Este primul raport al Comitetului Consultativ Independent Anticorupție (CCIA), care prezintă o analiză cuprinzătoare a fenomenului corupției, fraudei și spălării de bani din sistemul financiar-bancar și de asigurări, văzută într-un context mai larg. De asemenea, este ilustrat modul în care modificările legislative, numirile problematice ale unor conducători de instituții, lipsa unei independențe autentice a instituțiilor de supraveghere și a unei reacții prompte la semnalele de alarmă, au rezultat în capturarea instituțiilor statului.

Raportul prezintă constatări documentate, formulează concluzii și recomandări pentru consolidarea instituțiilor, sporirea transparenței în activitatea acestora, modificări ale legislației, îmbunătățirea mecanismului de supraveghere din domeniul financiar, bancar și de asigurări.

Documentul arată că fenomenul spălării banilor a început în anii 2000 sub conducerea Partidului Comunist și a crescut ca intensitate după 2010. Mai mult, se menționează că instanțele moldovenești au fost folosite pentru a schimba proprietari de bănci și ai unor companii de asigurări, că cele mai multe fraude bancare s-au comis ca urmare a activității de creditare necorespunzătoare, contrar limitelor de risc, că Banca Națională a întreprins măsuri selective și inadecvate în pofida capacității sale de a interveni mai devreme în ceea ce privește creditele neperformante, că Procurorul General în special în perioada 2009-2019, a dat dovadă de un model de nerespectare a legii și că recuperarea fondurilor pierdute ca urmare a delapidărilor a fost pusă sub semnul întrebării de lipsa de coordonare și fracturile jurisdicționale.

Autorii mai menționează că de la declararea Independenței Moldovei de URSS, în 1991, și până în prezent, unii politicieni, patroni și acoliții lor au abuzat de pozițiile lor de autoritate și influență pentru a crea sisteme defecte sau pentru a le submina pe cele funcționale, cu scopul de a obține beneficii personale.

Vladimir Voronin, Vladimir Plahotniuc, Ilan Shor, Vlad Filat, Veceaslav Platon sau Oleg Reidman, sunt doar câteva nume de actori implicați în fraude bancare și spălare de bani în proporții deosebit de mari, care apar în raportul realizat de Comitetul Consultativ Independent Anticorupție.

„În unele cazuri, persoanele au fost atât de înverșunate în activitățile lor corupte și au beneficiat atât de semnificativ, încât impactul – acumularea bogăției și concentrarea puterii de către aceste persoane, în detrimentul cetățenilor moldoveni – amenință întreaga economie. Dacă ar fi să-și extindă puterea și să preia pe deplin controlul asupra economiei, ei ar controla în mod efectiv țara – definiția „statului capturat”. Vocile celor mulți s-ar pierde, iar odată cu aceasta – și democrația, în favoarea celor foarte puțini”, menționează raportul.

Mai este necesară asigurarea unei proceduri transparente și a unor criterii clare pentru numirea în funcția de guvernator, viceguvernator a Băncii Naționale a Moldovei, și a altor instituții, fortificarea procesului de detectare timpurie a spălării banilor de instituțiile de resort, îmbunătățirea procesului de recuperare în materie civilă și penală printr-o mai bună coordonare între agenții, consolidarea sprijinului internațional, și altele.

„De la declararea Independenței Moldovei de URSS și până în prezent, unii politicieni, patroni și acoliții lor au abuzat de pozițiile lor de autoritate și influență pentru a crea sisteme defecte sau pentru a le submina pe cele funcționale, cu scopul de a obține beneficii personale. În unele cazuri, persoanele au fost atât de înverșunate în activitățile lor corupte și au beneficiat atât de semnificativ, încât impactul – acumularea bogăției și concentrarea puterii lor în detrimentul cetățenilor moldoveni – amenință întreaga economie. Dacă ar fi să-și extindă puterea și să preia pe deplin controlul asupra economiei, ei ar controla în mod efectiv țara – definiția statului capturat. Vocile celor mulți s-ar pierde, iar odată cu aceasta – și democrația, în favoarea celor foarte puțini”, afirmă copreședinte CCIA, James Wasserstrom.

Wasserstrom este diplomat american, care, printre altele, a condus lupta împotriva corupției în serviciile de utilitate publică timp de patru ani în calitate de ofițer superior în cadrul Misiunii Administrației ONU în Kosovo și consilier al Ambasadei SUA pentru combaterea corupției în Afganistan.

Autorii sunt optimiști în vederea rezolvării, fie și parțial, al acestor dosare, însă avertizează că acest lucru nu se întâmpla foarte repede și că sistemele de protecție trebuie în continuare întărite de către stat.

„Nu e totul pierdut. Guvernul a întreprins măsuri serioase și dificile pentru a soluționa deficiențele flagrante ale statului de drept, care se regăsesc în fiecare element al sistemului de justiție. Va fi un proces lung, iar succesul este incert. Deși au existat unele îmbunătățiri în reglementarea sectorului financiar, rămân nesoluționate deficiențele evidente privind schemele de spălare a banilor și beneficiarii efectivi”, consideră Tamara Razin, copreședinte CCIA.

Razin este expertă în macroeconomie și finanțe internaționale, cu o experiență de lucru de 14 ani la Fondul Monetar Internațional. Anterior, a activat 15 ani la Banca Națională a Moldovei.

Acesta este primul raport al CCIA. Următoarele se vor referi la competențele instituțiilor anticorupție, finanțarea partidelor politice și corupția din întreprinderile cu capital de stat, care vor fi elaborate pe parcursul anului 2022.

Comitetul Consultativ Independent Anticorupție (CCIA) a fost înființat în iunie 2021 prin decret prezidențial. CCIA este o structură independentă alcătuită din experți internaționali și naționali, care au misiunea de a analiza problemele sistemice de corupție mare ce afectează instituțiile de stat din R. Moldova și de a îmbunătăți capacitatea acestora de a implementa măsuri anticorupție. CCIA va raporta despre gradul de implementare al recomandărilor din raport la fiecare șase luni sau în mod ad-hoc (conform necesităților).