Lumea-n palmă | Europa „prăjită”, așteptarea lui Putin în Iran și o Uniune Europeană sub asediul crizelor economice și politice care par fără sfârșit

Lumea-n palmă | Europa „prăjită”, așteptarea lui Putin în Iran și o Uniune Europeană sub asediul crizelor economice și politice care par fără sfârșit
foto: GettyImages

Săptămâna ce a trecut a fost una de foc pentru Europa, care s-a „prăjit” la propriu din cauza temperaturilor extrem de mari, în unele cazuri acestea depășind recorduri la distanțe de ore. În același timp, continentul a răsuflat ușurat joi, 21 iulie, când Gazprom a reluat livrările prin conducta Nord Stream 1, dar perspectivele rămân pesimiste în ce privește posibilitatea ca în cursul toamnei sau iernii, Moscova să decidă sistarea tuturor exporturilor de gaze naturale în Uniunea Europeană. Situația este agravată și de criza politică din Italia, acolo unde premierul Mario Draghi și-a anunțat demisia după un vot eșuat în Parlament.

În căutare de aliați și dornic de a ieși din izolarea internațională în care s-a pomenit, în primele zile ale săptămânii președintele rus Vladimir Putin a plecat în Iran, acolo unde s-a întâlnit cu omologii săi turc și iranian. De altfel, întâlnirea cu președintele Erdogan a devenit emblematică datorită celor peste 50 de secunde de așteptare, pe care Putin, probabil pentru prima dată în ultimii ani, a fost nevoit să le îndure, lucru datorat probabil unei „răzbunări” a liderului turc pentru faptul că s-a văzut nevoit să aștepte aproape trei minute la un summit din 2020.

Europa „prăjită” și însetată

„Europa se uită la una dintre cele mai secetoase veri din istoria ei”, așa începe un articol al publicației Politico, care vorbește despre ceea ce oamenii de știință numesc o vară care în mod normal are loc odată în jumătate de mileniu.

Surpriza săptămânii a venit din Regatul Unit, acolo unde în mod normal clima era considerată până nu demult drept una temperată. Chiar și așa, săptămâna aceasta, locuitorii insulelor britanice au avut ocazia să experimenteze pentru prima dată în lunga lor istorie, temperaturi de peste 40 de grade Celsius. În același timp, recorduri s-au atestat și în Germania, care a numit ziua de 20 iulie drept cea mai fierbinte zi a anului, iar Portugalia a anunțat că numărul morților de pe urma caniculei este în continuă creștere.

Cum o nenorocire nu vine niciodată singură, la acest capitol se adaugă și incendiile catastrofale ce cuprind sudul arid al continentului european. În acest context, luni, 18 iulie, Comisia Europeană a făcut public raportul privind zonele cu risc sporit de secetă în întreaga Uniune, de unde rezultă că aproape jumătate din teritoriul UE și Regatul Unit, se află sub risc sporit de secetă și chiar deșertificare.

Analiza evoluției și impactului secetei prelungite asupra Uniunii Europene arată că 44% din suprafața Europei (UE + Marea Britanie) este sub avertizare de secetă, iar 9% este sub alertă de secetă - niveluri asociate cu deficit de umiditate în sol, combinat cu afectarea plantelor. În multe țări, debitele râurilor sunt afectate iar volumele de apă din lacurile de acumulare înregistrează niveluri foarte scăzute. 

Potrivit Comisiei Europene, toate acestea la un loc ar putea dicta necesitatea unor măsuri extraordinare de management al apei și energiei în țările afectate. Situația gravă se traduce prin lipsa precipitațiilor care conduce la scăderea nivelului de apă din sol, ceea ce afectează direct plantele, mai ales în zonele de câmpie din Italia, sudul, centrul și vestul Franței, centrul Germaniei și estul Ungariei, Portugalia și nordul Spaniei.

O primă măsură extraordinară a venit din partea Comisiei Europene care a propus suspendarea regulii rotației culturilor, pentru a permite creșterea productivității agricole și a recoltei de cereale, în vederea evitării unei crize alimentare globale.

Autoritățile europene afirmă că recolte reduse în acest an vor fi înregistrate în Franța, România, Spania, Portugalia și Italia. De altfel, Italia a înregistrat un nivel înalt de severitate a secetei în bazinul fluviului Po, guvernul de la Roma declarând stare de urgență în cinci regiuni ale țării, iar numeroase localități fiind nevoite să raționalizeze apa.

Problema este și mai serioasă, din moment ce temperaturile extreme are un impact negativ și asupra sectorului energetic, or spre exemplu, în Spania, volumele de apă din lacurile de acumulare sunt cu 31% mai reduse decât media ultimilor 10%, hidrocentralele producând de la începutul lui iulie, mai puțină energie decât media ultimilor șapte ani.

Deși par neobișnuite, șeful Organizației Internaționale de Meteorologie, Peterri Taalas, a declarat că în viitor „asemenea valuri de căldură vor deveni ceva normal și ar putea să vedem unele și mai puternice”, scrie BBC

Publicația britanică notează că în regiunile de sud-vest ale Franței au fost înregistrate cele mai mari incendii din ultimii 30 de ani, fiind afectate peste 20 de mii de hectare și evacuate 37.000 de persoane.

„La fel ca în valurile de căldură înregistrate în întreaga lume, încălzirea globală joacă un rol semnificativ, deoarece temperaturile sunt în medie cu 1,1 grade Celsius mai mari decât erau la sfârșitul secolului al XIX-lea, înainte de emisiile de dioxid de carbon și alte generatoare de căldură și răspândirea gazelor. Deci căldura extremă pleacă dintr-un punct de pornire mai înalt”, se arată una din explicațiile oferite de New York Times cu privire la motivul pentru care temperaturile din Europa sunt mult mai mari decât din alte părți ale lumii.

Deși încălzirea globală ar trebui să beneficieze de mai multă atenție, guvernele europene sunt în continuare axate pe rezolvarea problemelor generate de războiul din Ucraina, cum ar fi inflația și riscul unei sistări a livrărilor de gaze naturale.

„Cu toate acestea, politicienii care au părăsit COP26 de la Glasgow în noiembrie anul trecut, promițând că vor aborda schimbările climatice, se luptă acum să rămână concentrați asupra unei probleme despre care toți o spuneau că este existențială. În schimb, ei sunt copleșiți de crize pe termen scurt, în special cele legate de creșterea costului vieții. Chiar dacă țările lor arde guvernele occidentale par mulțumite să-și lase politicile climatice neschimbate”, scrie Politico

De altfel, secretarul general al ONU, António Guterres a afirmat că cooperarea internațională în ce privește provocările legate de climă „a slăbit” de la începutul războiului din Ucraina.

„Avem de ales: Acționăm colectiv sau ne sinucidem colectiv”, a transmis oficialul internațional. 

Cele 50 de secunde care au făcut înconjurul lumii

A răspunde cu aceeași monedă, pare să fie concluzia tuturor cu privire la situația aparent jenantă în care s-a pomenit președintele rus, Vladimir Putin, care s-a văzut nevoit să-l aștepte, în văzul presei, preț de aproape o minută pe omologul său turc, Recep Tayip Erdogan. Jurnaliștii de la The Print se întreabă, la fel ca presa turcă, dacă nu cumva întâmplarea este un răspuns la o situație similară care s-a petrecut în august 2020, când liderul turc la fel s-a văzut nevoit să aștepte minute bune până a se saluta cu Putin.

După cum scrie The Guardian, situația a fost cu atât mai jenantă pentru Putin cu cât acesta singur îi ține în așteptare ore bune pe liderii internaționali, chiar dacă ora întrevederii este programată din timp. Spre exemplu, președintele rus a întârziat cu 14 minute la întâlnirea cu regina Marii Britanii în 2003, în timp ce în 2018 l-a lăsat pe președintele SUA, Donald Trump să aștepte aproape 45 de minute în sala de întrevederi a summitului de la Helsinki. Cel mai mult, par să fi așteptat fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici, despre care Radio Free Europe scrie că ar fi așteptat patru ore pentru a se vedea cu omologul său rus, în timp ce cancelara Germaniei Angela Merkel deține recordul absolut de patru ore și 15 minute de așteptare.

„Putin a intrat repede în camera de întâlnire și s-a gândit că Erdogan va face la fel, dar a fost lăsat singur în bătaia sunetelor aparatelor de fotografiat. Cu mâinile împreunate în fața presei, liderul rus, de obicei stoic, a fost văzut schițând diverse grimase și trecând de pe un picior pe altul în timpul așteptării de 50 de secunde. În cele din urmă, exasperat, Putin și-a lăsat mâinile să cadă, în timp ce Erdogan a intrat în cameră, cei doi dând mâna”, scriu jurnaliștii britanici.

Revenind însă la aspectele politice ale vizitei, presa internațională a remarcat că este a prima vizită a președintelui rus într-o țară din Orientul Mijlociu și prima întâlnire cu un lider al unei țări membre a NATO, de la invadarea Ucrainei din 24 februarie. Într-un comunicat emis publicului, Casa Albă a menționat că summitul de la Teheran nu a făcut decât să arate cât de izolată Rusia pe plan internațional, observație care nu a fost împărtășită de Moscova, care afirmă că este în continuare respectată în Orientul Mijlociu.

În cadrul summitului de la Teheran, o atenție importantă a fost acordată declarațiile președintelui rus referitoare la rolul Turciei în medierea discuțiilor despre permisiunea exporturilor de cereale ucrainene pe Marea Neagră, Putin mulțumind în acest sens lui Erdogan și menționând că „au fost înregistrate progrese semnificative”, scrie CNN.

„Aş vrea să vă mulţumesc pentru eforturile de mediere, pentru că aţi propus Turcia ca teren de negociere în privinţa problemelor de producţie alimentară, a problemelor de exporturi de cereale prin Marea Neagră", a declarat Putin, conform unor afirmaţii incluse într-un comunicat de presă transmis de Kremlin.

De altfel, un acord în acest sens a și fost semnat vineri, 22 iulie , la Istanbul, de către reprezentanții Rusiei, Ucrainei, Turciei și ONU. Mai mult, potrivit consilierului prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak, este vorba de un acord semnat cu Turcia și ONU și nu unul direct între cele două țări, aflate în război.

CNN scrie că acordul permite exportul a cinci milioane de tone de grâu pe lună din trei porturi ucrainene, cel mai important fiind Odesa. Astfel, corăbiile care vor exporta grâul vor putea naviga de-a lungul unui coridor sigur instituit în Marea Neagră. Mai exact, acestea nu vor înainta cu o escortă militară, acordul stipulând că părțile se obligă să se abțină de la atacuri asupra acestor transporturi, care de altfel sunt monitorizate de o comisie internațională formată din reprezentanții țărilor semnatare și ONU.

Mai mult, vasele ar urma să fie inspectate de reprezentanții părților semnatare, pentru a se asigura că nu sunt transportate arme pe această cale. Acordul urmează să fie valabil pentru următoarele 120 de zile, cu posibilitatea extinderii termenului, iar ridicarea minelor din apele teritoriale ale Ucrainei nu va fi realizată. Procesul propriu-zis ar urma să fie derulat în următoarele săptămâni.

 În ce privește acest subiect, presa ucraineană și cea rusă au avut abordări diferite.

„La Istanbul au fost semnate acorduri privind crearea unui coridor pentru exportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră și eliminarea restricțiilor anti-ruse care împiedică exportul de produse agricole și îngrășăminte”, a transmis agenția TASS.

Agenția menționează că memorandumul a fost semnat de Rusia cu ONU și susține că este vorba, în special, despre „ridicarea sancțiunilor anti-ruse”.

„Faptul că acordurile au fost semnate subliniază cât de artificiale au fost încercările Occidentului de a da vina pe Federația Rusă pentru problemele cu aprovizionarea cu cereale pe piețele mondiale”, scrie TASS.

Presa ucraineană afirmă însă că navele ce exportă grâul ar urma să fie însoțite de convoaie, iar flota turcă va inspecta corăbiile ce vor intra în porturile ucrainene. Totodată, este reiterată informația cu privire la faptul că forțele ruse ar fi furat în jur de 500.000 de tone de cereale ucrainene, care au fost trimise în Crimeea și în alte părți ale Rusiei.

„Fără îndoială, semnarea unui astfel de document în condițiile propuse de Ucraina a devenit posibilă numai datorită Forțelor Armate ale Ucrainei, ale căror succese au făcut posibilă apărarea și menținerea controlului asupra apelor teritoriale din sudul țării. În primul rând, acordul aduce un mare sprijin pentru economia ucraineană”, a transmis ministrul ucrainean al infrastructurii Oleksandr Kubrakov, citat de Ukrinform.

Publicația precizează că mai mult de 400 de milioane de persoane din țările Asiei și Africii vor primi alimentele de care au nevoie, fără de care se află în pericol de foamete. În același timp, potrivit jurnaliștilor ucraineni, deblocarea acestor exporturi va contribui și la scăderea prețurilor mondiale la alimentate. Conform datelor publicate de Kiev, în jur de 20 de milioane de tone de grâu ar trebui să fie exportate.

Cu toate acestea, așteptările privind implementarea acordului au fost în mare parte pesimiste, grăitoare în acest sens fiind declarația ministrului german al agriculturii, Cem Özdemir, care a declarat că a crede în asigurările președintelui rus este ca și cum ai crede în „Moș Crăciun sau Iepurașul de Paști”.

„Cuvintele lui Putin nu valorează nici hârtia pe care sunt scrise”, a declarat oficialul german.

Prognozele pesimiste au fost din păcate, îndreptățite de atacul de sâmbătă, 23 iulie, asupra portului Odesa, care de altfel este prevăzut în acord drept unul din porturile ce urmează a fi folosite pentru exportarea grânelor. Atacul armatei ruse a fost pe larg condamnat, cu atât mai mult cu cât a avut loc la nici 24 de ore de la semnarea acordurilor de la Istanbul, scrie The Guardian.

„Aceasta demonstrează un singur lucru: nu contează ce spune sau ce promite Rusia: ei oricum vor găsi căi pentru a nu implementa ceea ce s-au angajat să facă”, a transmis președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

O reacție dură a venit și din partea Ambasadei Ucrainei la Kiev, care a catalogat atacul drept un „scuipat” al președintelui Putin pe fețele secretarului general al ONU și președintelui turc. Totodată, ambasadoarea SUA în Ucraina, Bridget A. Brink a descris atacul drept unul „scandalos” și a declarat că „Rusia trebuie să răspundă”.

În ciuda acestui atac, oficialii ucraineni au declarat că lucrările pentru implementarea acordului continuă să fie implementate, primele transporturi urmând să aibă loc cel târziu la începutul lunii august.

„Hasta la vista, baby”

Săptămâna trecută s-a încheiat cu încă un post vacant de premier, de această dată fiind vorba de cel al Italiei, care s-a văzut nevoit să demisioneze după ce a pierdut sprijinul coaliției, cunoscută și ca una de unitate națională. Asta explică motivul pentru care „Super Mario”, deși a obținut 95 de voturi „pentru” din partea senatorilor (majoritatea fiind de 67) acesta a ales să își prezinte pentru a doua oară demisia în fața președintelui.

„Nu mai există acea unitate națională care, în cuvintele premierului prezent în Cameră, a garantat executivului „legitimitatea și eficacitatea democratică”, a scris cotidianul italian Ansa.

Demisia premierului, regretată inclusiv de liderii UE, a dus la declanșarea alegerilor parlamentare anticipate de către președintele Sergio Mattarella, acestea fiind convocate pentru 25 septembrie curent.

„Este o lovitură puternică pentru capacitatea Italiei de a pune în aplicare politicile și reformele pe termen scurt", a declarat Lorenzo Codogno, șeful LC Macro Advisers și fost înalt oficial al Trezoreriei italiene, conform Reuters. Un fapt interesant este că în ziua în care premierul italian și-a prezentat demisia, compania Eni a anunțat că volumul de gaze livrate Italiei de către Rusia a crescut de la 21 la 36 de milioane de metri cubi, asta în timp ce șeful executivului de la Roma se afla în Algeria, unde discuta problema aprovizionării cu gaze naturale, căutând să obțină mai mult gaz din sursele alternative.

„A doua zi după demisia premierului, interviurile din ziare deja indică o atmosferă de campanie electorală. Dar avertismentul de ieri al președintelui Sergio Mattarella încă răsună. Guvernul - a spus el - se confruntă cu limitări în activitatea sa, dar are instrumentele necesare pentru a funcționa în aceste luni înainte de învestirea noului executiv. Nu sunt posibile pauze în perioada prin care trecem, costurile ridicate la energie au consecințe asupra familiilor și afacerilor, nu sunt posibile pauze în momentul în care dificultățile economice trebuie gestionate”, au afirmat jurnaliștii de La Stampa.

Despre culisele demiterii lui „Super Mario”, a scris în detaliu Politico, care într-un articol publicat a doua zi după demisie, afirmă că totul ar fi rezultatul acțiunilor unuia dintre cei mai longevivi și influenți politicieni italieni - Silvio Berlusconi, care avea deja pregătit până și programul electoral cu o zi înainte de prima demisie, acesta stabilind o întâlnire la vila sa din Via Appia din Roma, cu liderii opoziției și unor partide din coaliție.

„Italia se confruntă acum cu mai multe luni ce vor fi marcate de turbulențe. O coaliție va fi creată probabil la câteva săptămâni după alegerile din 25 septembrie”, titrează Politico. „Efectele acestei alegeri tragice vor rămâne în istoria noastră”, a afirmat ministrul afacerilor externe, Luigi di Maio.

Adevărul este însă că efectele acestei alegeri a politicienilor italieni se resimt și la nivel european. De altfel, în ziua în care era anunțată data alegerilor parlamentare anticipate, Banca Centrală Europeană anunța ridicarea ratei de dobânzii cu 0,5%, pentru prima dată în ultimul deceniu.

„Banca Centrală Europeană (BCE) rămâne prinsă între două riscuri: să nu acționeze suficient de hotărât pentru a contracara inflația, care, la rândul său i-ar putea afecta credibilitatea și ar forța o ajustare mai severă și dureroasă mai târziu, sau să acționeze prea agresiv și să arunce regiunea în recesiune”, explică jurnaliștii de la Politico.

Tot în septembrie, va fi anunțat și câștigătorul cursei din Partidul Conservator, care va obține funcția de lider al formațiunii și pe cea de șef al executivului. The Times scrie că Liz Truss este adevărata câștigătoare a rundei care a redus numărul pretendenților la doi, ca urmare a faptului că a reușit să obțină încă 15 voturi din partea parlamentarilor.

De altfel, cursa a devenit oficială după ce premierul Boris Johnson și-a ținut ultimul discurs în calitate de șef al executivului de la Londra, discurs pe care l-a încheiat cu celebra replică „Hasta la vista, baby!”. 

Conform datelor ultimei runde din cursa pentru selectarea noului lider al conservatorilor britanici, Rish Sunak a obținut 137 de voturi iar Liz Truss 113 voturi. Un aspect abordat de presa britanică se referă la faptul că există o posibilitate înaltă ca Rish Sunak să obțină postul respectiv, ceea ce ar fi o premieră pentru Marea Britanie, din moment ce acesta are origini indiene, provenind astfel din rândurile unei minorități.

BBC scrie că Sunak provine din Southampton, fiind născut în 1980, din părinți cu origini indiene care au emigrat din Africa de est. A studiat la Universitatea Stanford și s-a căsătorit cu Akshata Murthy, fiica lui Narayana Murthy, un cunoscut miliardar indian numit și „Steve Jobs de India”, co-fondator al mai multor companii din domeniul IT. De altfel, mariajul l-a făcut unul dintre cei mai bogați deputați din Parlamentul britanic, averea soției sale fiind estimată la 300 de milioane de lire sterline. A lucrat inițial în domeniul financiar, fiind analist pentru Goldman Sachs. A intrat în Guvern în 2015, când a devenit secretar la justiție. Sunak a fost un adept al taberei Brexit, declarând că Regatul Unit va deveni în urma acestei rupturi „mai liber, mai drept și mai prosper”.

Acesta a preluat funcția de ministru al finanțelor în februarie 2020, fiind nevoit să gestioneze economia și finanțele Regatului Unit în timpul crizei pandemice. Acesta a asigurat de altfel un suport de circa 350 miliarde de lire sterline pentru populație și afaceri, care au permis să fie evitat un șomaj și falimente în masă.

De altfel, acest fapt i-a și adus popularitate de care se bucură în prezent, deși a fost nevoit să își încalce unele dintre promisiunile inițiale, printre care reducerea taxelor și cheltuielilor bugetare. O altă problemă pentru acesta a fost amenda încasată pentru încălcarea regulilor stabilite pe durata carantinei în Downing Street dar și probleme fiscale ale soției sale, acuzată că își ține banii în paradisurile fiscale pentru a achita mai puține taxe, care s-a văzut nevoită să anunțe că va achita mai multe taxe și impozite către bugetul Regatului Unit, pentru afacerile înregistrate în zonele off-shore.

De cealaltă parte, despre Liz Truss, jurnaliștii BBC spun că a avut una dintre cele mai „rapide cariere” în politica britanică, de la parlamentar la ministră a externelor. Născută la Oxford în 1975, Truss a studiat la celebra universitate britaică, fiind interesată în special de filosofie, politică și economie. Inițial, aceasta a făcut parte din Partidul Liberal Democrat și a fost o susținătoare a abolirii monarhiei britanice.

După ce a absolvit, a lucrat în calitate de contabil pentru companii precum Shell, Cable&Wireless, iar în 2001 a candidat pentru prima dată pentru un mandat de deputată din partea Partidului Conservator, dar a pierdut. Situația s-a repetat în 2005, obținând însă în 2006 postul de consilier în Greenwich.

În 2010, fiind pe lista de candidați prioritari ai premierului David Cameron, ea a câștigat un mandat de parlamentar pe circumscripția South West Norfolk, cu peste 13.000 de voturi. Ulterior, în 2012, a intrat în Guvern, în calitate de ministră a educației, ca mai apoi doi ani mai târziu să ajungă ministră a mediului.

În cadrul referendumului BREXIT, Liz Truss a susținut varianta rămânerii Regatului Unit în componența UE, dar după ce tabăra celor care au susținut ieșirea a învins, și-a schimbat repede opinia, ajungând ministra justiției în Guvernul condus de Theresa May. Ulterior, în 2021 a preluat funcția de șefă a diplomației britanice.

De la invazia Ucrainei de către Rusia, Truss s-a remarcat prin declarațiile sale directe în care a condamnat dur războiul declanșat de Vladimir Putin, pledând pentru retragerea armatei ruse din Ucraina și înarmarea Kievului, ajungând chiar să susțină voluntarii britanici care plecau pentru a se înrola în armata ucraineană, fapt pentru care și-a atras mai multe critici.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Lumea-n palmă | O nouă criză pentru „Super Mario”, campionii încălcării legislației UE și rezultatele unei vizite controversate

Lumea-n palmă | O nouă criză pentru „Super Mario”, campionii încălcării legislației UE și rezultatele unei vizite controversate

Lumea-n palmă | Japonia intră în era post-Abe, Londra își caută un nou premier, în timp ce Biden se vede nevoit să-și explice vizita în Arabia Saudită

Lumea-n palmă | Japonia intră în era post-Abe, Londra își caută un nou premier, în timp ce Biden se vede nevoit să-și explice vizita în Arabia Saudită

Lumea-n palmă | Finlanda și Suedia în NATO la prețul unor compromisuri, sănătatea planetei sub semnul întrebării și starea democrației din România

Lumea-n palmă | Finlanda și Suedia în NATO la prețul unor compromisuri, sănătatea planetei sub semnul întrebării și starea democrației din România

Advertoriale
Generația Inteligenței Financiare: Cum poate câștiga bani un elev? Urmăriți al doilea episod în limbaj mimico-gestual al cunoscutului serial de videouri explicative „Cunoaște sensul banului cu Emily”

Generația Inteligenței Financiare: Cum poate câștiga bani un elev? Urmăriți al doilea episod în limbaj mimico-gestual al cunoscutului serial de videouri explicative „Cunoaște sensul banului cu Emily”

Echipa maib - al treilea an în cursa „Foc la ghete pe biciclete”, pentru susținerea „Casa Angelus”

Echipa maib - al treilea an în cursa „Foc la ghete pe biciclete”, pentru susținerea „Casa Angelus”

Record absolut - la Art Granit ai trepte și pervaz de exterior în doar 3 zile!

Record absolut - la Art Granit ai trepte și pervaz de exterior în doar 3 zile!

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.