De la zece zilieri a ajuns la șase
Acum 11 ani a sădit primul pom fructifer, iar acum se poate mândri cu o livadă de 13 hectare în care cresc meri, pruni, caiși și vișini. Este vorba despre Arcadie Bâcu, un agricultor din comuna Teleșeuca, raionul Dondușeni.
Bărbatul spune că lunile iulie și august este perioada în care se strânge roada și este nevoie de câte mai multe brațe de muncă, însă, potrivit lui, din an în an, numărul zilierilor disponibili se micșorează. „Cinci ani în urmă, în comună aveam zece zilieri. Acum însă, dispun doar de șase lucrători. Sunt nevoit să caut oameni din satele vecine. Mulți pleacă peste hotare, pentru o leafă mai bună”, ne-a zis agricultorul.
Arcadie Bîcu a accentuat că zilierii aleg drumul străinătății, chiar dacă salariile zilierilor au fost majorate. Spre exemplu, acum cinci ani, un zilier primea o sută de lei. În prezent, suma achitată pentru o zi lucrătoare ajunge și la 300 de lei. „Noi nu avem de unde achita salarii mari. Eu i-aș da și o mie de lei pe zi, dar plătesc mulți bani pentru producție, în timp ce prețul final este unul mic”, ne-a zis Arcadie Bîcu.
Inițiativa Ministerului Agriculturii pentru a facilita munca zilierilor
Pentru a schimba situația, actualul ministru al Agriculturii, în trecut deputat și președinte al Comisiei agricultură și industrie alimentară, Vladimir Bolea, a venit cu o inițiativă legislativă care prevede că zilierii vor putea activa pentru același agent economic timp de 120 de zile, în loc de 90, așa cum era anterior. Concomitent, se va păstra statutul de șomer al acestora, chiar dacă vor fi remunerați pentru munca pe câmp.
Proiectul a fost votat în lectură finală în Parlament la 16 iunie. Prevederile inițiativei legislative exclud obligația zilierului de a se încadra în sistemul public de asigurări sociale și de a se încadra în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală. Aceste două obligațiuni îi revin angajatorului. Totodată, a fost eliminat termenul de o zi lucrătoare de opt ore, la stabilirea cuantumului remunerației.
Agricultorul din Dondușeni, istoria căruia v-am prezentat-o mai sus, ne-a zis că nu se poate expune deocamdată cu privire la soluțiile propuse de autorități. „E una ce se spune și alta e ce se face. Trebuie să vedem rezultatul final”, ne-a declarat Arcadie Bîcu.
De partea cealaltă, secretarul de stat al Ministerului Agriculturii, Vasile Șarban, a spus că prin amendamentele votate se va facilita procesul de angajare al zilierilor.
Domenii agricole în care statul nu a intervenit deocamdată
Cu lipsa brațelor de muncă se confruntă nu doar proprietarii de livezi. Am discutat cu doi întreprinzători din domeniul agricol, care ne-au spus că de asemenea înregistrează un deficit acut de lucrători.
Vitalie Popa este șeful companiei „Casa Albinei”, care-și are sediul la Chișinău. Firma sa unește toate lanțurile valorice ale bunurilor apicole, începând cu producerea și finalizând cu exportul. Eroul nostru și-a început afacerea în 2004, la doar doi ani după ce a terminat facultatea. În timp, aceasta a devenit un business de familie cu un export anual de 450 de tone de miere.
„Anterior colaboram cu 300 de apicultori, iar acum lucrăm cu 270 de albinari din toată țara. În ultimii patru ani, totul este în scădere, inclusiv producția și prețul. Unii apicultori leapădă ramura, pleacă peste hotare și nu se mai întorc”, ne-a zis Vitalie Popa.
Apicultorul a mai recunoscut că novicii din domeniu nu se țin de lucru. Potrivit lui, după încheierea studiilor, aceștia se angajează pe o perioadă de maximum trei luni, iar apoi cedează și nu se mai întorc. Alții însă devin, în timp, profesioniști și-și deschid propria afacere. Chiar și așa, în unele cazuri, din lipsă de experiență, unii apicultorii ce-și deschid firme dau faliment.
În al doilea caz am discutat cu Anatolie Triteac, directorul unei companii de logistică din Chișinău, care are în proprietate 12 camioane frigorifice ce transportă produse agricole atât în Uniunea Europeană, cât și în Comunitatea Statelor Independente.
„Din 12 camioane pe care le am, patru sunt fără șoferi. Foștii trei conducători auto au fost din regiunea transnistreană și au plecat din țară odată cu începerea războiului. Un alt șofer se află pe foaie de boală și nu știu dacă va mai reveni”, ne-a zis directorul, recunoscând că-i este foarte greu să găsească șoferi calificați.
Câte locuri de muncă vacante sunt oficial în sectorul agricol
În domeniul agricol sunt vacante 177 de locuri de muncă pentru persoanele cu studii superioare, arată ultimele date ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).
Agenții economici duc cel mai mult lipsă de viticultori și spun că dispun de 112 locuri vacante. La mare căutare sunt tractoriștii și mecanizatorii, cu 31 și respectiv 12 oferte de angajare. La polul opus se află grădinarii, prelucratorii de vin și silozarii (n.r. persoanele care se ocupă cu recepția și livrarea cerealelor), cu șase, patru și trei locuri vacante.
Pentru muncitorii necalificați, ANOFM spune că sunt 274 de locuri vacante în agricultură, inclusiv silvicultură și grădinărit. Alte cinci oferte sunt pentru prelucratorii de pește, zece - pentru ambalatorii de produse din carne și 21 - pentru lucrătorii responsabili de salubrizarea spațiilor verzi.
Problemele care au cauzat lipsa brațelor de muncă în agricultură
Lipsa de forță de muncă este un efect a două mari probleme: salarizarea și demografia. De această părere este secretarul de stat al Ministerului Agriculturii, Vasile Șarban.
„Pe partea de salarizare, ministerul poate doar să coordoneze, în cadrul comisiilor de negocieri și consultări colective din ramură, salariul minim pe care trebuie întreprinderile agricole să-l achite lucrătorilor. Pentru anul acesta, s-a aprobat că salariul minim la nivel național trebuie să fie de 3.500 de lei”, a spus Vasile Șarban.
Plus, secretarul de stat a amintit repetat despre legea pe care am pomenit-o anterior, prin care s-a facilitat munca zilierilor. „Alta este problema, că nu prea sunt zilieri prin localități. Iar asta pentru că noi, an de an, nu i-am asigurat cu salarii prin care să-și poată întreține familia”, a zis funcționarul.
Care este salariul mediu în agricultură
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), în ultimele trei luni ale anului 2021, salariul mediu în agricultură, silvicultură și pescuit era de 6.850 de lei, în timp ce salariul mediu pe economie se cifra la 9.115 lei.
Chiar și așa, agricultorii se află la coada salariaților după venit, luând în considerație că spre exemplu, lucrătorii din domeniul informații și comunicații, lunar, pun în buzunar puțin peste 22 de mii de lei, fiind urmați de cei din finanțe și asigurări, cu circa 19 mii de lei.
Totuși, anul trecut în agricultură, silvicultură și pescuit s-au înregistrat cele mai semnificative creșteri salariale din toate ramurile economiei: de 23,4 puncte procentuale, comparativ cu anul 2020.
Potrivit BNS, mai puțin decât agricultorii câștigă doar cei angajați în activități de cazare și alimentație publică. Salariul acestora ajunge la 5.724 de lei.
Vești bune: În 2021, agricultura a înregistrat cea mai mare creștere din ultimii 70 de ani
În 2021, valoarea globală a producției agricole a ajuns la 46,1 miliarde lei, fiind în creștere cu 49 de procente față de anul 2020. Potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță, în ultimii 70 de ani Republica Moldova niciodată nu a înregistrat un nivel de creștere atât de mare.
„Majorarea a fost determinată de productivitatea mult mai ridicată și de creșterea valorii produselor agricole. Astfel, anul trecut volumul producției globale agricole a atins cota maximă de după obținerea independenței”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Amintim că cea mai mare cotă de producție agricolă a fost înregistrată în 1985, când Republica Moldova era parte a Uniunii Sovietice. Atunci, valoarea globală a ajuns la 62,2 miliarde de lei. Minimum producției agricole în stat a fost atestat în anul 2000 și a fost de 26,6 miliarde de lei.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.