuie să vină din partea Ministerului, pentru că sunt acolo niște chestii ce țin de management. Spre exemplu, acest sistem informațional este util doar Ministerului, pe când profesorii oricum trebuie să dubleze chestii pe hârtie, pe lângă asta sunt multe chestii care sunt făcute de formă, doar pentru rapoarte, or profesorul trebuie să gândească o nouă lecție, să creeze un nou tip de conținut, iar pentru asta are nevoie de o pauză uneori”, a explicat Iliev.

Mai mult, după cum arată Biroul Naționale de Statistică, de la an la an, numărul profesorilor este într-o continuă descreștere în Republica Moldova. Dacă în anul de studii 2016/2017 în instituțiile de învățământ activau peste 50,7 mii de persoane, în anul 2020/2021, cifra este în descreștere cu peste 3.000 de profesori. Prin urmare, în prezent, în instituții activează puțin peste 47 de mii de dascăli. 

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Ia-i de unde nu-s. Republicii Moldova nu-i ajung două mii de cadre didactice, deficitul fiind cu 10% mai mare decât în 2021 (HARTĂ)

Ia-i de unde nu-s. Republicii Moldova nu-i ajung două mii de cadre didactice, deficitul fiind cu 10% mai mare decât în 2021 (HARTĂ)

Școala din Moldova, între paragină și elită. Exemplul a două școli din r. Orhei, unde unii elevi beneficiază de condiții de top, iar alții nu au nici măcar WC în bloc (VIDEO)

Școala din Moldova, între paragină și elită. Exemplul a două școli din r. Orhei, unde unii elevi beneficiază de condiții de top, iar alții nu au nici măcar WC în bloc (VIDEO)

Ai carte, ai parte (de frici și complexe). Ce traume ne-a creat școala și cum pot fi depășite acestea, în opinia psihologilor

Ai carte, ai parte (de frici și complexe). Ce traume ne-a creat școala și cum pot fi depășite acestea, în opinia psihologilor

Advertoriale
Fă-ți ghiozdanul pentru școală cu METRO! Rechizitele care îți vor face învățatul mai plăcut (FOTO)

Fă-ți ghiozdanul pentru școală cu METRO! Rechizitele care îți vor face învățatul mai plăcut (FOTO)

Maib a inaugurat „maib Academy”, un centru inovativ de instruiri pentru angajați

Maib a inaugurat „maib Academy”, un centru inovativ de instruiri pentru angajați

Î.S. MOLDATSA recrutează. Află cum poți să devii Controlor de Trafic Aerian Stagiar

Î.S. MOLDATSA recrutează. Află cum poți să devii Controlor de Trafic Aerian Stagiar

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • DESCIFRAT| R. Moldova și riscul unei catastrofe nucleare: În cât timp vom fi informați, ce măsuri întreprindem și cum administrăm iodura de potasiu(VIDEO)
    DESCIFRAT| R. Moldova și riscul unei catastrofe nucleare: În cât timp vom fi informați, ce măsuri întreprindem și cum administrăm iodura de potasiu(VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: „Sport pentru a fi subțirei” și „sâmburi de harbuz”. Remedii pentru o viață fără covid
  • DESCIFRAT: 12 ani pe calea digitalizării serviciilor publice sau cât de utilizate sunt tehnologiile informaționale în relația cetățean - Guvern
  • Copiii știu mai bine: De ce Moldova nu are mare? „Ne-a fost furată” sau „S-a scurs prin găurile lăsate de tancuri”
  • DESCIFRAT| Alertele cu bombă - ecuații cibernetice cu multe necunoscute sau slăbiciunea sistemului? (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Pericolul unui accident nuclear la Zaporojie: Explicăm cum funcționează mecanismul de înștiințare a R. Moldova
  • 2
    Ultima oră! O mașină a luat foc în stația PECO după ce a fost alimentată cu gaz (VIDEO)
  • 3
    Tot mai multe mașini în Europa: Orașele unde numărul automobilelor depășește numărul de locuitori
  • 4
    Riscă până la 10 ani de închisoare: Trei tineri, suspectați că ar fi bătut un cioban și ar fi sustras două motociclete
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.