Ce este inflația?

Într-o economie de piață, prețurile bunurilor și serviciilor se pot modifica oricând. Unele prețuri cresc, altele scad. Inflația se manifestă în cazul în care se înregistrează o creștere generalizată a prețurilor bunurilor și serviciilor, nu doar ale unor articole specifice, ceea ce înseamnă că astăzi poți cumpăra cu un leu mai puțin decât ai putut cumpăra ieri. Cu alte cuvinte, inflația reduce valoarea monedei în timp.

De obicei, inflația este exprimată în formă procentuală, spre exemplu: ritmul anual al inflației, în luna iunie, 2022 a constituit 31,83% – adică pe parcursul ultimelor 12 luni din iunie 2021, până în iunie 2022, prețurile au crescut cu 31,83%. 

Astfel, nivelul inflației din anul 2022 îl depășește chiar și pe cel din 2000, când inflația anuală a fost de 31,2%, dar e mai mic decât cel din 1999, când inflația a fost de 39,4%. Însă, în 1999 salariile au crescut cu 21,6%, iar în prezent avem o majorare estimată la 12%. 

Astfel, puterea reală de cumpărare a scăzut cel mai mult începând cu anul 1999. Or, în prezent, cetățenii R. Moldova pot procura cu 17% mai puține produse alimentare decât anul trecut. Precedentul record a fost stabilit în 1999, când puterea de cumpărare a produselor alimentare a scăzut cu 15,6%.

Sursa foto: ionita.md

Odată cu creșterea inflației, se majorează prețurile la produsele alimentare, la mărfuri și la servicii. Spre exemplu, în luna iunie 2022, în comparație cu aceeași perioadă din anul trecut, prețurile la produsele alimentare s-au majorat cu 34,3 puncte procentuale. Cel mai mult s-au scumpit legumele, ouăle și pâinea.

„De regulă, în luna iunie, la produsele alimentare noi înregistrăm scădere de prețuri, iar în acest an, am înregistrat o creștere de 0,6 puncte procentuale. Ultima dată, o creștere de prețuri în luna iunie în Moldova am avut în 2011 și  în 2003, sau, mai simplu spus, cam o dată la zece ani”, spune Veaceslav Ioniță.

Totodată, prețurile la mărfurile nealimentare au crescut cu 23,44 puncte procentuale.  În special, anul acesta cetățenii sunt nevoiți să scoată mai mulți bani din buzunar pentru carburanți și materialele de construcții.

Cel mai mult, moldovenii au fost sufocați de scumpirile la serviciile comunale, prețurile la care s-au majorat arzător, tocmai cu 88 de puncte procentuale. În topul scumpirilor se află gazele naturale, prețul cărora a crescut cu 300 de puncte procentuale. 

Din ce motiv crește inflația? 

Din punct de vedere al teoriei economice, inflația este cauzată de mai mulți factori, atât interni, cât și externi, precum:

1) Majorarea cheltuielilor bugetare, creșterea salariilor, pensiilor etc;

2) Majorarea prețurilor interne și externe la materia primă, creșterea costului de producție și reducerea ofertei;

3) Deprecierea bruscă a monedei naționale, proces care stimulează exporturile în defavoarea pieței interne. 

În R. Moldova, unul dintre factorii de bază, care a generat creșterea inflației, este majorarea prețurilor la resursele energetice, pe fondul războiului din Ucraina. Expertul economic Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă și atenționează că, întrucât potențialul de creștere a prețurilor la resursele energetice nu a fost epuizat, nivelul inflației anul acesta riscă să bată recordul din 1999 - de 44%.

Cum poate interveni BNM pentru a stopa inflația? 

Autoritatea responsabilă de menținerea stabilității prețurilor este Banca Națională a Moldovei (BNM). Instituția țintește ca nivelul anual al inflației să fie de 5%, cu o deviere admisibilă de +/- 1,5 puncte procentuale. Acest nivel este optim pentru creșterea de durată a economiei.

BNM încearcă să creeze condiții ca prețurile să nu crească, prin utilizarea următoarelor instrumente monetare: rata de bază, cursul de schimb al monedei naționale, rezerve obligatorii și facilități permanente. 

Spre exemplu, în încercarea de a stopa inflația, la data de 3 iunie curent, BNM a decis să stabilească rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul de 18,5 la sută anual. Asta în timp ce precedentul indice stabilit de BNM a fost de 15,5 procente.

Într-un articol realizat de asemenea în cadrul proiectului EconomClass, în care am explicat ce reprezintă rata dobânzii, fostul ministru al Economiei, Anatol Usatîi, a declarat că această măsură este inutilă, întrucât diminuarea masei valutare nu va duce la stoparea creșterii prețurilor. Din contra, sunt alți factori, asupra cărora BNM nu are nicio influență, precum majorarea prețului la resursele energetice și dereglarea lanțurilor logistice, provocate de războiul din Ucraina.

În R. Moldova, unul dintre factorii de bază, care a generat creșterea inflației, este majorarea prețurilor la resursele energetice, în urma războiului din Ucraina. Expertul economic Veaceslav Ioniță, trage un semnal de alarmă și atenționează că întrucât potențialul de creștere a prețurilor la resursele energetice nu a fost epuizat, nivelul inflației anul acesta riscă să bată recordul din 1999 - de 44%.

Care e situația în statele vecine?

În România, în primele trei luni ale anului 2022, inflația a ajuns la 10,2%. Banca Națională a României prognozează că aceasta ar mai putea crește cu patru puncte procentuale și ar putea ajunge la 14,2%.

În Ucraina, țară afectată începând cu 24 februarie de război, inflația în luna iunie a ajuns la 20%. Însă, experții ucraineni prognozează că aceasta ar putea ajunge la 30%. Chiar și așa, inflația este mult mai mică decât în R. Moldova. 

Precum în R. Moldova, băncile centrale din cele două state au majorat dobânda. În România, acesta a crescut cu 4,75%, iar în Ucraina - cu 25%. 

În topul statelor cu cea mai mare inflație se află Turcia. În iunie, aceasta a ajuns la 78,6%. În loc să majoreze dobânzile pentru a ţine sub control creşterea preţurilor şi deprecierea lirei, autorităţile turce au adoptat, anul acesta, câteva măsuri neobișnuite. 

Autoritatea de reglementare bancară a interzis împrumuturile în lire acordate companiilor care deţin valută, cel mai recent efort de a sprijini moneda naţională şi de a atenua presiunile inflaţioniste.