„Progresele în domeniul justiției vin însă mai greu, în special în cazul investigării corupției mari sau în identificarea și recuperarea activelor transferate peste hotare. Aici, avansarea investigațiilor depinde de colaborarea cu procurorii din alte jurisdicții. Contăm, în acest context, pe cooperarea dintre organele de urmărire penală din Republica Moldova și procurorii din cadrul EPPO, prima instituție de urmărire penală la nivelul UE” a spus Maia Sandu.
Șefa statului menționează că salută faptul că Procuratura Generală și șefa Parchetului European vor semna un acord de colaborare în acest sens.
„Contăm pe ajutorul EPPO în investigarea fraudelor comise de fugarii de justiția moldovenească în ultimii ani, dar și în supravegherea utilizării de către Republica Moldova a fondurilor europene” a mai adăugat Maia Sandu.
Kövesi ocupă, din septembrie 2019, funcția de procuror-șef al Parchetului European, pe o perioadă de șapte ani.
Din 2013 până în 9 iulie 2018, ea a ocupat funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România. Sub conducerea Laurei Kövesi, în calitate de șefă a DNA, procurorii români au descoperit cazuri grave de corupție, iar mai mulți demnitari au ajunși după gratii. La data numirii, în 2006, Kövesi a fost prima femeie și cel mai tânăr procuror general din istoria României. Ea este, de asemenea, după decembrie 1989, singurul procuror general care și-a dus mandatul până la capăt.
Printr-un acord din 16 octombrie 2019, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au numit-o pe Laura Codruța Kövesi drept prima șefă a Parchetului European.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.