La capătul opus, președintele SUA Joe Biden se vede nevoit să explice concetățenilor săi de ce pleacă în Arabia Saudită, țară pe care anterior a acuzat-o de nenumărate ori de încălcarea drepturilor omului și a promis că o va transforma într-un stat paria pe arena internațională. 

Japonia post-Abe

Asasinarea ex-premierului nipon Shinzo Abe a transmis un val de șoc la nivel mondial, numeroși lideri politici exprimându-și condoleanțe la auzul veștii decesului celui care a fost cel mai longeviv prim-ministru al Japoniei. În acest context, șeful diplomației americane, Anthony Blinken, a anunțat că va vizita Tokyo pentru a-i aduce un omagiu personal fostului premier japonez.

„Prim-ministrul Abe a fost un lider transformator, un om de stat, cineva de talie cu adevărat globală”, a declarat secretarul de stat al SUA în fața reporterilor la sfârșitul unei conferințe din cadrul reuniunii G20.

The Atlantic ne relatează despre personalitatea lui Shinzo Abe, menționând că acesta s-a retras de la putere în 2020, dar a rămas activ pe scena politică, ca lider al Partidului Liberal Democrat. Publicația afirmă că, deși fostul premier era considerat un naționalist, acesta ar merita să fie recunoscut mai degrabă ca unul dintre cei mai mari internaționaliști ai erei sale, un arhitect al sistemului de securitate colectivă în regiunea Indo-Pacific.

„Abe a promovat constant o viziune a unei regiuni a Pacificului sigur pentru democrație. În acest sens, el a făcut presiuni pe Australia, în vederea vânzării de uraniu Indiei pentru programul nuclear civil al acestei țări. A insistat că Taiwanul este un interes de securitate crucial pentru națiunile democratice din Indo-Pacific și a susținut o viziune internaționalistă în ce privește interesele Japoniei, văzându-și țara ca parte a unei alianțe colective cu alte democrații”, scrie The Atlantic.

Cu toate acestea, asasinarea ex-premierului Abe este în continuare un șoc, în condițiile în care incidentele armate sunt o raritate în Japonia. BBC scrie că țara a mai avut parte de un asemenea incident în 1960 când liderul partidului socialist nipon, Inejiro Asanuma a fost înjunghiat în abdomen cu o sabie de samurai de către un simpatizant al extremei drepte.

Cu toate acestea, Abe nu pare să fie victima extremiștilor de dreapta, acesta fiind de altfel cunoscut drept un naționalist ce a aderat într-o oarecare măsură la ideile acestora. Până și declarațiile celui care a tras în fostul premier japonez indică mai degrabă o furie personală, agenția de presă Kyodo scriind că acesta considera că Abe promova un grup religios pentru care mama sa a făcut o „donație uriașă”, ce a dus la falimentarea întregii familii.

Cum asemenea incidente au loc atât de rar, BBC precizează că măsurile de securitate în cazul politicienilor sunt foarte relaxate, în timpul campaniilor electorale aceștia fiind prezenți în intersecții sau în piețele publice, pentru a se saluta și a discuta cu electoratul. Cu toate acestea, asasinarea ex-premierului nipon ar putea schimba situația în acest domeniu.

Cum viața și politica merg mai departe, moartea lui Abe pare să aducă partidului său o majoritate confortabilă în Camera Inferioară a Dietei (Parlamentul Japoniei), ceea ce ar putea deschide calea spre revizuirea Constituției în vederea întăririi potențialului militar al țării și extinderii relațiilor de colaborare în acest domeniu.

„În cadrul unor alegeri desfășurate pe fondul asasinării fostului prim-ministru Shinzo Abe, coaliția formată din Partidul Liberal Democrat și Komeito este pe cale să obțină o majoritate confortabilă în Camera Superioară, potrivit unui exit-poll”, transmite Japan Times. 

Rezultatele alegerilor, conform agenției de presă Kyoto indică o victorie pentru aceste formațiuni, coaliția obținând un total de 76 de mandate în camera inferioară a Dietei Japoniei, rezultând într-o majoritate totală de 248 de deputați, limita minimă fiind de 233 locuri.

„Tabăra ce susține amendarea constituției cuprinde coaliția PLD-Komeito, două partide de opoziție și mai mulți deputați independenți, a obținut un total de 179 de locuri în camera superioară (a Diete - n.r.), ceea ce depășește cu mult limita de 166 de locuri necesare pentru a iniția prima revizuire a Constituției din 1947”, transmite Kyodo.

De altfel, această victorie va asigura continuarea „moștenirii” lui Abe, cunoscut drept unul dintre promotorii revizuirii Constituției pacifiste, un vis pe care fostul premier nu l-a realizat niciodată. O eventuală decizie ar permite creșterea semnificativă a cheltuielilor militare.

„Abe a cerut aprobarea prealabilă a Parlamentului de patru ori în vederea amendării Constituției, în 2018. Acestea prevedeau precizarea existenței forțelor de autoapărare în Constituție și adăugarea unor noi prerogative în vederea gestionării situațiilor de urgență, cum ar fi dezastrele naturale”, scriu jurnaliștii de la Asahi.

Chiar și așa, Shinzo Abe va rămâne să fie politicianul care a condus Partidul Liberal Democrat la victoria în alegeri de două ori, fiind cunoscut în special pentru politicile sale care au dus la fortificarea economică a Japoniei de după tsunami-ul și explozia de la centrala nucleară de la Fukushima în 2011, cunoscute în special sub numele de „Abenomics”.

Se caută premier la Londra

Deși a supraviețuit anterior unei moțiuni de cenzură inițiate de propriul partid, Johnson a fost lăsat de aproape majoritatea miniștrilor din cabinetul său, ceea ce l-a pus în situația în care nu ar mai fi fost în stare să guverneze. Decizia acestuia de a demisiona deschide calea unei noi curse în Partidul Conservator, la capătul căreia, învingătorul va câștiga statutul de membru al partidului și fotoliul de premier.

The Guardian, care analizează actuala criză politică, susține că„picătura care a umplut paharul” a fost scandalul generat de parlamentarul Chris Pincher, numit responsabil pe disciplina de partid, care a demisionat după ce a fost acuzat anterior că i-ar fi „atins” în mod indecent pe doi bărbați ai unui club privat din Londra, ulterior și doi parlamentari conservatori. Deși știa despre problemele acestuia, Johnson a refuzat inițial să recunoască acest lucru, a admis până la urmă că știa despre acest tip de comportament, cerându-și scuze.

Un alt motiv este legat și de „Partygate” sau de scandalul apărut după ce s-a aflat că premierul britanic a găzduit petreceri la reședința oficială a Prim-ministrului Regatului Unit în primăvara lui 2020, când țara se afla într-una din cele mai stricte carantine impuse pe fondul răspândirii COVID-19.

„Urmează un concurs pentru alegerea unui nou lider (al partidului conservator - n.r.) care va deveni prim-ministru. Cel mai devreme, cursa s-ar putea încheia în două săptămâni. Dar unii parlamentari conservatori spun că Johnson trebuie înlocuit imediat, fără menținerea acestuia în poziția de interimat”, explică The Guardian.

De altfel, Johnson este al treilea lider al Partidului Conservator care este îndepărtat sub presiunea propriei formațiuni înainte de încheierea mandatului. De o soartă similară a avut parte și premierul David Cameron, nevoit să demisioneze după ce referendumul privind ieșirea Regatului Unit din UE a trecut sau Theresa May, care a eșuat să scoată țara din blocul comunitar, la capătul a trei ani de eforturi constante.

Printre conservatorii cu cele mai mari șanse de a ajunge la șefia formațiunii sau a Guvernului se numără Rishi Sunak, ex-ministru al finanțelor, Elizabeth Truss, șefa diplomației britanice și Sajid Javid, fost secretar al sănătății. Cele mai mult sondaje, conform BBC îl dau câștigător pe Sunak, apreciat pentru politicile economice ce au vizat refacerea economică post-COVID, ce au inclus tăieri de taxe și cheltuieli masive în economie ce au ajutat la evitarea șomajului în masă.

Cu toate acestea, Sunak este acuzat de încălcarea promisiunilor privind reducerea cheltuielilor publice și de faptul că a ascuns probleme fiscale ale soției sale, amendată pentru încălcarea carantinei stricte stabilite în primăvara lui 2020. Mai mult, apar informații că însăși Boris Johnson ar acționa pentru a-l împiedica pe Sunak să preia funcția de premier.

Explicațiile lui Biden

Într-un amplu editorial publicat pe Washington Post, președintele american Joe Biden încearcă să își justifice controversata vizită în Arabia Saudită, afirmând că este la curent cu faptul că „mulți nu sunt de acord”, motivând însă necesitatea vizitei de faptul că dorește să „consolideze un parteneriat strategic care să se bazeze pe interese și responsabilități reciproce, respectând în același timp valorile americane fundamentale”. În cursul acestui articol, Biden nu ezită să facă referire la mai multe decizii ale fostului președinte Donald Trump.

Liderul de la Casa Albă, care urmează să se deplaseze marți în Israel și vineri în Arabia Saudită, a răspuns criticilor care îl acuză că își reneagă poziția anterioară pentru a obține din partea saudiților promisiunea de a produce mai mult petrol. Anterior, Joe Biden a declarat că va face din monarhia saudită un stat paria pe arena internațională, ca urmare a asasinării jurnalistului disident Jamal Khashoggi.

„Știu că mulți nu sunt de acord cu decizia mea de a pleca în Arabia Saudită. Părerile mele despre drepturile omului sunt clare și de durată, iar libertățile fundamentale sunt mereu pe ordinea de zi atunci când călătoresc și vor fi și în timpul acestei călătorii”, afirmă Biden.

Președintele american susține că a desecretizat un raport al serviciilor secrete americane cu privire la circumstanțele morții lui Khashoggi, dar ezită să menționeze numele prințului moștenitor Mohammed bin Salman, care potrivit aceluiași raport, a aprobat asasinatul.

„Activitatea mea ca preşedinte este să asigur soliditatea şi securitatea ţării”, îşi justifică Joe Biden decizia, invocând nevoia de a contracara Rusia, de a se pune în „cea mai bună poziţie posibilă” faţă de China şi pentru a asigura o „mai mare stabilitate” în Orientul Mijlociu.

„Încă de la început, scopul meu a fost să reorientez - dar nu să rup - relaţiile cu o ţară care a fost partenerul nostru strategic timp de 80 de ani”, adaugă Biden.

De altfel, discuțiile privind scăderea prețului la petrol sunt unul din motivele centrale ale articolului publicat de președintele american, într-un moment în care prețurile tot mai mari la resursele energetice îi înfurie pe americani și cresc șansele ca Partidul Democrat să obțină o înfrângere dureroasă în alegerile parțiale din noiembrie. 

În aceste condiții, liderul american afirmă că dorește ca toate țările din Golf să producă mai mult pentru a asigura o scădere a prețurilor la petrol. Un alt punct de pe agendă, menționat de președintele Biden este continuarea procesului de apropiere dintre Israel și mai multe state arabe dar și realizarea mai multor progrese „într-o regiune care rămâne plină de provocări”, ce merg de la programul nuclear iranian până la situația politică instabilă din Siria, Libia, Irak și Liban.

„Săptămâna viitoare, voi fi primul președinte care vizitează Orientul Mijlociu de la 11 septembrie încoace, fără ca trupele americane să fie angajate într-o misiune de luptă. Scopul meu este ca lucrurile să rămână așa”, conchide președintele SUA.