Andrei a plecat în Marea Britanie la inițiativa unui prieten. A lucrat inițial în construcții apoi a săpat vesela într-un restaurant, iar de aici cariera sa în bucătărie a fost în ascensiune. Tânărul a devenit în scurt timp bucătar, iar acest domeniu i-a adus foarte multă satisfacție, chiar dacă muncea zilnic și câte 16 ore.

„La scurt timp, bucătarul-șef al localului respectiv mi-a propus poziția de bucătar, pe care am acceptat-o din simplu motiv că îmi doream să învăț limba engleza mult mai bine. Odată cu trecerea timpului am început sa progresez în acest domeniu și chiar să-mi placă”, susține Andrei.

Tot în acest restaurant a fost pentru prima dată când a avut ocazia sa folosească un adevărat cuțit japonez și atunci a fost momentul când s-a aprins scânteia. Andrei spune că acea clipă i-a rămas în memorie ca „ceva extraordinar, un adevărat orgasm în bucătărie care mi-a întors lumea cu picioarele în sus”.

Atunci când s-a întors în Republica Moldova, Andrei a investit toți banii adunați pentru a crea fundamentul și a explica tuturor ce înseamnă un cuțit japonez. A creat un SRL, iar apoi a deschis chiar și primului showroom din Moldova cu cuțite japoneze și ustensile de bucătărie importate direct din Japonia.

„Provocările cele mai mari cu care mă confrunt la moment sunt asemănătoare cu cele cu care se confruntă fiecare antreprenor din Moldova. Din păcate, odată întors acasă am observat o lipsa de ajutor pentru tinerii întreprinzători și pentru toți cei care vor sa facă ceva nou, pentru că avem multe persoane, care după ani mulți de experiență în afara țării, se reîntorc și vor sa fac ceva frumos acasă. Nu neapărat un ajutor, dar și o susținere din partea statului ar însemna foarte mult”, conchide Andrei. 

Petru Scalețchi: „Cuțitul a fost, este și va fi mereu elementul de bază al unui bucătar.”

„Cuțitul a fost, este și va fi mereu elementul de baza al unui bucătar”, consideră bucătarul privat de pe Coasta de Azur, Petru Scalețchi. Chef-ul e cunoscut drept „bucătarul diplomat” grație faptului că a fost bucătarul personal al ambasadorului Germaniei la Chișinău, ocupând aceeași funcție și la Ambasada SUA în Moldova. Scalețchi a participat și în cadrul emisiunii „Chefi la Cuțite” din România.

Potrivit lui, un cuțit de bucătărie bun ușurează munca. în primul rând. După o zi de lucru cu un cuțit profesional nu vei avea dureri în încheietura mâinii. Un factor important este utilitatea cuțitului profesional pentru a obține o tăietură perfectă a produsului și rapiditatea procesului de lucru.

Bucătarul Petru Scalețchi explică și cum putem alege un cuțit bun. Acesta susține că primul factor important este prețul, iar un cuțit bun nu poate costa 10€ ori 30€.

Exemple de aliaj:

- „Aogami” in traducere din japoneze înseamnă hârtie albastra. Un metal foarte curat fără impurități

- „AUS-10” un metal inoxidabil îmbogățit cu crom, vanadiu și molibden. Foarte rezistent la rugină.

- „1.4116” un oțel inoxidabil cu un conținut destul de mare de carbon. Din acest metal sunt confecționate celebrele cuțite pentru armata elvețiană.

- „Cromova18” cel mai renumit aliaj. Din el sunt confecționate cuțitele „Global”, cele mai populare cuțite printre bucătari.

- „Damasc” nu este un oțel în sine, dar a devenit popular pentru cuțite de bucătărie. Format din două oțeluri diferite cu un conținut destinat de carbon. Ele sunt forjate în diferite modele. Și pe final ele scot în evidentă culoare distinctă a carbonului.

Bucătarul spune că lista este lungă și ar putea scrie „un referat de 10 foi” despre tipurile de metal. De asemenea, Petru Scalețchi a ținut să precizeze că un cuțit trebuie sa fie ușor de manevrat și să se așeze bine în palma bucătarului.

L-am întrebat pe Petru Scalețchi dacă cuțitul vorbește despre competențele bucătarului. Răspunsul a fost: „Și da… și nu!  Dacă ești un bucătar începător și ai cuțite de sute de euro asta încă nu înseamnă că ești un bucătar bun!”, a conchis chef-ul.