PORȚIA de istorie: Constituțiile Moldovei - Care au fost legile supreme care au reglementat viața în ultimii 160 de ani (CARDURI)

PORȚIA de istorie: Constituțiile Moldovei - Care au fost legile supreme care au reglementat viața în ultimii 160 de ani (CARDURI)

În urmă cu 28 de ani, la 29 iulie 1994, era votat în Parlamentul Republicii Moldova, proiectul primei Constituții a tânărului stat dintre Prut și Nistru. Cu toate acestea, actuala lege supremă nu este nici prima și nici ultima care a existat pe aceste meleaguri. Câte au fost și prin ce s-au făcut remarcate, află din noua ediție a PORȚIEI de istorie.

Detalii istorice

Constituția Republicii Moldova, așa cum o știm, există de aproape 30 de ani. Dar nu a fost mereu așa, iar viața în actualul spațiu dintre Nistru și Prut a fost reglementată de o altă serie de legi supreme, unele mai democratice iar altele mai puțin.

Întâi, niște detalii pur istorice: Până la 1812, teritoriul dintre Prut și Nistru a făcut parte din Țara Moldovei, de la Nistru până la munții Carpați și de la Hotin până la mare, cum se mai scria prin unele hrisoave domnești. După, rușii au venit și au anexat zona, au botezat-o pe toată Basarabia, ca mai apoi la 1856 să cedeze trei județe din sudul Basarabiei Moldovei. Din acest moment și până la 1878, în această parte a Basarabiei a funcționat inclusiv Constituția de la 1866.

A venit apoi Marea Unire de la 1918, care a readus Basarabia sub controlul autorităților de la București. Totodată, la 1924, peste Nistru a apărut Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM), care s-a autoproclamat stat al moldovenilor, deși aceștia nu erau decât vreo 40% din populație. Așa se face că pe ambele maluri ale Nistrului au existat două constituții, după care la 1941 s-au unit într-una, care a fost menținută până la 1978, când a fost aprobată o Constituție nouă, care de această dată a fost în vigoare până în 1994.

Prima Constituție în sensul modern

Plecarea lui Alexandru Ioan Cuza și venirea lui Carol I pe tronul Principatelor Unite, nu a dus la abandonarea cursului de modernizare a țării, după cum se așteptau sau sperau unii din gruparea conservatoare. În acest sens, după o studiere atentă și „ca la carte” a Constituției Belgiei de la 1830, a fost introdus în Parlamentul de la București și proiectul primei Legi Supreme a țării.

Cunoscută sub denumirea de „Constituția de la 1866”, aceasta era realizată în linii mari după „chipul și asemănarea” Constituției Belgiei. Partea bună este că aceasta era, cel puțin la nivel de conținut, una dintre cele mai democratice legi de acest tip din Europa acelui timp.

Intrată în vigoare la 1 iulie același an, aceasta conținea 133 de articole, grupate în opt titluri, care stabileau printre altele o serie de chestiuni importante, cum ar fi denumirea țării – România, și forma de guvernământ – monarhia constituțională. Totodată, prin intermediul acestei Constituții, pe meleagurile noastre ajung să fie legiferate principii precum separarea puterilor în stat, garantarea drepturilor și libertăților cetățenești, egalitatea tuturor în fața legii, inviolabilitatea domiciliului și a proprietății, supremația Constituției etc.

Democratică sau nu, unele prevederi ale Constituției au dat mari bătăi de cap, în special politicienilor români și celor occidentali. Una dintre acestea este prevederea care stipula că cetățenia română putea fi acordată doar creștinilor, indiferent de ritul lor, ceea ce practic excludea complet evreii din viața publică a noului stat.

Astfel, la presiunea comunității evreiești, în special a evreilor care luptaseră în Războiul pentru Independență și Marile Puteri, în urma semnării Tratatului de la Berlin de la 1878, România a modificat legea pentru a permite și evreilor să dobândească cetățenia (cu multe obstacole în cale, ce-i drept). În același timp, cele trei județe din sudul Basarabiei au fost întoarse Rusiei, mai mult cu forța, la schimb pentru provincia Dobrogea.

Constituția de la 1923

Sfârșitul Primului Război Mondial a schimbat din temelii societatea românească și a adus la viață principii care nu păreau să aibă prea multă șansă în epoca antebelică. Mai exact, votul universal (masculin!) și reforma agrară, care au transformat radical viața cotidiană a milioane de români, din moment ce politica a intrat în cotidianul lor.

Cum Constituția de la 1866 era în linii mari învechită și prevedea votul cenzitar (adică pentru a vota, trebuia să ai avere sau alte condiții), de rând cu alte articole ce nu corespundeau noilor vremi, a fost inițiată elaborarea unei noi Constituții.

Rolul de legiuitor în acest sens a revenit Guvernului condus de Ionel I.C. Brătianu, care, după ce a câștigat parlamentarele din 1922, a trecut la elaborarea unei noi Constituții. Adevărul este că nu a fost o Constituție nouă în sensul direct al cuvântului, din moment ce mai mult de jumătate din textul ei a fost preluat la propriu, din vechea Lege Supremă.

Dar, chiar și așa, această Constituție aduce, inclusiv pe teritoriul dintre Prut și Nistru, la nivel de lege, votul universal, egal, direct și secret. Alte noutăți introduse privesc controlul constituționalității legilor, libertăți mai extinse și drepturi mai largi pentru minoritățile naționale, care după Marea Unire, ajung la până la 20% din populația României Mari.

Totodată, este consfințită marea realizare a poporului român: România este proclamată stat național, unitar, indivizibil, cu teritoriu inalienabil.

La fel ca și cea din 1866, această Constituție a fost privită drept una dintre cele mai avansate de la acea vreme din Europa.

Prima Constituție a RASSM

Peste Nistru, în octombrie 1924 apare, într-o zonă industrializată și populată preponderent de etnicii ruși și ucraineni, Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM). Deși apare ca un stat autonom, în componența Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene, autoritățile de la Moscova, permit ca acesta să poarte toate atributele unui stat suveran, inclusiv propria Constituție.

Citește și: Cum a apărut la răsărit de Nistru o republică, națiune și limbă „moldovenească”?

În acest mod, la 23 aprilie 1925, are loc Congresul I al Sovietelor din Moldova unde este adoptată Constituția RASSM, compusă din doar 48 de articole, expuse în șapte capitole. O primă lectură a acesteia, arăta că era vorba mai degrabă de o traducere la nivel local a Constituției URSS.

Spre deosebire de Constituția din martie 1923, aplicabilă pe teritoriul Basarabiei, în Constituția RASSM din 1925, nu vom găsi nimic referitor la drepturile și libertățile cetățenilor. În schimb, era menționat în cuprinsul Legii Supreme dictatura proletariatului „bazată pe alianța clasei muncitoare și a țărănimii”.

Democrația și libertatea de expresie sau asociere se limitau doar la rolul de conducător al Partidului Comunist, existența căruia de altfel era singura recunoscută. Reprezentarea cetățenilor în organele puterii, se făcea prin intermediul sovietelor de deputați ai țăranilor și Armatei Roșii.

În ce privește justiția, sistemul era format din „judecătoriile norodnice”, organizate în teritoriu, Judecătoria Principală cu rol de a instanță de apel și Judecătoria Supremă a URSS.

Constituția lui Carol al II-lea

În decembrie 1937, în România au avut loc ultimele alegeri parlamentare, recunoscute ca fiind libere și corecte, organizate după prevederile Constituției din martie 1923. Cum principalele partide erau slăbite și sfâșiate de luptele interne, iar curentele extremiste atingeau niveluri noi de popularitate, de rând cu o nemulțumire tot mai mare a populației, regele Carol al II-lea a decis să purceadă la o schimbare de regim.

Te-ar putea interesa: Cum se anulează democrația în doi timpi și trei mișcări | Lecții din manualul lui Carol al II-lea - Lovitura de stat din 10 februarie 1938

În acest sens, trecând peste consultări și protestele unor importanți oameni politici, monarhul a instituit starea de asediu și a suspendat Constituția de la 1923, în ziua de 10 februarie a anului 1938. Formând un guvern de uniune națională sub conducerea Patriarhului Miron Cristea, regele a dispus organizarea în 24 februarie a unui referendum de validare a unei noi Constituții, pentru care s-au pronunțat în favoarea acesteia 4,2 milioane de români.

Noua lege a legitimat regimul dictaturii personale a regelui Carol al II-lea, anulând pluripartidismul, libertatea de expresie și o altă serie de drepturi și libertăți cetățenești. Esența acesteia se rezuma la faptul că regele concentra aproape toată puterea în stat, pentru prima dată în istoria constituțională a României, principiul separării puterilor în stat fiind abolit.

Mai mult, reprezentarea electorală a ajuns să fie bazată nu pe partide, ci pe anumite colegii de muncă, în timp ce vârsta de vot a fost ridicată de la 21 la 30 de ani, în schimb femeile primind dreptul la vot pentru prima dată în istoria României (cu o serie de condiții, bineînțeles). Asta însă nu a contat prea mult din moment ce, Parlamentul a fost redus la rolul de instituție mai mult ceremonială, ce valida legile propuse de monarh, care altfel le putea înainta ori de câte ori dorea, fără ca parlamentarii să le poată respinge.

La 5 septembrie 1940, odată cu abdicarea lui Carol al II-lea, respectiva Constituție a fost suspendată.

Constituția RASSM din 1938

Anul 1938 a adus schimbarea Constituției nu doar în România, ci și peste Nistru. Acest lucru s-a întâmplat, în parte și ca urmare a adoptării în 1936, a unei noi Constituții a URSS, care cel puțin la nivel declarativ, părea una mult mai progresistă.

Cu alte cuvinte, de această dată în legea supremă a statului sovietic, puteau fi găsite articole referitoare la drepturile și obligațiile cetățenilor, sistemul electoral, orânduirea socială etc.

Au fost introduse astfel dreptul la muncă, învățătură, odihnă, asistență socială și proclamate libertatea cuvântului, a presei, întrunirilor, mitingurilor și demonstrațiilor. Bineînțeles, toate admise în măsura în care se rezumau la ideologia oficială a statului și la singurul partid politic existent.

Cu toate acestea, articolele aveau mai mult un caracter ideologico-propagandistic decât juridic. Astfel, a fost introdus dreptul la vot universal, direct, egal și cu scrutin secret. Este introdusă alături de proprietatea de stat și cea cooperatist-colhoznică.

În ce privește RASSM, se stipula că Sovietul Suprem nu era unicul organ legislativ iar actele adoptate de acesta în anumite domenii, trebuiau să primească confirmarea Sovietelor din Ucraina.

Constituția RSSM din 1941

Anexat la 28 iunie 1940, în urma unui ultimatul impus României, teritoriul dintre Prut și Nistru, a trecut sub control sovietic în mai puțin patru zile. După o perioadă de multiple discuții și negocieri între diferite partide din vârful puterii URSS, la 2 august 1940, în cadrul unei ședințe plenare a Sovietului Suprem, este dispusă crearea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.

Ulterior, la 10 februarie 1941, a fost adoptată în Sesiunea I a Sovietului Suprem al noii republici unionale, Constituția, formată din 125 de articole împărțite în 11 capitole.

Încă din primul capitol se declara că RSSM este „stat socialist al muncitorilor și țăranilor” iar baza politică era constituită din sovietele de deputați ai oamenilor muncii, în timp ce baza economică de „sistemul socialist al economiei și proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producție”. În ce ține de proprietate, aceasta era de stat și cooperatist colhoznică, de și la art. 9 se admite și existența proprietății private a țăranilor individuali, a meșteșugarilor și meseriașilor, sub formă de mici întreprinderi private industriale și de comerț, în limitele legii.

Constituția stipula că RSSM este „stat suveran care poate exercita independent puterea de stat”, prevedere de altfel, nulă. Se prevedea până și dreptul de a ieși din componența URSS, lucru care juridic vorbind, nu prea era stipulat la nivel de procedură.

Organul legislativ era Sovietul Suprem, format din deputați, care erau aleși după principiul – un deputat la 10.000 de locuitori. Executivul era reprezentat de Sovietul Comisarilor Norodnici sau Sovietul de Miniștri.

În ce privește justiția, aceasta era înfăptuită de Judecătoria Supremă a RSSM, ai căror membri erau aleși de Sovietul Suprem, iar la nivel inferior, justiția era realizată de judecătoriile județene, raionale, orășenești, alese de cetățeni. Primele alegeri de acest tip au avut loc la 30 ianuarie 1949. Pe lângă judecători, au fost aleși și asesorii populari (un fel de jurați).

Constituția RSSM din 1978

La 15 aprilie 1978, Sovietul Suprem al RSSM a votat în unanimitate pentru adoptarea unei noi Constituții, adaptată integral la noua Constituție a URSS votată în același an.

„Urmând cu credință poruncile lui V.I. Lenin, oamenii muncii din Moldova, datorită ajutorului colosal al marelui popor rus și al celorlalte popoare ale țării noastre, au apărat cu succes cuceririle revoluționare ale Marelui Octombrie, și-au dobândit organizare de stat socialistă și au obținut succese colosale în dezvoltarea economică, socială și culturală”, se menționa în preambulul acesteia.

La fel, se mențin prevederile cu privire la faptul că „toată puterea în RSSM aparține poporului”, exercitată prin sovietele de deputați, iar baza sistemului economic o constituie „proprietatea socialistă”, adică de stat, cooperatist-colhoznică și „a altor organizații obștești”.

La art. 13, se menționa existența proprietății personale, care de altfel se stipula că este un „tip nou, sovietic”, fiind vorba de obiectele de uz casnic, locuința și mijloacele financiare provenite din muncă. Justiția era organizată în baza principiului egalității judecătorilor și asesorilor norodnici (reprezentanți ai muncitorilor) și arbitrajul de stat, care soluționa litigiile de natură economică.

Este instituită dubla cetățenie: fiecare cetățean al RSSM este și cetățean al URSS, menținându-se principiul egalității în fața legii. Totodată, sunt adăugate noi drepturi, printre care dreptul la ocrotirea sănătății, dreptul la locuință, dreptul de a se folosi de realizările culturii, dreptul de a participa la conducerea treburilor de stat şi obștești, dreptul de a depune plângeri împotriva acțiunilor persoanelor oficiale, organele de stat şi obștești. Ca și marea majoritatea a dispozițiilor din Constituție, și acestea au rămas în linii mari, doar pe hârtie.

Pe hârtie a fost și dreptul RSSM de a ieși libera din componența URSS (art. 69), considerat a fi o garanție a „caracterului benevol al apartenenței republicii la statul unional, precum și egalitatea ei suverană în cadrul federației”.

Constituția din 29 iulie 1994

După ce la 23 iunie 1990, Sovietul Suprem al RSS Moldova de legislatura a XII-a a adoptat în cadrul primei sesiuni, Declarația de Suveranitate, RSSM este declarată stat suveran, suveranitatea fiind declarată „unica și necesara condiție a existenței statalității Moldovei”.

Vezi și: Calendarul Independenței: „Zdesi „Buna ziua” net i ne budet!” sau despre victoria agrarienilor și ofensiva ideologică din 1994

La 23 mai 1991, Sovietul Suprem își schimbă denumirea în Parlamentul Republicii Moldova iar la 27 august 1991 este adoptată Declarația de Independență a Republicii Moldova. Întrucât tentativele de revizuire și reanimare a Constituției din 1978 nu erau considerate suficiente, a apărut necesitatea de a fi concepută o nouă Constituție.

După o serie de dezbateri asupra mai multor variante, proiectul final al Constituției Republicii Moldova a fost adoptat la 29 iulie 1994. În aceeași zi, aceasta a fost promulgată prin decretul președintelui Mircea Snegur, intrând în vigoare la 27 august 1994.

La acea dată, Constituția Republicii Moldova din 15 aprilie 1978 a fost abrogată în întregime.

Vezi și aceste știri
PORȚIA de istorie: Cum a reușit România să construiască aproape 2.000 de școli în Basarabia (LONGREAD)

PORȚIA de istorie: Cum a reușit România să construiască aproape 2.000 de școli în Basarabia (LONGREAD)

PORȚIA de istorie: Cedarea Basarabiei și Bucovinei de Nord, văzută prin ochii celor care au luat această decizie

PORȚIA de istorie: Cedarea Basarabiei și Bucovinei de Nord, văzută prin ochii celor care au luat această decizie

PORȚIA de istorie: Cum și când a ajuns BAC-ul pe meleagurile noastre și cine au fost eminenții basarabeni ai celor „șapte clase românești”

PORȚIA de istorie: Cum și când a ajuns BAC-ul pe meleagurile noastre și cine au fost eminenții basarabeni ai celor „șapte clase românești”

Advertoriale
Igiena în școli: Produse recomandate pentru igienizarea instituțiilor de învățământ

Igiena în școli: Produse recomandate pentru igienizarea instituțiilor de învățământ

Te muți la casă nouă și plătești până la 45% din suma apartamentului după darea în exploatare (VIDEO)

Te muți la casă nouă și plătești până la 45% din suma apartamentului după darea în exploatare (VIDEO)

#CuPoftăDeDigitalizare. Serviciul E-PIN, preferat de peste 90 la sută dintre clienții Victoriabank

#CuPoftăDeDigitalizare. Serviciul E-PIN, preferat de peste 90 la sută dintre clienții Victoriabank

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
CUPRINS
  1. Detalii istorice
  2. Prima Constituție în sensul modern
  3. Constituția de la 1923
  4. Prima Constituție a RASSM
  5. Constituția lui Carol al II-lea
  6. Constituția RASSM din 1938
  7. Constituția RSSM din 1941
  8. Constituția RSSM din 1978
  9. Constituția din 29 iulie 1994
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.