Securitatea R. Moldova. Alertele cu bombă și războiul din Ucraina

AGORA: Domnule Anatol Nosatîi, în ultimele două luni asistăm la un val de alertă cu bombă. Oamenii legii sunt puși pe alarmă practic în fiecare zi. Procuratura spune că suspecții sunt dirijați din afara țării pentru a destabiliza situația din țară, dumneavoastră ce informații dețineți la acest subiect?

Anatolie Nosatîi: Cu siguranță, aceste acțiuni au drept scop destabilizarea situației în R. Moldova, fie că vorbim despre domeniul politic, economic sau altul. Noi nu putem confirma definitiv că sunt pentru discreditarea conducerii țării, dar, cu regret, ele au un efect negativ mare asupra cetățenilor R. Moldova. 

Reieșind din numărul mare de solicitări, angajații Ministerului Apărării au fost implicați la unele activități. Armata în permanență s-a pregătit și continuă să se pregătească pentru a acționa în diferite scenarii.

Sunt aproximativ patru luni de la începutul războiului în Ucraina. În luna aprilie curent, generalul maior Rustam Minnekaev, comandantul adjunct al districtului militar central al Rusiei, a declarat că Moscova intenționează să creeze un coridor terestru, care să ofere Rusiei acces în regiunea transnistreană, unde sunt deja dislocate trupe rusești. În acest context, întrebăm repetat, cetățenii R. Moldova se află în siguranță și ce va transmit omologii dumneavoastră ruși pe canalele oficiale?

Cetățenii R. Moldova actualmente trebuie să fie în siguranță. Forțele rusești desfășoară acțiuni de luptă în sud-estul Ucrainei, o distanță care ne asigură o stabilitate. În pofida faptului că exploziile de la rachetele rusești uneori se mai aud în regiunea de sud a țării, ceea ce este foarte alarmant pentru noi, un pericol iminent, actualmente, de o eventuală agresiune sau de niște operațiuni militare pe teritoriul R. Moldova nu există. Pe canalele oficiale, din mai multe surse, s-a comunicat că planurile militare ale Federației Ruse nu vizează teritoriul R. Moldova. 

La 30 iunie, Consiliul European a decis să ofere Armatei R. Moldova echipamente neletale, în sumă de 40 de milioane de euro, pentru consolidarea capacităților unităților logistice, de mobilitate, de comandă și control, de apărare cibernetică, de recunoaștere aeriană fără pilot la bord și de comunicații tactice. De asemenea, s-a spus că militarii moldoveni vor fi instruiți în utilizarea acestor echipamente. Întrebarea este, câți militari vor fi instruiți, cine îi va pregăti și unde?

Tehnica și echipamentele vor fi oferite la pachet cu un program de instruire, pus în aplicare de către specialiștii care reprezintă companiile ce produc dispozitivele date. Deocamdată, nu pot să vă spun din ce țară vor proveni acești specialiști, întrucât proiectul pe care l-ați menționat dumneavoastră va fi inițiat aproximativ în anul 2023. 

Dar, sunt câteva formule. Fie specialiștii străini vin și instruiesc militarii la noi pe teritoriu, fie noi detașăm specialiștii noștri, ei fac instruirea acolo și ulterior, vin și pregătesc efectivul de aici. În cele din urmă, toți militarii vor fi instruiți în domeniile în care activează.

Actualmente, se desfășoară  procesul de selectare a companiilor producătoare de echipamente. Ulterior, după confecționarea acestora, echipamentele ne vor fi livrate. Vreau să accentuez că acestea vor fi toate noi și vor fi produse pentru programul destinat R. Moldova. 

La summit-ului NATO din 29 iunie, liderii statelor membre au anunțat măsuri specifice de susținere a R. Moldova, în contextul modificării mediului de securitate în Europa. Puteți să ne spuneți ce acțiuni adiționale întreprinde NATO, după 29 iunie, în susținerea țării noastre?

După summitul NATO din 29 iunie, se examinează de ce avem nevoie și cum țările care fac parte din acest bloc ar putea să ne ajute. În prezent, se poartă discuții privind implementarea acestui proiect. Mai multe detalii vor fi cunoscute la începutul anului 2023. 

Necesitățile acum sunt multe și din toate domeniile. Vorbim despre capabilități de apărare cibernetică, informare militară, avertizare timpurie, comandă și control, mobilitate și logistică. 

Nu o dată a fost menționat faptul că pe parcursul anilor, cu regret, multitudinea de probleme care au fost în fața conducerii statului nu a permis acordarea unei atenții corespunzătoare domeniului de apărare. 

Nu s-au întreprins măsuri pentru modernizarea treptată a forțelor armate, ceea ce a determinat ca tot ce avem acum este moștenit de la Uniunea Sovietică. 

Înțeleg că vom beneficia de măsuri de susținere pe două paliere diferite. În primul caz din partea NATO, iar în al doilea caz - în cadrul programul Facilității Europene pentru Pace. 

Corect ați menționat. Noi avem o planificare și o coordonare bună, ca să excludem dublarea și să acordăm atenție pe diferite paliere, ca până la urmă să creăm o capabilitate. 

Când vorbim despre capabilitate ne referim la: 1) instruirea militarilor; 2) oferirea tehnicii, echipamentelor și armamentelor necesare; 3) închegarea subunităților și acționarea în comun. 

După ce Consiliul European a anunțat că ne oferă asistență în cadrul programului Facilității Europene pentru Pace, reacția Moscovei nu a întârziat să apară. Directorul adjunct al departamentului de informare și presă al Ministerului rus de Externe, Alexei Zaițev, a îndemnat autoritățile R. Moldova să adopte o abordare prudentă față de asistența militară din partea Occidentului, care, citez „după cum arată experiența istorică, urmărește scopuri destul de îndepărtate de obiectivele de menținere a păcii și stabilității”. Ulterior, am asistat la schimbarea retoricii. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că dotarea Armatei moldovenești nu prezintă vreun risc pentru Rusia, precum și Chișinăul nu trebuie să vadă vreun pericol din partea Rusiei. Cum percepeți dumneavoastră aceste mesaje din partea Moscovei?

Mesajele oficialilor ruși le aparțin și cred că au o argumentare de ce s-au expus astfel. Vedeți că ele sunt puțin contradictorii. Dar trebuie, încă odată, să accentuăm că nu vorbim despre înarmare, dar despre modernizarea Armatei, ceea ce a și fost confirmat de către Dmitri Peskov. 

Permanent am menționat că totul se face în baza doctrinei militare a R. Moldova, care este una de apărare, iar dezvoltarea capabilităților de apărare sunt bazate pe acoperirea suficientă a necesităților de echipamente și armamente, pentru îndeplinirea celor trei misiuni la care m-am referit. 

În cadrul unui interviu acordat pentru Ziarul de Gardă, care a fost publicat cu zece zile până la începerea războiului, ați fost întrebat cum se pregătește R. Moldova de un eventual conflict armat la hotarele ei și ați spus că „nu trebuie să ne axăm pe felul cum se pregătește R. Moldova” și că fiecare instituție analizează diferite situații care pot surveni, în funcție de posibila destabilizare a situației. Întorcându-vă în timp, ați fi răspuns la fel?

Da, aș răspunde la fel. Deja de cinci luni, într-un mod organizat, instituțiile statului au demonstrat că sunt capabile să facă față crizelor, care au avut loc în această perioadă. Mă refer la criza energetică, criza refugiaților, inclusiv criza economică. Guvernul depune eforturi maxime pentru îmbunătățirea condițiilor de activitate a instituțiilor și pentru a asigura cetățenii R. Moldova în această perioadă grea. 

La data de 4 mai, președintele Parlamentului, Igor Grosu, s-a întâlnit cu șeful Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuk, în cadrul unei vizite la Kiev. Atunci, șeful Legislativului a declarat că țara noastră este disponibilă să detașeze în Ucraina un contingent de geniști pentru deminarea teritoriului minat. În cele din urmă, geniștii moldoveni au ajuns în Ucraina? Dacă da, în ce regiuni, dacă nu, de ce? Au fost sau nu incidente în cadrul lucrărilor de deminare?

Geniștii R. Moldova nu au ajuns în Ucraina. Dar, geniștii au trecut procesul de pregătire, certificare și asigurarea cu echipamentele necesare pentru îndeplinirea misiunii. Acum rămâne de precizat aspectele juridice și legale pentru detașare.

Noi am dispus măsuri pentru pregătirea geniștilor către această misiune, odată cu anunțarea de către conducerea țării a faptului că R. Moldova ar putea și este gata să participe cu așa efort umanitar, pentru a ajuta Ucraina în situația în care este. 

Termenul de detașare depinde de mai multe circumstanțe, precum înțelegerile internaționale și cadrul legal. Cel mai important este faptul că în acest caz vorbim despre un contingent care se detașează în misiuni în afara țării doar cu aprobarea Parlamentului. 

În noaptea de 13 spre 14 aprilie curent, persoane necunoscute au vandalizat blindata din fața Brigăzii 1 Infanterie Motorizată „Moldova” din Bălți, desenând simbolurile interzise utilizate de militarii ruși care au invadat Ucraina? La trei luni distanță, făptașii au fost depistați? Au mai fost astfel de cazuri de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina?

După câte cunosc, din surse de informație deschise, în aceeași zi au fost vandalizate mai multe obiective din Bălți. Poliția a identificat și a reținut acești făptași, fiind întreprinse măsurile administrative necesare. 

Astfel de incidente au avut loc doar în Bălți, în alte localități ale R. Moldova nu au fost înregistrate cazuri similare. Probabil că a fost un act de huliganism al unor tineri, care au avut unele scopuri.

În prezent, R. Moldova investește în forțele sale armate nici 0,3% din Produsul Intern Brut anual, fiind la coada tuturor statelor din regiune în ce privește cheltuielile pentru securitate. Considerați că trebuie majorat acest procentaj și cu cât?

Actualmente, R. Moldova cheltuie 0,38% din Produsul Intern Brut pentru apărare, dar vreau să menționez că această alocație a fost planificată la sfârșitul anului 2021. În cadrul unei rectificări bugetare, în primăvara anului 2022, Armata Națională a beneficiat de un supliment în sumă de peste 130 de milioane de lei, care a fost direcționat spre îmbunătățirea unor condiții de activitate a militarilor. Care va fi alocarea pentru anul viitor încă nu se cunoaște, dar presupun că va fi o sumă majorată. 

La 27 aprilie curent, la ceremonia de marcare a 30 de ani de la crearea Marelui Stat Major al Armatei Naționale, președinta Maia Sandu, care este comandant suprem al Forțelor Armate, a afirmat că Republica Moldova nu are un scut efectiv, pentru că, în ciuda profesionalismului ostașilor săi, recunoscut la nivel internațional, Armata moldovenească „a fost lăsată fără echipamente, fără tehnică militară”, În acest context, ne puteți răspunde, cum credeți că va fi Armata la finalul mandatului dumneavoastră?

Întradevăr, mi-aș dori să am posibilitatea să văd rezultatele activității mele și ale colegilor mei, pe care o desfășurăm acum. Menționez, reforma în domeniul militar nu se efectuează într-un termen scurt, chiar și având resursele necesare. Este un proces de planificare și execuție, inclusiv în ceea ce ține de asigurarea cu echipamente militare. Multe acțiuni deja au fost întreprinse, sunt în derulare și în termeni le vom putea observa. 

Eu sper mult că la finele mandatului, o să vedem schimbări în dotarea armatei cu echipamente moderne, în instruirea acesteia, în motivarea militarilor și în creșterea numărului de soldați pe contract, creând astfel condiții bune pentru activitatea cotidiană. Aceasta ar spori atractivitatea serviciului militar, și, în același timp, ar crește încrederea cetățenilor în domeniul de apărare. 

Corect înțeleg, la finalul mandatului dumneavoastră, am putea trece la serviciul militar pe contract? 

Eu mi-aș dori acest lucru, dar cred că nu este posibil, pentru că vorbim de un număr destul de mare de militari și aș dori ca atractivitatea armatei să crească la așa nivel ca noi să fim în postura de a selecta candidații pe niște criterii mai riguroase decât acum. 

Dezideratul de profesionalizare a armatei nu este nou, colegii au muncit în această direcție mulți ani, dar aceasta necesită, așa cum am menționat, nu doar investiții din partea statului, dar și educarea cetățenilor R. Moldova privind necesitatea și importanța sectorului de apărare. 

Cariera și averea ministrului Apărării

În perioada 2014–2018 ați fost ofițer militar în cadrul Departamentului pentru operațiuni de menținere a păcii al Organizației Națiunilor Unite din New York. Puteți să ne spuneți ce venit lunar aveați, încât la întoarcere, în 2018, ați procurat un apartament în valoare de două milioane de lei și un automobil Toyota RAV4 de 452 de mii de lei. În plus, mai aveți depozitați 59 de mii de dolari, în United Nations Federal Credit Union cu sediul în New York?

Timp de trei ani și jumătate am activat în cadrul Departamentului ONU pentru operaţiuni de menţinere a păcii (DPKO) din New York, SUA. Am avut un salariu destul de bun, în conformitate cu salarizarea organizației internaționale și dumneavoastră ați făcut referință unde se află banii. Se află într-un cont oficial al ONU, nu sunt într-un cont offshore sau într-o țară insulară, ceea ce, încă o dată, constată că toate veniturile mele au fost legale și transparente și le-am oferit în declarația mea de avere și pot fi verificate de instituțiile abilitate, cu scopul precizării corectitudinii acestora.

Din funcția de ofițer militar în cadrul Departamentului pentru operațiuni de menținere a păcii al ONU, în 2018 ați revenit în funcția de șef de Direcţie Operaţii în cadrul Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, fotoliu pe care l-ați ocupat până a pleca în SUA, în perioada 2012-2014. Din ce motiv ați făcut acest pas? 

În cadrul misiunii ONU am activat pe poziția seconded, după ce am participat la un concurs internațional și am fost selectat pentru această funcție. Acest program a avut un termen fix. În conformitate cu angajamentele internaționale ale R. Moldova, statul detașează specialiști la solicitarea organizațiilor. La întoarcere, statul asigură dreptul la muncă și continuarea activității în instituția de unde militarul este detașat. 

Pentru anul 2021, ați indicat un venit de la Ministerul Apărării de circa 73 de mii de lei, în plus, aveți o pensie lunară de circa 14 mii de lei. Însă, în 2022 puterea de cumpărare a leului a scăzut drastic, inflația depășind 30%? În acest context, puteți să ne spuneți, vă rog, cum vă afectează pe dumneavoastră scumpirile din ultima perioadă sau nu le simțiți?

Scumpirile din ultima perioadă mă afectează pe mine, ca pe toți cetățenii R. Moldova, fiindcă sunt și eu om, și am aceleași cheltuieli.

Abuzurile din Armată și rezultatele anchetelor. Cazul Pavlescu și cel de hărțuire sexuală

La sfârșitul lunii mai curent, mai multe echipamente militare ar fi fost furate de pe teritoriul Brigăzii Nr.2 de Infanterie Motorizată Ștefan cel Mare din capitală. Pe lângă faptul că neajunsurile au fost depistate în timpul procesului de primire-predare a funcției de comandant de unitate, ce s-a descoperit în urma cercetării administrative care a fost desfășurată de către organele militare ale Armatei Naționale? A fost depistată persoana responsabilă? A fost tras cineva la răspundere?

Cu regret, am avut un așa caz neplăcut. Cercetarea a fost desfășurată de către colaboratorii din cadrul Armatei Naționale și transmisă pentru detaliere la Procuratură și Poliție. Investigațiile continuă, iar la finalizarea anchetei se va decide dacă va fi deschis un proces penal sau nu. 

Vreau să precizez că nu au fost furate materiale de protecție, dar au fost sustrase mai multe echipamente de uz personal, precum uniforme militare, bocani, saci de spate. Nu sunt pierderi în veste antiglonț sau căști. Sustragerea echipamentelor a avut loc pe parcursul a circa patru luni. Unele dintre acestea erau utilizate în scopuri personale, altele au fost comercializate prin cunoștințe. 

În cadrul cercetării și acțiunilor întreprinse în comun cu colaboratorii de poliție au fost identificate persoanele care au comis această sustragere. Nu este vorba despre o persoană sau două, sunt mai multe. Dar, reieșind din interesele anchetei, nu vă pot oferi un număr concret. 

În acest proces au fost implicați soldații care erau responsabili de verificarea periodică a cantității și a integrității acestor echipamente. Unii dintre aceștia au fost eliberați și nu se mai găsesc pe teritoriul unității, alții au fost transferați în alte funcții și activează în continuare. 

La data de 6 martie curent, un soldat în termen al Armatei Naţionale a fost rănit accidental într-o zi de duminică, în timpul executării serviciului de gardă, în urma încălcărilor măsurilor de securitate la descărcarea armei după schimbul la post. Atunci, dumneavoastră ați dispus desfăşurarea unei anchete de serviciu pentru elucidarea tuturor circumstanţelor. Care au fost rezultatele anchetei? 

Orice caz cu impact negativ asupra siguranței militarilor este unul ieșit din comun. Se analizează foarte minuțios ce a dus la acest incident și ce să facem ca să nu avem pe viitor astfel de cazuri. 

Concluzia anchetei a fost că superiorul, care asista la proces, nu a dispus măsurile necesare pentru asigurarea securității la îndeplinirea procedurilor de mânuire a armei. El a fost pedepsit disciplinar. 

La data de 3 iunie curent, Procuratura din Bălți a pornit o urmărire penală, după ce doi militari din cadrul Brigăzii nr.1 Infanterie Motorizată din mun.Bălți au declarat că au fost maltratați de unul dintre superiorii lor, pe parcursul a patru luni, din noiembrie 2021, până în februarie 2022. Din cauza violenței, cei doi militari au dezertat. În cele din urmă, a fost depistat acel comandant superior care maltratează tinerii? El mai activează în continuare și supune tinerii unor tratamente degradante?

Din câte cunosc, acel comandant a fost eliberat și se află sub urmărire penală. Pe acest caz au fost întreprinse mai multe măsuri și cei implicați vor fi pedepsiți în conformitate cu legislația în vigoare. 

În toate cazurile, în dată cum se află despre abaterile și încălcările disciplinei militare, se desfășoară o anchetă de serviciu. Conform procedurii, rezultatele investigației se remit către organele Procuraturii și Poliției pentru constatare. 

Toate cazurile ce se referă la abuzuri și încălcarea drepturilor se soldează cu investigații suplimentare din partea Procuraturii și a Poliției. De multe ori, faptele prezentate în cadrul anchetei militare, într-adevăr, sunt suficiente pentru desfășurarea unor investigații suplimentare. Noi permanent cooperăm cu organele de anchetă pentru a elucida starea lucrurilor așa cum au fost.

Unii experți spun că o soluție ar fi profesionalizarea armatei, adică anularea serviciului militar obligatoriu, în favoarea celui pe contract. Ce părere aveți dumneavoastră, este aceasta o soluție?

Profesionalizarea Armatei Naționale ar contribui la îmbunătățirea situației. Nu vreau să spun că va exclude toate problemele, fiindcă vorbim despre oameni, despre relațiile acestora într-un colectiv de muncă, care uneori necesită niște eforturi fizice mai mari și rezistență la stres.

De asemenea, o femeie care activează în aceeași brigadă, la 14 decembrie, ar fi depus o sesizare anonimă, în care a semnalat că ar fi supusă unor hărțuiri sexuale. Procurorii spun că informațiile nu au fost confirmate, iar numele persoanei care a scris plângerea anonimă a fost inventat. Ce a demonstrat ancheta internă pe care a demarat-o Ministerul Apărării pe acest caz?

O să reiterez, ancheta internă este primul pas în investigarea oricărei abateri sau încălcări. Rezultatele anchetei au fost transmise mai departe la Procuratura Generală, chiar dacă sesizarea a fost anonimă și, în conformitate cu legislația în vigoare, nu ar trebui să se atragă atenție la aceasta.

Totuși, noi am investigat acest caz, am analizat situația, am dispus măsuri pentru a clarifica dacă într-adevăr sunt unele probleme la acest capitol. Noi am implicat juriștii și psihologii din cadrul Armatei Naționale și din organizații non-guvernamentale. Așa cum ați spus și dumneavoastră, cazul nu a fost confirmat.

Aici aș menționa că ați adresat deja câteva întrebări despre starea lucrurilor în Brigada infanterie motorizată „Moldova”. Consider că sunt niște acțiuni concentrate, bine organizate, care au drept scop defăimarea și denigrarea comandantului unității. Cei care stau în spatele acestor acțiuni nu sunt de acord cu starea lucrurilor de acolo. 

Însă, în cadrul mai multor analize care au fost desfășurate, de către Ministerul Apărării, reprezentanții Procuraturii, reprezentanții Oficiului Avocatului Poporului și comandantul unității, lucrurile nu s-au confirmat. 

Comandantul este un profesionist care depune maxim efort pentru respectarea regulamentului din cadrul unității și asigurarea normelor necesare pentru desfășurarea activităților. 

Care este soarta domnului Petru Corciun, reprezentantul Ministerului Apărării care, în cadrul audierilor de la Consiliul pentru prevenirea Discriminării în cazul soldatului Marin Pavlescu, a cerut de la ultimul să prezinte un certificat medical sau fotografii care să demonstreze că este homosexual?

Domnul Corciun a fost sancționat disciplinar pentru depășirea atribuțiilor de serviciu. Lui i s-a aplicat o mustrare aspră, ceea ce s-a reflectat și într-o diminuare a salariului. Cred că domnul maior, având în vedere experiența, cunoștințele și nivelul înalt de pregătire, trebuia să fie mai atent la formularea răspunsurilor pe care le-a oferit. 

Vreau să menționez că dânsul a participat la această audiere, fiind citat de către Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării , în calitate de persoană care a desfășurat cercetarea în cadrul unității militare. Tot ce a invocat domnul Corciun este poziția lui personală și nici într-o măsură nu reprezintă poziția oficială a Ministerului Apărării.

Tot în cadrul interviului acordat Ziarului de Gardă, ați spus că „nimeni nu are dreptul să dea prea multe întrebări despre viața privată a oricărui militar sau civil”. În acest context, ne puteți spune ce s-a întâmplat cu acel superior din Brigada nr.2 care și-a permis să asculte apelul lui Marin Pavlescu și să-l hărțuiască. Or, toate necazurile s-au aruncat peste capul tânărului anume după ce conținutul apelului a fost făcut cunoscut celorlalți camarazi.

Nu a fost identificat atât de reprezentanții Ministerului Apărării care au efectuat cercetarea, cât și de reprezentanții Poliției acel presupus superior care a făcut acea înscriere. Așa că nu putem vorbi concret despre cineva.