La ai săi 46 de ani, Ruslan Rabii a ales să renunțe la viața pe care și-a construit-o în Federația Rusă, în favoarea dorului de țară. Chiar dacă a lucrat la Moscova alături de vestitul bucătar chef rus Constantin Ivlev și o ducea destul de bine, Ruslan recunoaște cu lacrimi în ochi că „acasă iarba e mai verde, trandafirii sunt mai roșii și păsările cântă mai frumos”.

La revenirea în Republica Moldova, Ruslan a activat inițial în calitate de funcționar public, ca mai apoi să ajungă la pensiunea Muze, de la Tîpova, raionul Rezina, pe care o administrează cu succes, alături de partenerul său de afacere.

Muze este o pensiune amplasată chiar în imediata apropiere a Mănăstirii rupestre „Adormirea Maicii Domnului”, la poalele rezervației peisagistice din Țipova. Iar prin aportul adus la dezvoltarea pensiunii, Ruslan demonstrează turiștilor că Tîpova nu este doar despre cascade și Mănăstire, ci poate fi și despre Muze.

Muzele lui Orfeu și alte mistere de la Tîpova

Rezervația peisagistică Ţîpova este situată pe malul drept al fluviului Nistru, între satele Horodiște și Țîpova din raionul Rezina. Suprafața rezervației constituie 306 ha. Aria include un complex de stânci de-a lungul Nistrului, un defileu, peșteri, monumente de cultură, o Mănăstire rupestră, care datează din sec. al XI-lea, cascade pe versanții abrupți, pădure de gorun, scumpie, alun și alte specii.

Pensiunea Muze nu doar este plasată într-un loc de poveste, această locație este continuitatea legendei poetului mitologic grec Orfeu. Oaspeții sunt încurajați să se distanțeze de rutina zilnică, iar îndemnul pentru orice turist care ajunge acolo este: „Exilează-te în adâncul istoriei și liniștii”.

Dar, să revenim la Orfeu! Legenda spune că muzele lui Orfeu mai sunt pe acele meleaguri. Mai exact, alegoria relatează că anume la Tîpova și-a sfârșit viața poetul mitologic grec Orfeu, iar mormântul lui s-ar afla într-o grotă de la poalele cascadei, locul fiind recunoscut după o lespede cu șapte găuri. Orfeu, însoțit de muze, a ajuns la Țîpova, în căutarea iubitei sale Euridice și, de aici, a coborât în țara morților. Totodată, pe podișul malului drept al râulețului Țîpova, și ale râulețelor Blănărița și Valea Satului se află ruinele unei așezări geto-dacice.

Nimeni nu poate spune cu certitudine că Orfeu ar fi ales Țîpova pentru a-și găsi sfârșitul, însă acest loc chiar are o energie aparte, iar o altă legendă afirmă că, în secolul al XV-lea, domnitorul Ștefan cel Mare s-a cununat pe aceste meleaguri cu soția sa Maria Voichița, principesa din Valahia.

Alte surse specifică faptul că Tîpova ar fi fost lăcașul magicienilor unui popor antic, iar acest lucru ar explica misterul acestui loc. Complexul rupestru de la Ţîpova ar fi fost un templu solar egiptean, grecesc sau dacic. Cei care vizitează Tîpova confirmă că atât Mănăstirea, cât și împrejurimile au o energie incredibilă, iar pentru a condimenta locul cu și mai multă magie, se vehiculează că la Tîpova se află „uși și poduri spre lumi paralele”, cel puțin asta susțin renumiții scriitori science fiction, frații Arkadi și Boris Strugațki.

Așa cum scrie natura.md, în orele nocturne, la Ţîpova ar bântui o fantomă numită „Călugărul negru”. Printre fenomenele interesante, incredibile pentru unii, mai amintim și faptul că la Ţîpova, mai ales atunci când este lună plină, ar fi vizibil în vale un oraș antic. Totodată, peste tot, pot fi văzute bile strălucitoare și scântei de diferite culori – albastru închis și deschis, alb și, mai rar, galben. Este de-a dreptul uluitoare și „ceața luminoasă” care planează deasupra pământului și pietrelor. Mulți dintre cei care ajung înainte de apusul soarelui la cascadele din dreapta defileului spun că din pământ ar străbate vocile unui cor de bărbați. Credința populară mai arată că persoanele care stau câteva zile la mănăstire, apoi în defileu, reușesc să scape de fel de fel de frici, cum ar fi: de înălțimi, întuneric, șerpi, apă. Unii ajunși aici sunt „prizonierii” senzațiilor inexplicabile - aceste locuri au o încărcătură energetică deosebită. De aceea, Ţîpova e la mare căutare printre adepții ezoterismului, magiei sau tradițiilor hinduse. 

Nu știm dacă anume aceste fenomene inexplicabile l-au atras pe Ruslan Rabii la Tîpova, cert este că oamenii sfințesc locul, iar prin muncă asiduă, dorință și perseverență orice colț de țară se poate transforma într-un colț de rai.