Laura Codruța Kövesi, la Chișinău. Tot ce trebuie să știi despre primul procuror general al UE

Laura Codruța Kövesi se află astăzi la Chișinău, unde are programate mai multe întâlniri cu conducerea țării, printre care și președinta Maia Sandu. Simbol al luptei anticorupție din România, Kövesi a ajuns, în 2019, primul procuror general al Uniunii Europene, înregistrând la aproape trei ani distanță, succese remarcabile în domeniul combaterii corupției în ce privește deturnarea fondurilor europene.

„Acasă, în România, Laura Kovesi stârnește atât ură, cât și admirație. Această femeie, care a fost cel mai tânăr procuror general al țării, apoi procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, a trimis în justiție înalți lideri politici. De la numirea ei în calitate de prim-procuror general european, în octombrie 2019, ea și-a continuat drumul”, este descrierea făcută șefei Parchetului European de cotidianul economic flamand De Tijd.

Kövesi, și-a câștigat o mare parte din faimă și notorietate în perioada anilor 2013 - 2018, când a deținut funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), perioadă în care a trimis după gratii pentru fapte de corupție zeci de demnitari și foști oficiali ai statului român. Aceasta a fost prima femeie numită în funcția de procuror general al României și, totodată, singura care a deținut mandatul până la capăt.

Kövesi și-a început activitatea de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu, unde a activat între 1995 - 1999. Ulterior a fost numită la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), poziție din care s-a făcut remarcată prin solicitările privind ridicarea imunității mai multor demnitari și schimbarea procurorilor ce tergiversau cercetarea dosarelor Revoluției din 1989 și mineriadelor din 1990.

A fost numită de Traian Băsescu în funcția de procuror general al României în 2006 și 2009. În 2013 a fost numită la șefia DNA, în condițiile unei înțelegeri cu premierul Victor Ponta.

La doar doi ani, Kövesi anunța că „în dosarele trimise în judecată, 431 de milioane de euro au fost dați mită”, având un succes răsunător în ce privește urmăririle penale ale primarilor, parlamentarilor, miniștrilor. Procurorii au obținut, inclusiv, condamnarea fostului premier Adrian Năstase, care a condus Guvernul de la București între 2000 și 2004.

Datorită acțiunilor sale, încrederea publică în DNA a ajuns aproape la paritate cu cea în Biserica Ortodoxă Română (60% vs 61%). Într-o ediție din 2015, cotidianul britanic The Guardian a descris-o ca fiind „un procuror-șef liniștit și modest care aduce trofeu după trofeu și conduce o luptă împotriva corupției fără rival în țările Europei de Est”. În același timp, nu doar odată, la Chișinău, unii politicieni și-au exprimat speranța că Laura Codruța Kövesi și DNA ar „putea trece Prutul”, în încercarea de a anima lupta cu corupția din R. Moldova.

La 9 iulie 2018, președintele Klaus Iohannis a fost obligat de Curtea Constituțională a României să emită decretul de revocare din funcție a Laurei Codruța Kövesi, după ce Guvernul condus de Viorica Dăncilă a cerut acest lucru prin intermediul ministrului justiției, Tudorel Toader.

În septembrie 2019, în urma unei înțelegeri între președintele român, Klaus Iohannis și președintele francez Emmanuel Macron, Laura Kövesi a fost numită în funcția de procuror-șef al Parchetului European pe o perioadă de șapte ani.

La doar un singur an de activitate, Kövesi se putea deja mândri cu următorul bilanț: 929 de anchete deschise, mai bine de 4.000 de semnalări de potențiale fraude cu bani europeni înregistrate, 28 de acte de condamnare și 4 condamnări. Cu alte cuvinte, într-un singur an, justiția UE a putut confisca 259 de milioane de euro din activități criminale, echivalentul a patru bugete anuale ale Parchetului European.

Totuși, un insucces este reprezentat de faptul că cinci state membre ale UE - Polonia, Ungaria, Irlanda, Danemarca și Suedia continuă să amâne trimiterea de procurori la Parchetul UE, deși trebuie să recunoască și să coopereze cu instituția.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim