La 27 iunie, Ministerul Educației și Cercetării anunța că mai multe instituții de cercetare și universități vor fi reorganizate, urmând să fie modernizate, iar pentru asta se alocă 700 de milioane de lei. Acțiunea este parte a reformei „Universități Moderne”.

La 13 iulie, un proiect în acest sens a fost aprobat de Guvern. Proiectul menționează că sistemul național de învățământ se confruntă, în ultimele decenii, cu o serie de probleme majore. Se enumeră scăderea bruscă a numărului de elevi și studenți, nivel ridicat de abandon școlar și utilizarea ineficientă a banilor publici.

Ce instituții vor fi absorbite?

În conformitate cu hotărârea Guvernului, Universitatea de Stat din Moldova va absorbi Academia de Administrare Publică și alte 13 institute de cercetare care sunt conectate la programele de studii superioare de licență, master și doctorat ale USM. Mai mult, la USM va fi creat un centru de instruire a funcționarilor publici, iar prin cooperarea directă cu Cancelaria de Stat va furniza susținere științifico-metodică autorităților publice.

Universitatea Tehnică a Moldovei va fuziona cu Universitatea Agrară de Stat din Moldova și cu alte trei institute de cercetare. Scopul este de a fortifica sectoarele strategice ale economiei naționale și de a atrage cât mai mulți studenți în cele mai importante și actuale domenii, cum ar fi Inginerie și Științe agricole.

Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău va absorbi Universitatea de Stat din Tiraspol, Institutul de Științe ale Educației și Institutul de Formare Continuă, cu scopul creării și consolidării unei universități pedagogice clasice care să includă toate specialitățile pedagogice. Conducerea UPS „Ion Creangă” urmează să vină cu un concept pentru dezvoltarea unui Centru Național pentru Educație și Leadership care ar contribui la formarea și dezvoltarea cadrelor didactice și manageriale.

Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM) va fuziona cu Institutul Național de Cercetări Economice – pentru a fortifica procesul de pregătire a cadrelor în domeniul științelor economice. Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP) și Institutul Patrimoniului Cultural au primit un statut aparte și urmează să fie transferate în subordinea Ministerului Culturii.

Totodată, în scopul consolidării pregătirii cadrelor pentru securitatea națională, Ministerul Educației și Cercetării, de comun acord cu Ministerul Afacerilor Interne, va propune Guvernului,  în termen de șase luni, cadrul de reglementare a fuzionării altor două instituții de învățământ superior: Academia „Ștefan cel Mare” a MAI și Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport.

MEC: Reforma se cocea din 2015

După ce a insistat de nenumărate ori, AGORA a reușit să discute cu reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării, care ne-au explicat că „procesul de modernizare a universităților este pe ordinea de zi a autorităților din anul 2015”.

Cei de la MEC susțin că încă atunci au avut loc consultări și dezbateri publice în toata țara. În acea perioadă, printre propuneri se număra și reducerea numărului de universități prin fuzionarea acestora.

În anul 2017, consultările au continuat pe marginea formulei de finanțare, care a fost adoptată în 2020. La fel, ministerul afirmă că au avut loc dezbateri la care au participat rectorii instituțiilor de învățământ superior și președintele AȘM. Primul pas spre reformă a fost făcut în anul 2020 prin fuziunea a două universități: Universitatea de Stat „Dimitrie Cantemir” (USDC) cu Universitatea de Stat din Moldova.

În 2021-2022 discuțiile la acest subiect au continuat în procesul de elaborare a Strategiei „Educația 2030”. Conform datelor statistice, numărul studenților în 2020-2021 era sub 60.000. Celor 24 de universități (16 de stat și 8 private) le reveneau cca 2.500 studenți/universitate. 

Rectori: Consultări n-au fost! MEC, în schimb, enumeră 11 ședințe

Chiar dacă mai mulți rectori ai universităților vizate de reformă au declarat că nu ar fi avut loc consultări, cei de la MEC susțin contrariul. Mai mult, într-un răspuns pentru AGORA, cei de la MEC enumeră 11 ședințe diferite pe care le-au realizat cu diverși rectori sau directori, toată însă deja după anunțarea publică a reformei, deci după 27 iunie. 

MEC susține că va continua să consulte persoanele care muncesc în universitățile supuse reformei.

Cu admiterea ce facem?

Admiterea la studii în cele 13 instituții a demarat din 25 iulie 2022. Angajații instituțiilor absorbite vor fi transferați la sediile instituțiilor-mamă. Studenții vor continua să achite aceleași taxe de studii și își vor continua studiile la aceleași specialități ca și la instituțiile absorbite.ransferul acestora se va face până la 25 august 2022. Vor fi desemnate comisii de transmitere a bunurilor proprietate publică, astfel vor fi transmise bunurile, inclusiv soldurile conturilor instituțiilor absorbite către instituțiile în care sunt integrate. La fel, vor fi aprobate modificările în Carta instituțiilor publice restructurate.

MEC asigură că angajații și studenții își vor continua munca, studiile în aceleași condiții ca și până acum, la aceeași specialitate, cu același program de studiu, cu aceleași taxe, aceiași profesori.

Ce spun rectorii? „Probabil sunt interese”

Reprezentanții Universității Agrare, ai Universității din Tiraspol, dar și membrii titulari și membrii corespondenți ai Academiei de Științe a Moldovei militează împotriva reformei învățământului superior. Membrii Academiei de Științe susțin că reforma a fost elaborat fără transparență.

„Procesul de reformare a domeniilor de cercetare și inovare prezentat de MEC în proiectul hotărârii de Guvern din 30 iunie 2022 este necesar de stopat, deoarece o astfel de reformă amplă trebuie bine gândită, argumentată, consultată cu comunitatea științifică și societatea”, se arată într-o decizie a Academiei de Științe. 

De asemenea, reprezentanții Universității Agrare și ai Universității din Tiraspol au organizat mai multe proteste în fața Guvernului Republicii Moldova pentru a se pronunța împotriva inițiativei Ministerului Educației.

Prorectorul de la Universitatea din Tiraspol, Valeriu Bordan, se întreabă dacă o reformă bună poate fi făcută în 16 zile. El susține că rectorii au fost chemați pe data de 27 iunie, hotărârea de Guvern a fost emisă pe data de 13 iulie, iar acest lucru nu ar fi întâmplător, reforma fiind una forțată. La fel, a negat că această hotărâre ar fi fost discutată cu reprezentanții Universității.

„Scopul este ca o instituție bună să fie distrusă. Probabil sunt interese care o să se vadă în curând. Cum poate o instituție de învățământ superior să fie lichidată în așa mod obraznic? Pe noi nu ne-au distrus separatiștii, nu ne-au distrus gardiștii în armată, noi am apărat la Tiraspol integritatea și simbolurile naționale ale Republicii Moldova, și aici s-a procedat în asemenea mod. Să nu vină ministrul în colectiv să discute, să vadă instituția dată, să vadă colectivul? Asta am dorit noi dacă facem reformă”, a declarat pentru AGORA prorectorul de la Universitatea din Tiraspol.

Totodată, Valeriu Bodran a subliniat că nu cunoaște ce se va întâmpla cu Universitatea și sediul acesteia, accentuând că „de la actualii guvernanți ne putem aștepta la orice”. Prorectorul spune că, până la anunțarea reformei, Universitatea din Tiraspol număra peste 3 mii de studenți, iar acum mulți își retrag actele pentru că ar fi dezamăgiți.

Deși a ieșit la protest, rectora de la Universitatea Agrară, Veronica Prisăcaru, a refuzat să facă declarații pentru AGORA, precizând că pe acest subiect deja s-a discutat prea mult. Rectora a menționat însă că tot patrimoniul Universității va fi gestionat în continuare de programele de la științele agricole.

AGORA precizează că Universitatea Agrară se întinde pe o suprafață impunătoare de teren în perimetrul străzii Mircești din Chișinău, totodată, mai deține și proprietăți pe strada Grigore Vieru din centrul capitalei. Veronica Prisăcaru a refuzat să ofere informații despre proprietățile din centrul orașului. Ea a declarat următoarele: „Nu vă pot oferi detalii pentru că unele clădiri sunt preluate deja și exact să vă zic câte spații au rămas nu pot”. Ulterior, am reușit să obținem aceste informații de la Ministerul Agriculturii, de unde am aflat că Universitatea Agrară deține cca 36,5 ha pe str. Mircești, pe care se află 8 blocuri (blocul administrativ și 7 blocuri didactice) și 12 cămine. Pe bd. Grigore Vieru 10 instituția deține un cămin, pe bd. Grigore Vieru 8 - un cămin, pe str. Pușkin 39 - un cămin, iar pe str. Pușkin 43 - un bloc de studii. Suprafață totală de teren ocupat cu obiectele menționate în centrul orașului este de cca 1 ha.

Nicolaescu-Onofrei: Absorbția nu înseamnă lichidare

Ministra Educației din perioada iunie-noiembrie 2019, Liliana Nicolaescu-Onofrei, actualmente consilieră a Președintei Republicii Moldova în domeniul Educației și Cercetării, și președintă a comisiei parlamentare „Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media", consideră că acest proces de consolidare a învățământului superior și cercetării ar fi trebuit să înceapă încă mult timp în urmă. Liliana Nicolaescu-Onofrei subliniază că, din momentul adoptării hotărârii de Guvern, echipele manageriale din instituții ar trebui să depună tot efortul pentru ca procesele aferente să se întâmple în mod coerent, candidații la studii să fie informați în mod adecvat despre procesul de admitere, iar cercetătorii și cadrele didactice să-și continue în mod productiv activitatea.

La fel, Liliana Nicolaescu-Onofrei s-a expus și asupra faptului că Ministerul Agriculturii ar fi oferit aviz negativ la proiectul Ministerului Educației, privind reforma universităților, care prevede ca Universitatea Agrară va fi lichidată, întrucât Ministerul Agriculturii este fondatorul acestei instituții și singurul care poate să o lichideze.

„Dacă este adevărat că fosta conducere a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare nu a văzut avantajele consolidării resurselor celor două instituții, înseamnă că a fost lipsită de viziune. O absorbție sau o fuziune nu înseamnă lichidare, și este absolut greșit să se facă asemenea afirmații. Există șansa consolidării și îmbunătățirii studiilor în domeniul agricol, cu perspective de deschidere a noi specialități, pe palierul a ceea ce în accepție modernă se definește prin „științe ale vieții”, în condiții mai bune pentru studii și pentru cercetare. De ce să nu fie folosită o asemenea șansă? Vedeți exemplul instituțiilor apreciate în lume pentru cele mai bune programe de formare în domeniul agricol și care sunt parte din universități mari, competitive”, susține Liliana Nicolaescu-Onofrei.

Babuc consideră reforma necesară, dar „grăbită, prea rapidă”

Reforma „Universități Moderne” este susținută și de fosta ministră a Educației în Guvernul Pavel Filip, în perioada iulie 2017- iunie 2019, Monica Babuc, cu toate că aceasta semnalează și mai multe carențe.

Monica Babuc a declarat pentru AGORA că, personal, cât și echipa politică din care face parte, consideră această reformă necesară și utilă, în pofida faptului că populația țării este suprasaturată de retorica reformistă și multiplele modificări făcute an de an.

Fosta ministră a Educației susține că universitățile din Republica Moldova nu se bucură de o popularitate foarte mare în rândul absolvenților de liceu, iar cei care absolvă cu o medie mare aleg universități internaționale.

„Există un indice internațional de apreciere a universităților care se numește Ranking Web of Universities și care ia în vizor 31 de mii de universități din 200 de țări, iar locul celei mai bune universități din țara noastră, Universitatea de Stat, este pe poziția 3.620. Academia de Studii Economice ocupă locul 7.855, Academia de Administrație Publică ocupând locul 18 mii”, explică Babuc. Fosta ministră a Educației menționează că universitățile din țările vecine sunt cu mult în fața celor din Moldova, iar acest lucru ar îndreptăți alegerile făcute de liceenii care vor să studieze peste hotarele țării.

La fel, Babuc a precizat că, în pofida faptului că scade numărul de studenți, în ultimii ani continuă să crească investițiile făcute în învățământul universitar. În 2018 s-au investit 912 milioane de lei, oferiți din bugetul de stat, între timp numărul de studenți s-a micșorat cu peste trei mii, iar în 2022 s-au oferit din buget un miliard 105 milioane de lei.

„Creșterea finanțărilor, în sine, nu este rea, dar acești bani trebuie folosiți eficient, ei însă sunt împărțiți între numărul mare de universități, care au aceleași cerințe în privința formulelor administrative: rectori, prorectori, decani, contabili. Care au aceleași cerințe pentru plata metrului pătrat a unei clase în care fac studii 5, 10 sau 25 de studenți. Reiese că necesitatea măririi finanțărilor nu ajută cu nimic îmbunătățirea calității studiilor de la noi pentru că, clădirile universităților sunt vechi, au puține finanțe pentru a fi reparate și dotate cu aparataj eficient pentru studii de calitate, dotările lor lasă foarte mult de dorit, ca să nu mai zic că avem probleme și la capitolul corpului profesoral universitar, care este foarte îmbătrânit”, a relatat Babuc.

Potrivit Monicăi Babuc, optimizarea urmărește un scop foarte bun, cel de a mări finanțarea și de a o face eficientă, mărirea salarială a profesorilor și îmbunătățirea condițiilor de studii. Însă, așa cum susține Babuc, această reformă are foarte multe carențe.

Șarov: „Vom avea studenți mai puțini, dar, cu siguranță, mai buni”

Despre importanța reformei am discutat și cu fostul ministrul al Educației, actualul rector al Universității de Stat din Moldova, Igor Șarov, care subliniază că sistemul de învățământ superior demult dă semne de colaps.

Șarov consideră că numărul mare de instituții de învățământ într-o țară în care numărul absolvenților de liceu este în descreștere ridică cel puțin 2 întrebări: 1) sustenabilitatea acestora, 2) în ce măsură programele de studii răspund cerințelor de pe piața muncii.

„Trebuie să înțelegem un lucru: nicăieri în lume studiile superioare nu sunt de masă, așa cum se crede adesea pe la noi. De aceea mizez pe un spor calitativ privind pregătirea viitorilor specialiști. Da, vom avea studenți mai puțini, dar, cu siguranță, mai buni, pentru că le vom asigura condiții de pregătire mult mai bune, care se vor reflecta atât în echipamentele necesare unui sistem de instruire performant, cât și – lucru foarte important – în pregătirea continua a cadrelor didactice, în mobilitatea academică a profesorilor și studenților, în programe de cercetare naționale și internaționale. Deci, mă declar ferm pentru reformarea sistemului de învățământ superior. Bineînțeles că  vor fi și voci care se vor împotrivi. Dar așa a fost dintotdeauna. E nevoie de oameni cu viziuni și de cei care să poată reforma, prin proceduri clare, un sistem atât de complex”, consideră Igor Șarov.

Rectorul USM a mai specificat pentru AGORA că, din punctul său de vedere, ar fi fost benefică o discuție mai amplă, pentru a evita derapajele și a găsi cele mai bune soluții.

În calitate de fost ministru al Educației, Șarov accentuează că reforma a început încă în anul 2020, având trei piloni importanți: Aprobarea noii metodologii de finanțare a învățământului superior. Absorbția a două universități – Universitatea Dimitrie Cantemir și Institutul de Relații Internaționale din Republica Moldova de către Universitatea de Stat și Academia de Administrare Publică. Proiectul Băncii Mondiale cu finanțarea învățământului superior în valoarea de 35 mil. dolari SUA resursa financiara folosită astăzi pentru universitățile care au depus proiecte pentru finanțare.

„Astăzi asistăm la o nouă etapă a acestei reforme. Problemele sunt prea multe și prea complexe pentru a reuși ad-hoc rezolvarea lor. În joc sunt oamenii, activitatea acestora, elementul financiar, statutul imobilelor care au aparținut institutelor de cercetări și a tuturor responsabilităților care decurg de aici (plata utilităților, gestionarea veniturilor etc.). De obicei, oamenii resping ceea ce nu înțeleg. Gândiți-vă că în afara problemei încrengăturilor care au generat multiple discuții privind deținerile de drept patrimoniale însușite de unii sau de alții, și care, în opinia mea intră în atribuțiile justiției, 99% din personalul instituțiilor sunt oamenii care și-au văzut de treaba lor, au depus proiecte, le-au câștigat, au făcut cercetare, și-au valorificat rezultatele. În concluzie, au adus și aduc un aport considerabil la dezvoltarea societății. La aceștia trebuie să ne gândim cum să-i încadrăm mai bine, fără a le lăsa impresia că munca lor nu mai e necesară societății. Știința este ceea ce a propulsat o societate înainte, pe scara progresului. Încrederea mea deplină este că atât echipa Ministerului Educației și Cercetării, cât și managerii instituțiilor superioare de învățământ, pot face față provocărilor zilei de azi”, mai susține fostul ministru al Educației.

Fiind în funcție de rector al USM,  Șarov mai punctează că cea mai mare achiziție sunt oamenii și are intenția de a consolida unele segmente spre care astăzi nu prea vin tinerii, deoarece cariera universitară nu este prea atractivă. În acest sens, va fi valorificat potențialul uman de la instituțiile care se vor integra în USM. Va sprijini echipele de cercetare, oferindu-le cercetătorilor posibilitatea integrării în proiectele USM. Totodată, va sprijini proiectele institutelor de cercetare, aflate în derulare.

Reforma este legată și de pașii următori pe care ar urma să-i întreprindă Guvernul. Șarov remarcă faptul că experiența sa managerială îi dă speranța că lucrurile se vor așeza, iar rezultatele le vom vedea în câțiva ani. El consideră că impactul calitativ pe care-l va avea această reformă asupra societății se va simți peste cel puțin 7-8 ani.

„Lucrurile nu se vor schimba, dacă nu ieșim din cercul vicios în care le cerem tuturor performanță, fără a aloca resursele necesare”, a adăugat Igor Șarov.

Expertă: „În lume, universitățile bune își numără premiile Nobel, noi numărăm clădiri și emoții”

Experta în educație din cadrul Future Technology Activity, Michelle Iliev, consideră că orice reformă care vine să schimbe din temelie niște abordări va fi luată în furci.

„Calitatea studiilor din învățământul superior are o dinamică negativă de mai bine de 20 de ani. Numărul universităților de stat au fost moștenite din perioada sovietică, care răspundeau unei comenzi de stat pentru cel puțin o regiune. Situația zilei de azi este diferită elementar prin cifre: numărul studenților scade de la an la an, dacă acum 2 ani erau peste 15 mii de absolvenți de liceu, astăzi avem puțin peste 11 mii. O bună parte aleg universitățile din afară din mai multe motive, fie părinții sunt stabiliți de mai mulți ani, fie sunt în căutarea unor oportunități mai bune. Aici se mai adaugă și criza cadrelor didactice, cu sau fără titlul de doctor, universităților le vine tot mai greu să mențină personalul, care de cele mai multe ori au și o vârstă înaintată”, afirmă experta.

Michelle Iliev consideră că studiile superioare la care aspiră astăzi un tânăr, este echivalentul inovațiilor, tehnologiilor și cercetării, iar pentru a asigura aceste ingrediente este nevoie de a eficientiza procesele și resursele.

De asemenea, experta a subliniat că la momentul actual cel mai mare minus al acestei reforme este lipsa de comunicare și colaborare cu universitățile care urmează a fi comasate și un plan public despre ce măsuri mai implică modernizarea universităților.

Soarta incertă a terenurilor și patrimoniul instituțiilor de învățământ

La data de 1 iulie, ministrul Educației și Cercetării, Anatolie Topală, s-a expus într-o conferință de presă asupra subiectului modernizării universităților din Republica Moldova. Întrebat dacă ar urma să fie vândute terenurile sau clădirile universităților, Topală a declarat următoarele:

Ulterior, Ministerul Educației și Cercetării a dezmințit cele declarate de ministru.

„În urma dezinformărilor referitoare la aspectele legate de patrimoniul universităților, Ministerul Educației și Cercetării comunică următoarele:

Solicităm organelor abilitate să investigheze în integralitate toate transferurile din patrimoniul instituțiilor de învățământ din ultimii ani. Ministerul Educației și Cercetării pune la dispoziția organelor competente întreaga documentație relevantă. În urma procesului de fuziune întreg patrimoniul instituțiilor de învățământ superior va fi conservat în sistemul educațional și utilizat de acesta. Niciun teren și nicio clădire nu vor fi înstrăinate, urmând ca universitățile să le gestioneze conform legilor în vigoare. Orice informație contrară nu corespunde adevărului și este rezultatul unor atacuri politicianiste”, se arată într-un comunicat al Ministerului.

Ulterior, cei de la MEC au declarat pentru AGORA că: „Toate clădirile și terenurile sunt proprietăți ale statului, date în folosință universităților. Astfel, doar statul poate să hotărască să le înstrăineze, să le vândă etc. Autoritățile acționează în interesul cetățenilor, gestionând eficient bunurile statului”.