„Este datoria noastră să sprijinim familiile camarazilor noștri de război căzuți sau răniți”, a spus Putin la începutul lunii martie, când a făcut anunțul privind compensațiile.

Dar odată cu creșterea numărului de militari răniți, unii dintre ei constată că gestul lui Putin nu este atât de generos cum părea. Reuters a aflat că unii soldați răniți - inclusiv cei cu răni grave – au dificultăți în obținerea despăgubirilor, pe baza interviurilor cu patru militari ruși răniți, o rudă a unui soldat rănit, două persoane implicate în grupuri de sprijin care reprezintă soldați și un avocat.

În unele cazuri, acest lucru se datorează faptului că o clarificare a regulilor, care a trecut neobservată, a restrâns criteriile de eligibilitate; alții se confruntă cu obstacole birocratice și întârzieri.

Maxim Grebeniuk, un avocat care conduce o organizație de sprijin cu sediul la Moscova numită Ombudsman militar, care oferă consiliere juridică soldaților, a declarat că a primit sute de cereri de ajutor de la militari răniți care doreau compensații.

„Există o anumită tensiune socială în rândul personalului militar” față de autorități în legătură cu aceste plăți, a spus el.

Ministerul rus al Apărării, cel al Sănătății și Kremlinul nu au răspuns la întrebările Reuters pentru acest articol. Nu au răspuns nici la întrebări legate de numărul de soldați răniți sau uciși.

Putin a declarat în aprilie că statul rus trebuie să asigure „punerea în aplicare a tuturor angajamentelor pentru bunăstarea personalului militar, în special a celor care au suferit răni”.

Dar la cinci luni după ce Putin a invadat Ucraina, conflictul afectează armata Rusiei, precum și economia țării, din cauza sancțiunilor internaționale, potrivit Ucrainei și aliaților săi occidentali. Statele Unite au estimat că aproximativ 45.000 de soldaţi ruşi au fost răniţi şi aproximativ 15.000 ucişi, ceea ce ar echivala cu numărul morţilor în timpul războiului sovietico-afgan din 1979-1989.

Trei dintre soldații cu care a vorbit Reuters au descris, de asemenea, pierderi grele suferite de unitățile lor. Unul, care a spus că era comandant de pluton, a spus că jumătate din unitatea sa de 200 de persoane au fost ucise sau rănite într-o perioadă de două luni. Un soldat în vârstă de douăzeci de ani a spus că batalionul său numărase inițial 700, dar până în iunie doar aproximativ 100 erau încă apți pentru luptă, restul fiind morți, răniți sau refuzând să lupte. Reuters nu a putut verifica în mod independent conturile.

Rusia, care spune că desfășoară o operațiune militară specială în Ucraina, nu a făcut publice cifrele victimelor din 25 martie, când ministerul apărării a declarat că au fost 1.351 de morți și 3.825 de răniți. Ucraina a înregistrat, de asemenea, un număr mare de victime; Kievul a declarat în iunie că între 100 și 200 de soldați ucraineni sunt uciși pe zi.

„Plăți prezidențiale”

Putin a anunțat pe 3 martie, în cadrul unei ședințe a consiliului de securitate difuzată de televiziunea națională, că militarii răniți vor fi despăgubiți. Două zile mai târziu, el a emis un decret care stabilea compensațiile, denumite în mod obișnuit printre soldați „plăți prezidențiale”.

Decretul prevedea că oricine a suferit o „comoție, rănire sau mutilare” în timpul serviciului în forțele de securitate ruse din Ucraina va primi cele trei milioane de ruble.

După șapte săptămâni mai târziu, pe 22 aprilie, Ministerul apărării a publicat detalii despre implementarea plăților, precizând că, pentru a fi eligibile, leziunile trebuie să fie printre cele descrise pe o listă oficială.

Serghei Krivenko, șeful unui grup de sprijin numit „Cetățean. Armată. Drepturi” care îi ajută pe soldați să lupte în justiție, crede că decizia a fost determinată de costurile tot mai mari.

„Trei milioane e o sumă mare. Și s-a dovedit că erau prea mulți oameni” care erau eligibili, a spus el. Kremlinul și Ministerul apărării nu au răspuns la întrebările despre motivul schimbării regulilor.

Criterii specifice

Un soldat rus surprins de schimbare a fost cel care a descris pierderile din batalionul său. El a spus că a fost tunar într-o unitate antitanc și a servit în regiunea Lugansk din Ucraina, scena unora dintre cele mai grele lupte. La fel ca alți soldați care au vorbit cu jurnaliștii Reuters, el a cerut să rămână anonim pentru că se teme că va fi pedepsit pentru că a vorbit cu presa.

El a povestit că, în baza diagnosticului pus de medici, după ce a fost rănit la picior, a aflat că nu e eligibil pentru compensații.

Alți doi soldați au povestit că medicii le-au spus că rănile lor nu îndeplinesc criteriile specifice de eligibilitate.

Procuratura militară nu a răspuns întrebărilor jurnaliștilor. Dar legea referitoare la compensațiile pentru soldații răniți prevede depunerea unei cereri, care ar primi un răspuns în termen de 15 zile.

Soldatul a spus că încă are probleme cu piciorul și că a depus o cerere la comandanții unității sale de a renunța la serviciul militar.