Întitulat „Tacticile de luptă ucrainene pun în pericol civilii”, Amnesty International a dat publicității un amplu raport despre încălcările dreptului internațional în războiul din Ucraina, ce include mărturii și documentări chiar din zonele unde armatele celor două state poartă mai multe lupte.
Astfel, în perioada aprilie și iulie, cercetătorii organizației au petrecut mai multe săptămâni investigând atacurile armatei ruse din regiunile Harkov, Donbas și Nikolaev, fiind inspectate locurile unde au avut loc bombardamente. Totodată, au fost intervievați supraviețuitorii, martorii și rudele victimelor atacurilor, fiind efectuată și teledetecția, de rând cu analiza armelor.
Pe parcursul investigațiilor, cercetătorii au identificat mai multe dovezi care atestă că forțele armate ucrainene care au lansat lovituri din zonele rezidențiale populate și-au stabilit bazele în clădiri civile din 19 orașe și sate din aceste regiuni. Crisis Evidence Lab din cadrul organizației a analizat imaginile din satelit, pentru a corobora în continuare unele dintre aceste incidente.
Atacuri lansate din zonele civile
Potrivit rezultatelor investigațiilor, majoritatea zonelor rezidențiale în care se aflau militarii erau la kilometri distanță de liniile frontului, fiind disponibile alternative viabile care nu ar pune în pericol civilii. Este vorba de baze militare sau zone dens împădurite din apropiere, or alte structuri mai îndepărtate de zonele rezidențiale.
În cursul investigației, Amnesty International nu a putut să determine dacă soldații ucraineni care s-au stabilit în zonele rezidențiale au cerut sau ajutat civilii să evacueze clădirile din apropiere și crede că ar fi vorba despre un eșec în a lua măsurile de precauție fezabile pentru a proteja civilii.
„Forțele militare ucrainene au pus civilii în pericol prin stabilirea bazelor și operarea sistemelor de arme în zone rezidențiale populate, inclusiv în școli și spitale, în timp ce au respins invazia rusă care a început în februarie”, scrie în raport.
Autorii raportului susțin că astfel de tactici încalcă dreptul internațional umanitar și pun în pericol civilii, deoarece transformă obiectivele civile în ținte militare, or loviturile rusești ce au urmat în zonele populate au ucis civili și distrus infrastructura civilă.
„Am documentat un model în care forțele ucrainene care pun în pericol civilii și încalcă legile războiului, atunci când soldații operează în zone populate. A fi într-o poziție defensivă nu scutește armata ucraineană de a respecta dreptul internațional umanitar”, a declarat secretara generală a organizației, Agnès Callamard.
Totuși, organizația a stabilit că nu toate atacurile rusești documentate au urmărit acest tipar. În anumite localități, în care reprezentanții Amnesty International au fost, organizația a concluzionat că Rusia a comis crime de război, inclusiv în unele zone ale orașului Harkov, unde organizația nu a identificat dovezi care să ateste că forțele ucrainene erau situate în zonele civile vizate ilegal de loviturile armatei ruse.
Spitale și școli folosite ca baze militare
Pe de altă parte, cercetătorii Amnesty International au constatat că forțele ucrainene au folosit spitale ca baze militare de facto, în cinci cazuri din cinci localități. Astfel, în două orașe, zeci de soldați se odihneau, se pregăteau și mâncau în spitale, în timp ce în alt oraș, militarii trăgeau din apropierea spitalului.
Organizația a documentat un atac aerian rusesc din 28 aprilie, care a rănit doi angajați ai unui laborator medical dintr-o suburbie a orașului Harkov, după ce forțele ucrainene au înființat o bază în apropiere. De altfel, raportul stipulează clar că utilizare spitalelor în scopuri militare este o încălcare clară a dreptului internațional umanitar.
Au fost identificate baze militare înființate de armata ucraineană și în școli din orașe și sate din regiunile Donbas și Nikolaev. De altfel, multe dintre școli au fost temporar închise pentru elevi de la începutul războiului, iar în majoritatea cazurilor, clădirile au fost situate în apropiere de cartiere civile populate.
Raportul constată că în cele 22 din 29 de școli vizitate, experții Amnesty International au găsit soldați care fie foloseau incinta clădirilor, fie desfășurau activități militare curente sau anterioare, fiind depistată inclusiv prezența tehnicii militare, muniții aruncate, pachete de rații alimentare și vehicule militare.
De altfel, multe dintre școlile lovite de armata rusă erau folosite de forțele ucrainene, iar în cel puțin trei orașe, după bombardarea acestora, militarii ucraineni s-au mutat în alte școli din apropiere, expunând cartierele din jur riscului unor atacuri similare.
Atacuri nediscriminatorii din partea armatei ruse
De cealaltă parte, Amnesty International susține că multe dintre atacurile armatei ruse, documentate în perioada de investigații, au fost efectuate cu arme în mod inerent nediscriminatoriu, fiind utilizate inclusiv muniții cu dispersie, deși ele sunt interzise la nivel internațional sau arme explozive cu efecte pe suprafață largă.
În concluzie, autorii raportului susțin că practicile armatei ucrainene de a localiza obiective militare în zonele populate nu justifică în nici un fel atacurile rusești nediscriminatorii.
„Guvernul ucrainean ar trebui să se asigure imediat că își localizează forțele de parte de zonele populate sau ar trebui să evacueze civilii din zonele în care operează armata. Armatele nu ar trebui să folosească niciodată spitalele pentru a se angaja în război și ar trebui să folosească școlile sau casele civile doar în cazul în care nu mai există nici o alternativă viabilă”, a transmis Callmard.
Organizația precizează că a solicitat o reacție din partea Ministerului ucrainean al Apărării dar la momentul publicării raportului nu a primit nici un răspuns.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.