„R. Moldova, în acest an legat de scumpirea fără precedent a resurselor energetice, trebuie să asigure securitatea minimă energetică pentru fiecare gospodărie și trebuie să se lupte cu sărăcia energetică extremă. Primii și cei mai vulnerabili oameni sunt cei de la țară care în proporție de 90% se încălzesc cu lemne și cărbune”, a spus Veaceslav Ioniță. 

Potrivit expertului, gospodăriile casnice consumă în sezonul de iarnă circa 280 de milioane de m3 de gaze naturale pentru căldură. Aici se mai adăugă altele 50-55 de milioane de m3 pentru aragaz și apă. Agent termic, prezent în câteva orașe, se consumă în sezonul rece în volum de 1,2 milioane de gigacalorii. Lemne, oficial procură anual circa 500 de mii de metri. Neoficial ar fi vorba de încă cel puțin 500 de mii de m3 de lemne care sunt strânse de către cetățeni, cei mai săraci, din prin păduri. La fel, se mai consumă încă 65 de mii de tone de cărbuni. 

Vorbind despre structura energetică a țării, economistul a afirmat că 60% din căldura obținută de către familiile din R. Moldova este de la gaze, fie direct prin agentul termic produs tot din gaze, 30% de la lemne, iar 10% e la cărbune. Cei care au gaz primesc în mediu 9.800 de kilowați de căldură pe sezon; cei cu agent termic – 8.400 de kilowați pe sezon, iar cei cu lemne și cărbune – 3.800.

Economistul a mai comunicat că 20%, sau 230 de mii de familii, dintre cele mai bogate din țară, care au gaz sau agent termic centralizat, în mediu, pe sezon consumă 15.900 de kilowați de căldură. 40% dintre familiile cu cele mai mici venituri, sau circa 480 de mii de familii, care se încălzesc cu lemne și cărbune, au în mediu pe an 2600 de kilowați de căldură. Aceștia, spune economistul, sunt într-o sărăcie energetică cumplită și în primul rând ei trebuie să primească ajutor din partea statului. Cei mai săraci 40% au un confort energetic de 6 ori mai prost decât cei mai bogați 20% din moldoveni.

Analistul economic a mai menționat că timp de zece ani moldovenii anual cheltuiau, în mediu, pentru încălzirea locuințelor 3,5 miliarde de lei. Anul trecut s-au cheltuit șapte miliarde de lei. Însă o mare parte din această creștere a fost compensată de către Guvern. În consecință, șocul energetic asupra familiilor a fost unul slab.

„Pentru cei care s-au încălzit anul trecut cu lemne și cărbuni, nu s-a schimbat nimic. Aceștia se află într-o sărăcie totală de mulți ani. Anul trecut șocul a fost mare pentru cei care sunt la încălzire pe gaz și agent termic centralizat. Din acest motiv, suportul Guvernului a fost axat anume pe ei”, susține Ioniță.

Expertul estimează că în noul sezon de încălzire, 2022/2023, în varianta optimistă costurile pentru încălzire vor crește la 12 miliarde de lei. Însă, cel mai probabil se vor apropia de 17-18 miliarde de lei, dacă gazul va costa atât cât cere acum Moldovagaz. Plus mai sunt devierile tarifare și datoriile istorice de 700 de milioane de dolari.

Ioniță spune că cea mai mare parte a populației- familiile sărace, va beneficia de protecție din partea Guvernului. Lemnul, care deja s-a scumpit și va continua să se scumpească, va fi compensat de către Guvern prin tarif special. Astfel, dacă în anul 2019-2020 încălzirea cu gaz era în mediu, lunar, 750 de lei, centralizată – 1.400, iar cu lemne și cărbune – 230 de lei, scenariul pesimist pentru 2022-2023 va fi încălzirea cu gaz, în mediu - 4.800 de lei, centralizat - 3.700, iar la lemne și cărbune – 1160.