Lumea-n palmă | Africa, sub lupa lui Macron și Lavrov, ofensivă pe timp de criză și un lider european acuzat de nazism

Lumea-n palmă | Africa, sub lupa lui Macron și Lavrov, ofensivă pe timp de criză și un lider european acuzat de nazism
foto: Getty Images

Începutul săptămânii trecute a găsit Africa „curtată” de președintele francez Emmanuel Macron și ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, care au întreprins o vizită separată pe continentul afectat probabil cel mai mult de războiul din Ucraina din cauza unei potențiale crize alimentare. Între timp, Kievul se pregătește de o contraofensivă în regiunea Herson, inițiativă ce are loc în momentul în care ce sancțiunile încep să devină tot mai simțite în economia rusă, în ciuda afirmațiilor Kremlinului dar și, surprinzător a unor instituții internaționale. În Europa, discursul premierului maghiar Viktor Orban de la Băile Tușnad a ținut ocupate primele pagini ale presei, mai ales după ce o consilieră a acestuia, care i-a fost alături mai bine de două decenii, a anunțat că demisionează, acuzându-l de „nazism”.

Africa „curtată” de Vest și Est

„Ministrul rus de externe încearcă să câștige prieteni și să influențeze oamenii din țările unde apropierea față de Rusia datează încă din vremea Uniunii Sovietice”, este una din concluziile jurnaliștilor ziarului britanic The Guardian. Publicația a făcut o analiză a modului în care Rusia încearcă să obțină un sprijin în țările sunt cele mai afectate de criza alimentară provocată de blocarea exporturilor de cereale ucrainene prin Marea Neagră.

De altfel, este important să remarcăm faptul că mulți lideri africani au refuzat să condamne invazia Rusiei în Ucraina, inclusiv când a avut loc votarea unei rezoluții în acest sens în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite, mai exact fiind vorba de 25 din cele 54 de state de pe continent. O explicație a acestui fapt derivă din faptul că în Africa, războiul din Ucraina este văzut mai degrabă drept unul regional, cu implicații doar pentru continentul european.

Cu toate acestea, sute de milioane de africani se confruntă deja cu prețuri exorbitante la produsele alimentare, cauzate și de probleme ce apar în lanțurilor de aprovizionare. Această situație ar putea duce la proteste în masă, revolte, schimbări de guverne și chiar regimuri. 

„Pentru țările africane, mizele sunt cruciale. Egiptul importă 80% din grâul său din Rusia și Ucraina, iar guvernul se teme de răscoalele ce ar putea fi provocate de foamete. Peste tot, dependența de aceste cereale variază, dar creșterea prețurilor la alimente și energie pun milioane de gospodării de pe continent la risc”, analizează Le Monde.

În acest context, ministrul rus al externelor, Serghei Lavrov, încearcă să îi convingă pe liderii africani că vinovată de această situație nu este decât Ucraina, iar Moscova ar depune toate eforturile să soluționeze această criză. În acest sens, șeful diplomației ruse a apelat la trecutul colonial și susținerea pe care ar fi acordat-o URSS țărilor africii în obținerea independenței.

„O explicație pentru sprijinul multor țări din Africa față de Moscova este că multe țări de pe continent sunt încă guvernate de partidele sau grupările care au fost ajutate cândva de URSS în timpul luptei lor pentru eliberare de sub regimul colonial sau apartheid”, scrie The Guardian.

De altfel, Lavrov a lăudat țările africane pentru ceea ce el a numit „o cale diferită”, care a constat în refuzul de a se alătura sancțiunilor Vestului asupra Rusiei și „încercărilor camuflate ale SUA și aliaților săi europeni de a câștiga avantajul și a impune o ordine mondială unipolară”. Mai mult, ministrul rus a scris și un articol înainte de a pleca în turneul african, în care a subliniat că „legăturile dintre Rusia și Africa sunt legături de prietenie și cooperare care au trecut testul timpului”. „Țara noastră, care nu s-a pătat cu crimele sângeroase ale colonialismului, a sprijinit întotdeauna sincer africanii în lupta lor pentru eliberarea de sub opresiunea colonială”.

The Guardian a realizat o retrospectivă în care arată că Rusia a încercat să treacă de la statutul de „spectator” sau „jucător marginal” la unul influent în zonă. Astfel, lovitura de stat din Mali din 2021 a dus la instaurarea unui regim care a forțat retragerea trupelor franceze din țară și înlocuirea lor cu mercenarii Wagner. În același timp, tot anul trecut, în Sudanul de Nord a avut loc o lovitură de stat militară, care a abătut țara de la tranziția către democrație, lucru realizat tot cu suportul Moscovei și mercenarilor Wagner.

Noul regim a stabilit relații prietenoase cu Rusia și a oferit în concesiune Moscovei un port la Marea Roșie pentru următorii 20 de ani. 

În cursul vizitei sale din Etiopia, Lavrov a denigrat Occidentul pentru criticile aduse la adresa guvernului de la Addis Ababa, care din 2020 se află într-o continuă luptă cu rebelii din regiunea Tigray. Mai mult, șeful diplomației ruse a declarat că Rusia sprijină eforturile Etiopiei de a-și stabiliza situația politică internă, potrivit Al-Jazeera.

În cadrul turneului său, Lavrov a vizitat Egiptul în perioada 23 - 27 iulie, unde a recunoscut că scopul Moscovei în Ucraina a inclus și răsturnarea guvernului de la Kiev.

„Cu siguranță vom ajuta poporul ucrainean să se elibereze de regimul care este absolut antipopular și anti-istoric. Poporul rus și ucrainean vor trăi împreună în viitor. Moscovei „îi pare rău pentru poporul ucrainean” care merită „ceva mai bun”, a declarat Lavrov în cadrul unei conferințe de presă. De altfel, acesta intră în contradicție cu propriile afirmații din aprilie când a declarat pentru postul India Today că „nu avem planuri de a schimba regimul în Ucraina”.

„Vizita ministrului Lavrov a arătat că Rusia încă are mușchi diplomatici pentru a provoca Vestul în câștigarea inimilor și sprijinului guvernelor africane, acesta vizitând Egiptul, Etiopia, Uganda și Congo-Brazzaville”, a titrat BBC.

La polul opus, în același timp s-a aflat în Africa și președintele francez, Emmanuel Macron, care și-a început turneul diplomatic în Camerun. 

„Din Camerun în Guinea-Bissau prin Benin, președintele francez dorește ca în patru zile să facă oamenii să uite despre eșecul politicii sale din Sahel și să se prezinte pe sine însuși ca un bastion împotriva Rusiei”, titrează L’Humanite.

În cadrul unei întrevederi cu omologul său, Paul Biya, șeful statului francez a acuzat Africa de „ipocrizie” față de invazia Rusiei în Ucraina și a dat asigurări că nu se lasă „păcălit” de „presiunile diplomatice”, care explică de altfel, refuzul multor lideri africani de a numi ceea ce se întâmplă în Ucraina „război”, transmite FranceTV.

Washington Post îl contrazice pe Macron, menționând într-o analiză că majoritatea națiunilor africane au condamnat totuși invazia Rusiei în Ucraina iar cei trei membri africani a Consiliului de Securitate al ONU, de asemenea au votat pentru încetarea războiului.

Macron a insistat afirmând că Franța „este cel mai interesant stat în ce privește asigurarea securității statelor africane”, în timp ce Rusia este implicată prin intermediul mercenarilor Wagner.

„Suntem învinuiți de cineva care spune că sancțiunile europene sunt cauza pentru criza alimentară globală, care e prezentă și în Africa. Este total fals. Alimentele, la fel ca și energia au devenit armele de război ale Rusiei”, a adăugat Macron, care a vizitat Camerun, Benin și Guinea-Bisau, potrivit New York Times.

Războiul: Exporturi, ofensivă și criză

Cu toate că se află în război, Ucraina nu renunță la planurile sale cu privire la exportul de energie electrică spre Europa, ca parte a măsurilor ce vizează creșterea veniturilor la bugetul de stat, afectat într-o proporție tot mai mare de un deficit uriaș ca urmare a războiului, care provoacă falimente pe bandă rulantă, cel mai notabil fiind falimentul Naftogaz, companie de stat ucraineană ce se ocupă cu importul gazelor naturale. Euractiv susține că întreprinderea a eșuat să plătească datorii în sumă de 335 de milioane de dolari, după ce nu a reușit să ajungă la un acord cu creditorii. De altfel, falimentul acesteia este o veste destul de proastă în condițiile în care doar în 2021, a virat sume ce au reprezentat circa 17% din încasările la buget. 

Publicația ucraineană scrie că potrivit președintelui Zelenski, gradual, Ucraina ar putea deveni unii din garanții securității energetice a Europei, ca urmare a faptului că țara înregistrează un excedent de producție a energiei electrice. Potrivit jurnaliștilor, primele exporturi de electricitate către România și Slovacia au adus la bugetul de stat jumătate de miliard de hrivne în doar 27 de zile.

Este important să menționăm că situația precară din economie nu este ceva valabil doar pentru Ucraina, din moment ce și Rusia suferă destul de mult de pe urma sancțiunilor occidentale. Asta chiar dacă unele estimări ale FMI și Băncii Mondiale, arată că economia Moscovei pare să reziste mai bine și să se contracteze mai puțin în acest an în ce ține de PIB, de rând cu o rublă competitivă, cel puțin la nivel artificial.

O analiză publicată de Foreign Policy efectuată de doi profesori de economie de la Universitatea Yale, a demontat nouă mituri despre „performanțele economiei ruse”, menționând că multe dintre comunicatele optimiste despre economia rusă au la bază un defect metodologic și anume faptul că se bazează pe cifrele publicate de Kremlin, care ar fi falsificate. Cei doi profesori, susțin că, spre exemplu, Rusia are nevoie de piețele mondiale mai mult decât are nevoie lumea de livrările rusești, iar o reorientare a exporturilor rusești către Asia ar fi costisitoare și de lungă durată.

Chiar și așa, analiștii consultați de Politico se arată mai sceptici și spun că sancțiunile Vestului doar „împung” economia rusă și nu o distrug așa cum se așteptau cei care au decis să le impună. Motivul principal este reprezentant de veniturile mari încasate de Kremlin de pe urma exporturile de petrol, gaze, metale și mai nou, grâne și îngrășăminte.

Revenind la exporturile de cereale prin Marea Neagră, care ar trebui să înceapă săptămâna următoare, o nouă problemă a apărut la orizont, fiind vorba de cea a asigurării navelor care urmează să transporte cerealele. Astfel, multe dintre companiile din domeniu dar și cumpărătorii de cereale, s-au arătat îngrijorați și chiar reticenți la oferta ucraineană de procurare a cerealelor, după ce la scurt timp după încheierea acordurilor de la Istanbul, Rusia a atacat câteva obiective ale infrastructurii portuare de la Odesa. 

Cât privește exporturile de cereale prin Marea Neagră, se pare că încheierea unui acord cu Turcia și ONU la Istanbul, nu garantează decât soluționarea unei singure părți a problemei, din moment ce lipsa asigurărilor pentru transporturile maritime face ca exporturile de grâne să fie ori foarte scumpe, ori infime. Politico scrie, citând-o pe deputata ucrainean Larisa Bilozir, că exportul unei tone de cereale pe cale maritimă, costa înainte de război echivalentul a $30, în timp ce în prezent prețul este de cel puțin $200, și ar urma să crească și mai mult, în lipsa asigurărilor necesare.

În acest sens, guvernul de la Kiev a încercat să se orienteze către Marea Britanie, pentru a obține un acord ce ar oferi, prin intermediul guvernului de la Londra, dar și instituțiilor financiare internaționale, cel puțin niște asigurări de baze pentru transport și proprietarii navelor. Despre aceasta a anunțat ministrul infrastructurii al Ucrainei, Oleksandr Kubrakov, în timp ce candidata la funcția de premier al Regatului Unit, șefa diplomației britanice Liz Truss, susține că un acord ar fi fost deja încheiat.

Iar toate acestea se întâmplă în timp ce armata ucraineană anunță deja de câteva săptămâni că se pregătește să lanseze o contraofensivă pentru a elibera regiunea și orașul Herson, prima localitate importantă care a căzut în mâinile armatei ruse în zorii invaziei declanșate în februarie. Este cea mai ambițioasă și semnificativă acțiune militară a trupelor ucrainene de până acum, scrie New York Times.

„Recâștigarea controlului asupra Hersonului ar putea ajuta la redarea unui nou impuls armatei ucrainene, de rând cu un nou nivel ridicat de morală, atât de necesar trupelor după luni de lupte de uzură”, titrează publicația americană.

Șansele de succes sunt însă discutabile, dar par a fi mai mult de partea Ucrainei din moment ce țara ar urma să aibă la dispoziție în total 16 HIMARS care pot ținti cu o precizie uimitoare obiective aflate până la 40 de km. Situația s-ar putea schimba gradual, din moment ce la 28 iulie, Congresul SUA a votat bipartizan un nou demers către Administrația Biden prin care cere explicit dotarea Ucrainei cu rachete ATACMS, care pot lovi precis ținte de până la 300 de km, scrie Defence.ua.

Acuzații de nazism la Budapesta, post-fascism - în Italia

„Iată, de exemplu, cea mai recentă propunere a Comisiei Uniunii Europene, care spune că toată lumea ar trebui să fie obligată să își reducă consumul de gaz cu 15%. Nu văd cum se forțează, deși există un know-how german – din trecut, vreau să spun”, este doar una din frazele discursului cu care premierul maghiar Viktor Orban le-a spus de la tribuna de la Băile Tușnad, din România care au ținut prima pagină a ziarelor ocupată aproape toată săptămâna, stârnind acuzații de rasism și chiar nazism.

Cel mai citit cotidian german, BILD, a ținut să-i ofere replica lui Orban afirmând că este o „glumă dezgustătoare despre evreii gazați în Holocaust”, amintind că nu este la prima abatere. Jurnaliștii scriu că în disputa cu UE pe tema gazelor (în special acordul de reducere a consumului cu 15% în mod voluntar), Orban apelează la viziunea sa antisemită și rasistă asupra lumii. Totodată, este citată și o altă frază, devenită cunoscută sub denumirea de „amestecul raselor”.

„O jumătate este o lume în care popoarele europene și cele non-europene trăiesc împreună. (...) Stânga internaționalistă are un șiretlic, un șiretlic ideologic: pretenția că Europa este în mod inerent o Europă de rasă mixtă. Este o orbire istorică și semantică, deoarece confundă lucruri diferite. Pentru că există o lume în care popoarele europene sunt amestecate cu oameni din afara Europei. Aceasta este o lume de rasă mixtă. Iar noi suntem noi, unde oamenii din Europa se amestecă unii cu alții: se mută, își iau locuri de muncă”, a declarat Orban, potrivit discursului tradus de cotidianul românesc Libertatea, aceasta fiind de altfel și una dintre cele mai controversate declarații la această temă ale unui lider european.

O altă reacție dură a venit chiar de unde Orban se aștepta mai puțin, fiind vorba de demisia consilierei sale pentru probleme interetnice, Zsuza Hegedus, care lucra pentru premierul maghiar de 20 de ani. Într-o scrisoare deschisă publicată imediat după demisie, aceasta a declarat că Orban a ținut un discurs „care l-ar face mândru și pe Goebbels”, făcând trimitere la ministrul propagandei din Germania Nazistă.

Critici au venit și din partea Comitetului Internațional Auschwitz, care a calificat afirmațiile drept „stupide și periculoase”, fiind condamnate și de reprezentanții comunității evreiești din Ungaria, scrie BBC. Chiar și așa, Orban a refuzat să își retragă declarațiile, afirmând doar că „se întâmplă să vorbesc de o manieră care poate fi prost înțeleasă”, asta deși afirmațiile sale au fost condamnate până și de liderii grupurilor politice ale Parlamentului European.

O radiografie a situației a fost făcută de ziarul francez Liberation, care susține că șeful Guvernului de la Budapesta s-a pomenit izolat pe scena europeană, context în care apelează la declarații cu tentă nazistă și își prezintă o viziune geopolitică foarte favorabilă pentru Rusia.

„Izolat pe scena europeană, premierul maghiar a fost lepădat de cel mai apropiată consilieră a sa, care l-a acuzat de declarații cu tentă nazistă într-un discurs în care el și-a detaliat viziunea geopolitică foarte favorabilă pentru Rusia. Orbán cere încetarea livrărilor de arme către Ucraina și negocieri de pace între ruși și americani, în absența reprezentanților ucraineni”, scriu jurnaliștii francezi.

Într-un interviu acordat Europei Libere, istoricul italian Stefano Bottoni, susține că afirmațiile controversate ale lui Orban sunt în linii mari menite să distragă publicul din Ungaria, nu cel din Transilvania, de la problemele reale ale țării.

„În al doilea rând, în aceste săptămâni, Ungaria și Guvernul Orbán se află sub presiune pe plan intern din cauza greutăților economice. Vorbim de reforma fiscală, care afectează negativ sute de mii de persoane și, în special, pe antreprenorii mici și mijlocii, adică în total aproximativ jumătate de milioane de persoane”, declară istoricul.

Situația nu este roz nici în alte părți ale Europei, or în Italia, acolo unde țara se pregătește pentru anticipatele din 25 septembrie, cele mai mari șanse de câștig revin partidului „Fratelli d’Italia”, care, deși respinge eticheta de fascist, nu o neagă explicit pe cea de „neofascist”. Washington Post a analizat într-un scurt articol, istoria formațiunii care ar putea da Italiei viitoarea prim-ministră, din moment ce lidera formațiunii, Giorgia Meloni este creditată cu cele mai mari șanse în sondaje.

„La fel ca alte formațiuni neofasciste, partidul își trage originile dintr-un trecut fascist, în acest caz, din Mișcarea Socială Italiană, fondată după al Doilea Război Mondial, în 1946, de susținătorii dictatorului executat, Benito Mussolini”, scrie jurnalistul Ishan Tharoor.

Analiza publicației americane relevă faptul că spre deosebire de alte formațiuni, partidul Giorgiei Meloni a ales să rămână mereu în opoziției, obținând astfel capital politic pe seama principalelor probleme cu care se confruntă Italia, printre care se numără rata înaltă a șomajului din rândul tinerilor, dar și grație discursurilor anti-imigraționiste. Chiar dacă se află pe primul loc în preferințele alegătorilor, Meloni ar urma să aibă nevoie de sprijinul formațiunilor lui Salvini și Berlusconi, ceea ce ar aduce extrema dreaptă la putere în Italia.

„Un guvern în frunte cu Meloni ar putea fi mult mai puțin entuziast în ce privește susținerea Ucrainei în războiul cu Rusia, decât a fost guvernul condus de Mario Draghi, deși aceasta a încercat în ultimele săptămâni să sublinieze atașamentul său față de valorile europene și atlantiste”, scrie Washington Post.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Lumea-n palmă | Europa „prăjită”, așteptarea lui Putin în Iran și o Uniune Europeană sub asediul crizelor economice și politice care par fără sfârșit

Lumea-n palmă | Europa „prăjită”, așteptarea lui Putin în Iran și o Uniune Europeană sub asediul crizelor economice și politice care par fără sfârșit

Lumea-n palmă | O nouă criză pentru „Super Mario”, campionii încălcării legislației UE și rezultatele unei vizite controversate

Lumea-n palmă | O nouă criză pentru „Super Mario”, campionii încălcării legislației UE și rezultatele unei vizite controversate

Lumea-n palmă | Japonia intră în era post-Abe, Londra își caută un nou premier, în timp ce Biden se vede nevoit să-și explice vizita în Arabia Saudită

Lumea-n palmă | Japonia intră în era post-Abe, Londra își caută un nou premier, în timp ce Biden se vede nevoit să-și explice vizita în Arabia Saudită

Advertoriale
Fă-ți ghiozdanul pentru școală cu METRO! Rechizitele care îți vor face învățatul mai plăcut (FOTO)

Fă-ți ghiozdanul pentru școală cu METRO! Rechizitele care îți vor face învățatul mai plăcut (FOTO)

Maib a inaugurat „maib Academy”, un centru inovativ de instruiri pentru angajați

Maib a inaugurat „maib Academy”, un centru inovativ de instruiri pentru angajați

Î.S. MOLDATSA recrutează. Află cum poți să devii Controlor de Trafic Aerian Stagiar

Î.S. MOLDATSA recrutează. Află cum poți să devii Controlor de Trafic Aerian Stagiar

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.