„Deficit de material didactic pentru predarea în limbajul semnelor ”. Interviu cu Victor Koroli, directorul executiv al Alianței INFONET

„Deficit de material didactic pentru predarea în limbajul semnelor ”. Interviu cu Victor Koroli, directorul executiv al Alianței INFONET

Campania națională „Generația Inteligenței Financiare”, implementată de Ministerul Educației și Cercetării, Junior Achievement Moldova, Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supraveghere a Pieței, Camera de Comerț Americană (AmCham) din Moldova, cu susținerea financiară a OCN IuteCredit, continuă! În cadrul acesteia, 10 videouri explicative de educație financiară, cu genericul „Cunoaște sensul banului cu Emily”, produse anul trecut în limba română și pe care le-ați putut vedea și pe site-ul nostru, vor fi interpretate în limbaj mimico-gestual. 

De ce a fost nevoie de adaptarea acestor materiale didactice în limbajul semnelor, dar și cu ce probleme se confruntă copiii cu deficiențe de auz și părinții lor,  aflați din interviul cu directorul executiv al Alianței INFONET, Victor Koroli.

Există în Republica Moldova material didactic modern pentru predarea în limbaj mimico-gestual? Care este situația în cazul educației financiare a copiilor cu deficiențe de auz?

În opinia noastră, există un mare deficit de astfel de materiale. În aceste condiții, inițiativa de a produce  seria de videouri explicative „Cunoaște sensul banului cu Emily”, în cadrul campaniei naționale „Generația Inteligenței Financiare”,  este o inovație absolută pentru sistemul educațional din Republica Moldova. Până în acest moment, domeniul este acoperit de educația în familie și intervenții „people to people”.

Totodată, anterior, Asociația Surzilor din Republica Moldova și Alianța INFONET au elaborat și publicat următoarele materiale didactice:

Cât de integrați sunt copiii cu deficiențe de auz în învățământul preuniversitar din țara noastră?

Această întrebare este una foarte actuală și necesită o abordare complexă. Anual, în Republica Moldova, 130 - 150 de nou-născuți sunt diagnosticați cu deficiențe de auz și este foarte important ca intervențiile de sprijin să fie acordate încă din fragedă copilărie. Între domeniile medical – educațional – social nu există însă o interoperabilitate de date și, de multe ori, problemele copiilor cu deficiențe de auz sunt problemele părinților acestora, iar sistemul nu le oferă o perspectivă de incluziune predictibilă.

E de menționat că în lumea persoanelor cu deficiențe nu există soluții universale. Acestea trebuie să fie individualizate, în funcție de necesitățile fiecăruia. Astfel, elevii care au un rest de auz pot folosi un aparat auditiv sau două, pot fi amplasați în primele bănci în clasă, iar pedagogii pot utiliza suplimentar un amplificator. „Cititul pe buze” nu poate fi privit ca o soluție durabilă, deoarece, cum afirmă experții, elevii se pot concentra maximum trei - cinci minute pentru a înțelege mesajul.

Alți elevi pot fi integrați, probabil, prin intermediul implantului cohlear – un dispozitiv medical care înlocuiește funcția urechii interne (cohlee) afectate. Aceasta este o soluție pentru persoanele care au o pierdere moderată până la profundă a auzului. Ea necesită o intervenție chirurgicală și în Republica Moldova, în perioada 2020-2022, au fost realizate 44 de astfel de operații, iar costurile au variat între 333.260 și 370.000 de lei.

Pentru elevii cu surditate totală, însă, singura soluție de incluziune este limbajul mimico-gestual – limba maternă a persoanelor cu deficiențe de auz. Și aici, în viziunea noastră, sistemul educațional a clacat. Școlile speciale pentru copii cu deficiențe de auz din Hârbovăț (Călărași) și municipiul Cahul au fost închise, iar elevii au fost redirecționați în școlile de cultură generală. Problema este una de natură „formă fără fond”, deoarece pedagogii, cadrele didactice de sprijin, nu au fost instruiți și pregătiți să lucreze cu această categorie de elevi. Astfel, putem constata că ei s-au pomenit în condiții mai dificile decât cele pe care le-au avut în școlile speciale.

Într-un sondaj recent, realizat în 2021, Alianța INFONET le-a solicitat profesorilor să aprecieze cu o notă de la 1 la 5 nivelul actual de incluziune educațională a elevilor cu deficiențe de auz din instituțiile de învățământ general. Din 89 de participanți la sondaj, 16 (sau 18%) au notat cu 5; 24 (sau 27%) – 4; 30 (sau 33,7%) – 3; 13 (sau 14,6%) – 2 și 6 (sau 6,7%) – 1:

Alte probleme majore semnalate au fost: lipsa/insuficiența materialelor didactice, formări insuficiente pe acest domeniu, necunoașterea limbajului mimico-gestual de către pedagogi/cadrele didactice de sprijin, dificultăți în comunicarea pedagog-elev-pedagog. Toate, per ansamblu, developează carențe în integrarea/ incluziunea copiilor cu deficiențe de auz și inegalități în realizarea drepturilor de acces la informație și educație de calitate.

Cât de mult este folosit limbajul mimico-gestual în procesul de predare din Republica Moldova?

Predarea (la nivel elementar) în limbaj mimico-gestual este realizată în doar două instituții de învățământ. Este vorba despre Școala specială nr. 12 pentru copii hipoacuzici şi surditate tardivă, precum și grădinița nr. 167 pentru copii cu deficiențe auditive și asociative, cu practici incluzive. Ambele se află în Chișinău.

Anterior, ați organizat, în parteneriat cu Asociația Surzilor din Republica Moldova, mai multe programe de instruire pentru translatorii în limbaj mimico-gestual, certificați de Ministerul Justiției, ați elaborat și mai multe materiale didactice pentru ei. Câți interpreți în limbajul semnelor avem la ora actuală în Republica Moldova?

În Registrul de stat al interpreților și traducătorilor autorizați, la data de 22 decembrie 2021, sunt 17 persoane autorizate ca „interpret pentru semnele celor muţi, surzi şi surdomuţi”. Doi dintre ei sunt însă plecați și stabiliți în afara țării.

În același timp, potrivit estimărilor Asociației Surzilor, în Republica Moldova locuiesc aproximativ 5.000 de oameni cu deficiențe de auz. Pentru a evalua „gradul de acoperire al serviciului de interpretare în limbajul mimico-gestual” se face un simplu calcul matematic: împărțim numărul de persoane cu deficiențe de auz la numărul de interpreți și obținem un coraport de 1 la 295 (în România este 1:230, iar media europeană – 1:70-100). Lucrurile se agravează însă, deoarece interpreții sunt concentrați în două - trei orașe. De exemplu, doi interpreți autorizați din Bălți prestează servicii pentru peste 600 de oameni cu deficiențe de auz din 12 raioane din nordul republicii.

Anterior, serviciul de interpretare în limbaj mimico-gestual era prestat preponderent „cu prezența fizică” a specialistului. Pandemia de COVID-19 a dezvoltat oportunități suplimentare pentru acest serviciu, prin migrarea în mediul on-line (Viber, Facebook, Skype, WhatsApp), ceea ce l-a făcut accesibil pentru un număr mai mare de beneficiari. Totuși, nu toate serviciile de interpretare în limbaj mimico-gestual pot fi prestate on-line sau nu toate autoritățile le acceptă. 

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
„Educația financiară ar trebui să fie obligatorie în școlile din Moldova”. Avantajele digitalizării cursului liceal „Finanțele mele”(INTERVIU)

„Educația financiară ar trebui să fie obligatorie în școlile din Moldova”. Avantajele digitalizării cursului liceal „Finanțele mele”(INTERVIU)

Ce le oferă educația financiară adolescenților? Află de la Laurenția Filipschi, noua contributoare AGORA

Ce le oferă educația financiară adolescenților? Află de la Laurenția Filipschi, noua contributoare AGORA

Educația Financiară a celor mici a ajuns la resurse: de care avem nevoie și cum le calculam? (VIDEO)

Educația Financiară a celor mici a ajuns la resurse: de care avem nevoie și cum le calculam? (VIDEO)

Advertoriale
Toate inovațiile gândite în favoarea clientului la sucursala maib din inima Chișinăului

Toate inovațiile gândite în favoarea clientului la sucursala maib din inima Chișinăului

Uită de grija unui control de la Inspecția Muncii. Încredințează administrarea documentației HR companiei DAD Human Capital

Uită de grija unui control de la Inspecția Muncii. Încredințează administrarea documentației HR companiei DAD Human Capital

Alături de tineri și sport: IuteCredit, partener general la Cupa Europeană de Triatlon printre Juniori (VIDEO)

Alături de tineri și sport: IuteCredit, partener general la Cupa Europeană de Triatlon printre Juniori (VIDEO)

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • DESCIFRAT| R. Moldova și riscul unei catastrofe nucleare: În cât timp vom fi informați, ce măsuri întreprindem și cum administrăm iodura de potasiu(VIDEO)
    DESCIFRAT| R. Moldova și riscul unei catastrofe nucleare: În cât timp vom fi informați, ce măsuri întreprindem și cum administrăm iodura de potasiu(VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: „Sport pentru a fi subțirei” și „sâmburi de harbuz”. Remedii pentru o viață fără covid
  • DESCIFRAT: 12 ani pe calea digitalizării serviciilor publice sau cât de utilizate sunt tehnologiile informaționale în relația cetățean - Guvern
  • Copiii știu mai bine: De ce Moldova nu are mare? „Ne-a fost furată” sau „S-a scurs prin găurile lăsate de tancuri”
  • DESCIFRAT| Alertele cu bombă - ecuații cibernetice cu multe necunoscute sau slăbiciunea sistemului? (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Ultimă oră! Procurorii au descins cu percheziții la patru persoane, inclusiv ex-primara interimară Silvia Radu
  • 2
    Cel mai bun pilot al armatei ucrainene, ucis în luptă
  • 3
    Veste proastă pentru șoferi! De zece ori a fost majorată amenda pentru lipsa asigurării auto
  • 4
    Stop Fals: Deputatul Bogdat Țîrdea transmite falsuri (și) despre suprafața semănată cu grâu de toamnă
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.