Peste 88% din șeptelul de bovine mulgătoare din țară sunt întreținute în gospodării casnice

La începutul anului 2022, numărul de vaci mulgătoare deținute de toate formele de producere, inclusiv gospodării țărănești, gospodăriile populației și întreprinderile agricole era de peste 68 de mii de capete.

Din numărul total, doar 7,9 mii de vite sunt crescute în ferme și întreprinderile agricole, ceea ce reprezintă 12%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Pășunile de la nord - cu cele mai multe animale

Mai mult de jumătate din șeptelul de bovine din Republica Moldova se înregistrează în regiunea de nord a țării. În ferme sunt crescute aproape 3 mii de vaci, iar în gospodăriile populației - 33,8 mii de animale.

În regiunea de centru a țării sunt 19,7 mii de vaci, dintre care 3,8 mii în întreprinderile agricole și gospodăriile țărănești, iar la Sud - puțin peste 9 mii de animale.

Și în orașul Chișinău, unii locuitori și-au procurat vacă. De-a lungul ultimilor cinci ani, numărul animalelor deținute de chișinăuieni a jonglat între 16 și 6 bovine.

De 6 ori mai puține vite, în 40 de ani

Numărul de vaci mulgătoare din Republica Moldova continuă să scadă. O confirmă datele statistice, care spun că s-a redus de 6 ori în ultimii 40 de ani. Dacă în anul 1980 erau peste 429 de mii de vaci, atunci în 2022 efectivul de bovine număra peste 68 de mii animale.

Fermierii, afectați de secetă și de scumpiri

Asociațiile din domeniul zootehnic susțin că fermierii se confruntă cu o criză de lungă durată, la care s-au adăugat scumpirile în lanț la diferite categorii de produse.

„Noi nu am reușit să ieșim din crizele de anii precedenți, iar acum ne confruntăm cu o altă secetă la care se adaugă scumpirile la energie electrică, carburanți, pentru că producătorii de lapte au nevoie de motorină pentru a transporta hrana, să curețe și să se efectueze lucrările la terenul agricol pentru anul viitor”, spune președinta Asociației Fermierilor Producători de Lapte, Ana Pancrat.

Potrivit ei, din cauza cheltuielilor mari, ar putea continua reducerea numărului de animale atât pentru fermieri, cât și în cazul oamenilor care duc vacile la pășunat. Anul acesta, unii fermierii și-au scăzut cu 40% numărul de animale din șeptelul său, iar din 2020, în fiecare trimestru, scade cu câte 10 mii de animale semestrial.

Soluția principală pentru depășirea crizei ar fi accesul la finanțare

„Am apelat de nenumărate ori la susținerea de la stat ceea ce ține de compensarea costurilor pe care le are fermierul și noi sperăm că se vor întreprinde măsuri. Anul acesta au acordat subvenții per cap de animal. Scopul acestei intenții a fost să de dezvolte fermele, în schimb, din cauza problemelor cu care ne confruntăm, subvențiile le vor oferi șansa de a exista și de a se menține”, afirmă președinta Asociației.

Ana Pancrat mai punctează că toate produse s-au scumpit cu câte 40-50%, iar unele inputuri care sunt necesare în fermă au crescut cu 100%. „Pe de altă parte, prețul laptelui au crescut doar cu 2-3%, ceea ce nu este corect”, spune președinta Asociației.

Fermier: „Pentru o fermă cu 100 de vaci este nevoie de investiții de 200 de mii de euro”

Andrian Dumitraș deține o fermă de producere a cerealelor ecologice, carne și lapte de bovină și a compostului organic. Fermierul afirmă că în prezent se confruntă cu seceta, dar și creșterea dobânzii la credite.

„Ca să întreții o vacă în condiții maximale legat de tot ceea ce ține de condițiile pentru obținerea unui lapte de calitate este nevoie de investiții de până la 2.000 de euro per vacă. În această sumă intră construcția și menținerea grajdului, căldură, curățire. Pentru un grajd cu 100 de vaci este nevoie de investiții de 200 de mii de euro”, explică Andrian Dumitraș.

În ceea ce privește hrana animalelor, zilnic, pentru fiecare vită sunt necesare cheltuieli de până la 150 de lei. Totuși, fiecare fermier își stabilește un raționament pentru animalele din ferma sa.

„Eu cred că s-ar putea îmbunătăți situația prin recompensarea motorinei, măcar achitarea a 50%, reducerea de tva la produsele procurate, dar și plafonarea dobânzii la credite pentru fermieri să fie de 4-5%. În prezent, aceasta ajunge până la 18%”, ne-a relatat fermierul.

Migrația brațelor de muncă, printre cauzele reducerii numărului de bovine

Reprezentanții Ministerului Agriculturii și Infrastructurii Alimentare susțin că una din importantele cauze este că, principalul șeptel de animale, circa 90% se află în proprietatea persoanelor fizice, în gospodării mici.

„Acestea fac parte din generațiile vârstnice și odată ce renunță la creșterea și întreținerea bovinelor, această activitate va fi în continuă descreștere”, susțin reprezentanții MAIA.

O altă cauză ar fi mișcarea demografică a populației și anume a tineretului apt de muncă, care aleg să caute oportunități mai bine plătite și emigrează pentru o viață mai bună. Ministerul nu exclude nici faptul că activitatea de creștere a bovinelor nu mai este atât de atractivă pentru agenții economici.

„Acest sector necesită implicare atât emoțională cât și fizică 24/24, iar investițiile insuficiente creează rentabilitate joasă a afacerilor din acest sector”.

MAIA: Situația nu este atât de critică

Ministerul Agriculturii susține că situația din sectorul zootehnic nu este atât de critic pe cât pare la prima vedere.

„Deși efectivul de animale din gospodăriile casnice s-a micșorat, în fermele specializate, după ultimele date livrate de Agenția de Intervenții și Plăți pentru Agricultură se observă o creștere a efectivului de vaci mulgătoare în întreprinderile agricole si gospodăriile țărănești de aproape 2 ori”, se arată în răspunsul pentru AGORA.

Astfel, la 1 ianuarie 2020 în întreprinderile agricole si gospodăriile țărănești au fost înregistrate 5,1 mii capete de vaci, iar la 1 ianuarie 2022 au fost înregistrate 9 mii de capete de vaci.

Soluțiile autorităților

Pentru renovarea tehnologică a fermelor zootehnice, fermierii pot beneficia de o compensație în mărime de 50% din costul utilajului tehnologic și materialelor de construcție, iar pentru mărirea efectivului de bovine, prevede stimularea procurării animalelor de prăsilă şi menţinerii fondului genetic al acestora, precizează Ministerul Agriculturii.

„Conform noilor modificări la actul normativ aprobat de curând, mărimea subvenţiei în ambele cazuri pentru producătorii de lapte se majorează cu 20% din valoarea subvenției, iar plafonul maxim este de 7 milioane de lei per beneficiar într-un an de subvenționare, cu admiterea rebutării anuale a maximum 7% din efectivul de animale subvenționate, confirmat prin act de rebut, eliberat de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor”, explică autoritățile.

O altă măsură este accesarea plăților directe per cap de animal și prevede:

Finanțarea din bugetul Fondului Naţional de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural pentru implementarea acestei acțiuni pentru anul 2022 prevede 150 milioane de lei.

Autoritățile susțin că în ultimii cinci ani, statul a finanțat sectorul agroindustrial cu circa 5,4 miliarde de lei, iar aproximativ 384 de milioane de lei au fost investiți în sectorul zootehnic, inclusiv și în fermele pentru creșterea bovinelor.

Se dorește construcția a 100 de ferme noi pentru producere a laptelui

Ministerul a elaborat Strategia Națională de Dezvoltare Agricolă și Rurală 2023 – 2030 care prevede lansarea Programului Național de Dezvoltare a Sectorului Zootehnic.

Una din prioritățile de dezvoltare a sectorului zootehnic este construcția și reconstrucția a 100 de ferme cu capacitatea de 100 de animale. Costul acestora ar ajunge la 2,3 miliarde de lei.

Cheltuielile ar viza:

- Procurarea vacilor gestante – 100 de capete;

- Construcția grajdurilor;

- Boxe pentru viței/vițele;

- Tancuri pentru prerăcirea laptelui;

- Complex producerea nutreț combinat;

- Sistemul integral de evidență – soft;

- Amenajarea locurilor individuale vaci (covorașe, adăpători, hrănitori ș.a)

Ce ține de gospodăriile casnice, Ministerul până la moment n-a inițiat nici o măsură de susținere. Politicile statului sunt orientate spre centralizarea efectivelor de animale în ferme specializate începând cu cea mai simplă formă de întreținere Gospodăriile Țărănești (GȚ) care pot întruni un număr de la cinci capete de animale, spre cele mai complexe forme juridice cum ar fi Societatea cu Răspundere Limitată (SRL).