Cu 89 de milioane de euro, autoritățile își propun să subvenționeze sectorul agricol. Ex-ministru: Suma trebuie să fie de trei ori mai mare

Cu 89 de milioane de euro, autoritățile își propun să subvenționeze sectorul agricol. Ex-ministru: Suma trebuie să fie de trei ori mai mare

Cu circa 89 de milioane de euro Republica Moldova își propune să subvenționeze întregul sector agricol al țării. O sumă derizorie, spun experții. Potrivit lor, este nevoie de cel puțin de 300 de milioane de euro. În condițiile secetei, problema s-a acutizat și mai mult, iar autoritățile, pe alocuri, vin doar cu promisiuni. AGORA a analizat programele de subvenționare oferite de stat, i-a contactat pe reprezentanții domeniului agricol pentru a vedea cum în opinia lor aceste mecanisme pot fi îmbunătățite și reamintim  cum nemulțumirile agricultorilor le-au determinat pe guvernanți să-și revizuiască politicile. 

În prezent, statul oferă cinci programe de subvenționare, prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA).

Este vorba despre: 

1) subvenții post investiționale;

2) subvenții în avans pentru proiecte start-up;

3) subvenții în avans pentru proiecte de dezvoltare rurală;

4) subvenții în avans pentru proiectele investiționale de îmbunătățiri funciare;

5) plăți directe per cap de animal. 

Ex-ministru al Agriculturii: Valoarea Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural - derizoriu

Menționăm că banii pentru subvenții sunt alocați din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural (FNDAMR). Anul trecut, valoarea acestuia era de 1 miliard 100 de milioane de lei, iar în 2022 acesta însumează 1 miliard 750 de milioane de lei sau circa 89 de milioane de euro. Potrivit AIPA, în primele șase luni ale acestui an, din suma menționată mai sus, au fost alocați circa 819 milioane lei sau aproximativ 42 de milioane de euro. Chiar și așa, unii experți spun că valoare fondului este foarte mică. 

300 de milioane de euro, aceasta este suma care ar trebui să se regăsească în Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural (FNDAMR), dar nu precum în prezent, 89 de milioane de euro. De această părere este fostul ministrul al Agriculturii Eduard Grama, care a accentuat că banii oferiți de stat sunt foarte puțini, luând în considerație amploarea sectorului. 

De partea cealaltă, președintele Asociației Forța Fermierilor, Alexandru Slusari, a anunțat că în luna septembrie a acestui an, organizația va prezenta Guvernului propriul concept de subvenționare în agricultură, întrucât, precedentul care s-a axat pe cinci ani, iar ulterior a fost prelungit, expiră anul acesta. 

AGORA a solicitat opinia celor doi cu privire la eficiența actualelor mecanisme de subvenționare. Atât Eduard Grama, cât și Alexandru Slusari au spus că programul este unul eficient, însă, unele modificări totuși necesită a fi făcute. 

„Ce-i legat de start-up-uri, nu sunt prea convins că va da un efect. Să oferi 40 de mii de euro pentru inițierea unei întreprinderi individuale nu cred că este suficient. Trebuie să investim în produsele cu valoare adăugată, să țintim subvențiile anume în această direcție”, a declarat fostul ministru al Agriculturii. 

Mai exact, Eduard Grama a spus că trebuie de investit în producere, linii de sortare, conservație sau uscarea fructelor. Pentru aceasta, potrivit lui, este nevoie de tăiat din mecanismele de subvenționare care nu se axează pe produsele agricole cu valoare adăugată. 

La rândul său, Alexandru Slusari a este de părere că subvențiile oferite de stat trebuie să se axeze prioritar pe necesitățile agricultorilor mici și mijlocii, mai ales în perioada post investițională, adică atunci când afacerea a fost pusă deja pe roate. 

„Celelalte măsuri tot sunt binevenite, dar ideea este că trebuie să fie orientate spre fermierii mici și mijlocii, ca beneficiari să nu fie doar întreprinderile mari”, a declarat președintele Asociației Forța Fermierilor, Alexandru Slusari.

Precizăm că ultimul regulament de subvenționare, care include toate cele cinci mecanisme enumerate anterior, a fost aprobat de Guvern în 2017, fiind valid până în 2021. Însă, Executivul Gavrilița nu a reușit anul trecut să aprobe un nou regulament, astfel cel vechi a fost prelungit cu încă un an. Astfel, un nou document, în care să fie incluse mecanismele de subvenționare actualizate, va fi aprobat în 2022.  

Ministerul Agriculturii: Fondul pentru subvenții agricole ar putea fi majorat cu bani din UE 

După ce fostul ministru al Agriculturii Eduard Grama ne-a spus că Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural este unul derizoriu, i-am contactat pe funcționarii ministerului pentru a afla dacă se prevăd majorări. 

Secretarul de stat Vasile Șarban ne-a spus că valoarea bănească actuală a fondului a fost constituită astfel din considerentul că, în prezent, acumulările la bugetul de stat sunt de 44 de miliarde de lei și cheltuielile sunt limitate. 

„Cu siguranță că bugetul fondului anul viitor se va majora. Avem statutul de candidat pentru aderarea la UE și sperăm că vom putea atrage mijloace financiare”, a declarat pentru AGORA, Vasile Șarban.

Totodată, secretarul de stat a fost de acord cu Eduard Grama, care a spus că trebuie de subvenționat fermierii care aduc pe piață produse cu valoare adăugată. 

Ce tipuri de subvenții acordă statul

După ce am identificat necesitățile fermierilor și soluțiile propuse de stat, haideți să vedem ce presupune fiecare subvenție în parte. Spre exemplu, subvențiile post investiționale sunt oferite fermierilor pentru construcția de sere, înființarea  plantațiilor multianuale, procurarea tehnicii agricole, dezvoltarea sectorului zootehnic, implementarea agriculturii ecologice, promovarea produselor autohtone pe piețele de desfacere, dezvoltarea pensiunilor agroturistice rurale și crearea sau extinderea unităților meșteșugărești. 

Subvențiile în avans pentru proiectele start-up sunt oferite tinerilor fermieri, femeilor sau migranților reveniți în țară, care au inițiat afaceri în domeniul agriculturii și presupun următoarele măsuri: stimularea investițiilor pentru utilarea și renovarea tehnologică a fermelor zootehnice, stimularea procurării animalelor de prăsilă (animale domestice reproduse în masă), stimularea investițiilor pentru producerea legumelor, fructelor, plantelor aromatice, condimentare și medicinale pe terenuri protejate precum: sere, solarii, tuneluri, stimularea investițiilor pentru dezvoltarea infrastructurii post-recoltare și procesare, stimularea investițiilor pentru înființarea, modernizarea și defrișarea plantațiilor multianuale, inclusiv a plantațiilor viticole și a plantațiilor pomicole.

Subvențiile în avans pentru proiectele de dezvoltare rurală se acordă pentru îmbunătățirea și dezvoltarea localităților rurale, inclusiv infrastructura economică, în urma unei cereri depuse de către primari. Localitatea nu trebuie să aibă mai mult de zece mii de persoane. Valoarea maximă a subvențiilor acordate, pentru măsurile menționate mai sus, constituie 80 la sută din suma proiectului investițional, dar nu poate depăși trei milioane de lei. 

O altă măsură prevede diversificarea economiei rurale prin subvenționarea activităților care nu se includ în sectorul agricol, dar au drept scop stoparea migrației. În acest caz va fi alocată o sumă care constituie 50 la sută din proiect și nu depășește un milion de lei. 

Subvențiile în avans pentru proiectele investiționale de îmbunătățiri funciare se acordă agricultorilor pentru prevenirea și combaterea eroziunii solului, ameliorarea chimică a solurilor, conservarea și sporirea fertilității solurilor. 

De asemenea, AIPA acordă subvenții pentru agricultorii care dețin următoarele specii de animale: bovine, ovine și caprine. Plățile sunt efectuate direct per cap de animal din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural (FNDAMR), dar nu va depăși suma de 150 de milioane de lei, pentru un fermier. 

Un alt program prin care se acordă subvenții este LEADER. Vorbim despre un instrument de dezvoltare rurală teritorială al Uniunii Europene, R. Moldova fiind prima țară din afara UE care implementează acest program. Prin acest mecanism, fermierilor se acordă 5% din FNDAMR. 

Mai exact, acest program presupune implicarea antreprenorilor locali și a primăriilor, care formează Grupuri de Acțiune Locală (GAL), pentru crearea unor afaceri ce vor dezvolta servicii în domeniul agricol.

Citește și: Moldova, I am back! | Tatiana Miron, tânăra care a decis să revină din Spania pentru a dezvolta satele din Moldova (VIDEO)

În cadrul acestui program au fost deja constituite 48 de GAL-uri, care au implementat 850 de proiecte de dezvoltare rurală până în 2020. Alte 250 de proiecte se află în curs de desfășurare. În total, de acest suportul LEADER au beneficiat 745 de localități.

Necesitățile agricultorilor afectați de secetă, care nu sunt satisfăcute de subvenții

Anul acesta, Republica Moldova s-a confruntat cu cea mai gravă secetă hidrologică din ultimii 20 de ani, potrivit Ministerului Mediului. Totul din cauza temperaturilor înalte și a lipsei de precipitații. 

Și chiar dacă la sfârșitul lunii iulie/începutul lunii august ne-am bucurat de ploi, meteorologii au stabilit pentru perioada 29 iulie - 5 august cod roșu de scurgere scăzută a apei în 15 râulețe din țară, cod portocaliu - pentru râul Prut și cod galben - pentru râul Nistru.

În aceste condiții, la 20 iulie, Asociația Forța Fermierilor a avut o întrevedere cu ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, în care au cerut declararea stării de urgență în agricultură, restabilirea funcționalității sistemelor de irigare, sporirea accesului fermierilor la apele de suprafață, scutirea de taxe și penalizări pentru prelungirea termenului de rambursare a creditelor acordate fermierilor afectați de secetă. 

La două săptămâni distanță de la această întrevedere, mai exact la 2 august, ministrul a anunțat că din cauza secetei, Cabinetul de miniștri va institui stare de urgență nu în agricultură, dar în mediu. 

„Miercuri, la şedinţa Guvernului, va lua decizia privind situaţia excepțională de secetă hidrologică prin intermediul Ministerului Mediului”, a spus Vladimir Bolea în cadrul unui interviu pentru TVR Moldova. 

Dar, la ședința de miercuri, starea de urgență așa și nu a fost instituită. În acest context, am cerut explicații de la secretarul de stat al Ministerului Agriculturii. Vasile Șarban a spus că nu mai este nevoie de instituit situație excepțională de secetă, întrucât, se poate deja de acționat la nivelul Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE).

„Am primit asigurări de la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Ministerul Afacerilor Interne că toate acțiunile pe care noi ni le dorim, chiar și cele ce țin de irigare, pot fi promovate prin deciziile CSE”, a precizat secretarul de stat. 

De partea cealaltă, președintele Asociației Forța Fermierilor a declarat: „Guvernul are deja o atitudine mai rece față de instituirea stării de urgență în agricultură și propune instituirea stării de urgență în mediu. Simt că există o mare rezistență din partea Executivului. S-a început aplicarea unor mecanisme birocratice… pe fermieri îi deranjează acest lucru. Vineri ne vom întâlni din nou cu ministrul și vom discuta acest subiect”. 

Cum agricultorii s-au contrat cu guvernanții, pentru a obține compensarea cu 100% a accizei la motorină 

Amintim că ultimele intervenții din partea Guvernului au avut loc la sfârșitul lunii martie curent. Atunci, din cauza creșterii prețurilor la carburanți, întreruperea căilor de export și import prin Ucraina și scumpirea produselor necesare pentru înființarea plantațiilor agricole, Executivul a venit cu un set de măsuri în susținerea fermierilor. 

Printre acestea se numără majorarea fondului de subvenționare în agricultură, includerea producătorilor medii, mici și micro în lista de beneficiari, compensarea a 30% din valoarea accizei la motorină, compensarea ratei dobânzii la creditele accesate cu până la 200 de mii de lei și compensarea cu până la 150 de mii de lei a creditelor investiționale. 

Tot atunci s-a decis subvenționarea cu până la 1.5 milioane lei a proiectelor de construcție a instalațiilor de producere a energiei regenerabile, compensarea a 50 la sută din costul semințelor leguminoase de calitate de producție autohtonă, dar nu mai mult de două mii de lei per hectar.

În martie s-a aprobat și majorarea cuantumului subvențiilor până la 20 procente, în cazul investițiilor făcute de tineri, femei și migranții reveniți în țară, în domeniul zootehnic, procesarea producției agricole, cultivarea și creșterea fructelor, legumelor pe teren protejat și înființarea plantațiilor multianuale.

Însă, fermierii s-au arătat nemulțumiți de faptul că autoritățile au decis să compenseze doar 30% din valoarea accizei la motorină și au amenințat cu proteste. Însă, după discuții lungi cu guvernanții, Executivul a ieșit în întâmpinare. 

Astfel, Guvernul a decis la 6 iulie ca accizele la motorină utilizată în acest an de întreprinderile agricole mici și mijlocii să fie compensate de până la 100%. 

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Mai mulți bani pentru satele Moldovei: Grupurile de acțiune locală pot solicita subvenții în avans

Mai mulți bani pentru satele Moldovei: Grupurile de acțiune locală pot solicita subvenții în avans

Proprietarii de terenuri agricole pot depune cereri pentru subvenții în avans. Iată pachetul de documente

Proprietarii de terenuri agricole pot depune cereri pentru subvenții în avans. Iată pachetul de documente

Subvențiile în agricultură propuse de Guvern - între praf în ochi și ajutor la limita posibilităților

Subvențiile în agricultură propuse de Guvern - între praf în ochi și ajutor la limita posibilităților

Advertoriale
Ce faci de Ziua Vinului? Sărbătorește-o alături de cei dragi la Château Purcari!

Ce faci de Ziua Vinului? Sărbătorește-o alături de cei dragi la Château Purcari!

Consecințele traumelor sportive pot fi tratate la Smile Dent Team

Consecințele traumelor sportive pot fi tratate la Smile Dent Team

PROFESIONIȘTII| Recepționista care crește odată cu meseria (VIDEO)

PROFESIONIȘTII| Recepționista care crește odată cu meseria (VIDEO)

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.