Drumul laptelui - de la văcuță până la raft

Directoarea executivă a Asociației „Lapte” a Producătorilor de Lapte și Produse Lactate, Carolina Linte, susține că unul dintre cele mai dureroase subiecte pentru Republica Moldova este creșterea și producerea laptelui brut, materie primă pentru produsele lactate. Foarte puține vaci sunt întreținute în exploatații, acolo unde pot fi aplicate bunele practici de producere și putem să avem atât calitate, cât și cantitate.

„Întreprinderile de procesare dețin în toate satele din Moldova puncte de colectare, iar laptele este colectat inclusiv de la sectorul primar, de la oamenii care cresc animalele pe lângă casă. Totodată, sunt contracte de achiziție a laptelui de la exploatații autorizate, care la nivel profesional se ocupă de creșterea animalelor și producția laptelui”, declară Carolina Linte.

De la punctele de colectare sau de la poarta fermei laptele este transportat în mașini specializate la întreprinderile de procesare. Aici sunt efectuate teste la indicatorii de calitate, precum numărul total de germeni (NTG) și de celule somatice (NTS). 

În mare parte, nici fermele autorizate nu fac aceste teste, nici gospodăriile casnice, iar procesatorul este nevoit să aplice mai multe acțiuni și procese cum ar fi filtrarea, bactofugarea, pasteurizarea laptelui, să asigure siguranța produselor plasate pe raft, care generează costuri.

„Noi facem aceste controale la nivelul de programele de autocontrol, dar ne dorim ca statul să aibă un program național de monitorizare a indicatorilor de calitate NTG si NTS. În afara de indicatori, laptele trebuie să corespundă cerințelor privind reziduuri de uz farmaceutic. Aici intervine procesatorul. Orice litru de lapte de la poarta fermei este testat de două ori: o dată atunci când este achiziționat, apoi încă o dată când trece în cisterne la întreprinderile de procesare”, explică președinta Asociației.

„O parte din laptele deshidratat este utilizat în procesul de producere, iar pe timp de vară, când avem exces a cantității de lapte, laptele este uscat pentru a fi utilizat în procesul tehnologic la iarnă”, afirmă Carolina Linte.

Citește și: „O prestație jalnică”. Cât de (ne)dezvoltat este sectorul zootehnic, prioritar în asigurarea securității alimentare a țării, și ce spun experții

Unde apar riscurile pentru calitatea laptelui?

90% din conținutul lactatelor este laptele. În conformitate cu standardele internaționale, dar și cele naționale, produsele lactate nu pot să conțină altceva decât lapte sau derivatele lui (zăr, lăptișorul).

Program de monitorizare, între hârtie și aplicare 

Potrivit Carolinei Linte, în Republica Moldova există un Program de monitorizare, care oferă un control a produselor lactate. Mai exact, acesta măsoară numărul de celule somatice din lapte, al cărui număr trebuie să corespundă unui standard, dar și numărul de germeni. Astfel, dacă testele de laborator demonstrează că produsul lactat conține grăsimi străine, operatorul este amendat și poate fi supus altor sancțiuni.

Totuși, mecanismul pentru monitorizarea calității laptelui în țara noastră este slab dezvoltat. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a adoptat la nivel de ordin, în 2021, planul de monitorizare a indicatorilor de calitate a laptelui. Cu toate acestea, primele testări la nivel național s-au făcut abia în 2022, pentru primele trei luni ale anului.

„ANSA nu și-a bătut capul ca să implementeze hotărârea de Guvern 435, care este adoptată încă din 2010. Noi de fapt trebuie să avem un sistem de monitorizare a indicatorilor de calitate a laptelui brut foarte bine pus la punct. Au trecut 12 ani”, spune Carolina Linte.

Carolina Linte susține că este nevoie de a educa deținătorul de exploatație că el trebuie să-și testeze produsul pe care-l comercializează operatorului de procesare, exact așa cum se testează produsele finite.

„Noi insistăm pe faptul că acești indicatori trebuie să fie permanent monitorizați. Inclusiv prin programele de autocontrol ale fermierilor și inclusiv prin programele de monitorizare naționale. Ca să fim listați ca țară exportatoare de produse lactate, avem nevoie de un plan național de monitorizare a indicatorilor de calitate. Trei luni este prea puțin”, a punctat Carolina Linte, cu referire la testele executate de ANSA.

Vezi și: Unde au dispărut vacile de altădată? În ultimii 40 de ani, șeptelul de bovine mulgătoare din țară s-a redus de 6 ori. Ce spun fermierii și cu ce soluții vin autoritățile (INFOGRAFIC/HARTĂ)

Reacția ANSA

AGORA a încercat să afle de ce acest Plan de monitorizare a calității laptelui a început a fi implementat cu întârziere, așa cum declară Linte, însă nu a obținut un răspuns. Inspectoarea superioară de la Direcția sanitar-veterinară, siguranța și calitatea produselor alimentare de origine animală a ANSA, Elena Rotaru, susține că planul a început a fi implementat din anul 2020 și au fost acoperite toate regiunile din Republica Moldova. Ea a punctat despre rezultatele obținute anul acesta. 

Inspectoarea susține că în anul 2022, începând cu luna aprilie până în luna iunie inclusiv, au fost supravegheate 233 de exploatații de producere lapte materie primă (Ferme). În total, au fost prelevate 932 probe pentru determinarea numărului total de germeni și 699 de probe pentru determinarea celulelor somatice.

„Probele au fost expediate la Laboratorul de încercări a produselor alimentare I.P. Centrul Republican de Diagnostică Veterinară și subdiviziunea Dondușeni a I.P. Centrul Republican de Diagnostică Veterinară pentru investigare la indici de siguranță și calitate”, a mai menționat Elena Rotaru.

În cazul constatării neconformităților, operatorii din domeniul alimentar trebuie să remedieze neconformității în decurs de trei luni de la prima notificare a Agenţiei. La controlul repetat, se aplică sancțiuni dacă nu a fost remediată neconformitatea.

Recomandăm și: „Cu așa un potențial, dacă vom ajunge să nu avem ce mânca, atunci merităm această situație”. Experți în agricultură, despre suficiența roadei din acest an

În 2022 - o probă neconformă

Contactați de AGORA, reprezentanții Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor susțin că în fiecare an elaborează Programul de monitorizare și supraveghere în domeniul siguranței alimentelor de origine animală sunt programate și prelevate probe la indicii de calitate pentru produsele lactate (inclusiv determinarea grăsimilor străine).

Potrivit ei, operatorii economici din domeniul laptelui și produselor lactate sunt obligați să monitorizeze respectarea cerințelor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor în procesul de producție/procesare, ceea ce asigură un produs conform în rețeaua de comerț.

Vrem să știm ce lapte bem? Trebuie bani

În anul 2017, o expertiză a Centrului de Metrologie Aplicată și Certificare la comanda Fundației Est-Europene a arătat că un sfert din producția de lactate a celor 45 de întreprinderi analizate conțineau grăsimi de natură străină și nu lapte.

Pentru examinare au fost selectate 126 de eșantioane de produse lactate autohtone și importate. Achizițiile au fost făcute în perioada 28 noiembrie 2017 în diverse magazine: supermarketuri, alimentare, magazine de firmă, etc.

Din cele 126 de produse, o pătrime a picat testul. Cea mai mare cantitate de grăsimi de proviniență străină o au produsele JLC. În majoritatea produselor acestei companii autohtone e o cantitate de grăsimi vegetale care cu mult întrece limita. Astfel, în produsul „Brânză de casă” de la JLC, aproape 96% din grăsimi sunt de proveniență străină. În brânza „Făguraș” grăsimile vegetale sunt în proporție de 89%, iar în „Grăuncior” - aproape 90%.

Am contactat Centrul de Metrologie Aplicată și Certificare pentru a vedea dacă nu sunt date statistice mai noi despre calitatea laptelui și produselor lactate din magazine. Însă, reprezentanții ne-au mărturisit că Fundația pentru Europa de Est (EEF) a inițiat cercetarea pe scară largă. Astfel, pentru o nouă analiză a sectorului ar fi nevoie de bani. În prezent, fiecare operator economic își poate testa individual produsele sale. 

DOC. Nici zare de lapte. O pătrime din produsele lactate de pe rafturile din Moldova sunt făcute din grăsimi vegetale

Multe produse lactate - fabricate din lapte praf. Cât de naturale sunt? 

În ultima perioadă, foarte multe produse din magazine sunt fabricate din lapte praf. Deși foarte mulți consideră că laptele praf este nociv pentru sănătate, atât experții din domeniu, cât și autoritățile, dau asigurări produsele cu conținut de lapte praf plasate pe piață sunt la fel de sigure ca și produsele din lapte proaspăt, pentru că cel praf este obținut prin deshidratare.

Obținerea laptelui praf din lapte se face printr-un proces fizic simplu, format din doua etape:

Potrivit experților din domeniu, supraproducția de lapte în perioada primăvară-vară și deficitului de iarnă afectează semnificativ procesul de fabricare a întreprinderilor de procesare a laptelui. 

Astfel, problema ar putea fi soluționată prin colectarea laptelui de la gospodăriile casnice și transportarea acestuia ca materie primă la întreprinderile de procesare, transformarea laptelui-materie primă în lapte praf, depozitarea și utilizarea lui în lunile reci ale anului când producția de lapte înregistrează un deficit.

Laptele de pe raft și calitatea acestuia. Ce spun autoritățile?

Șeful direcției unități de comerț, alimentație publică și protecția consumatorului din cadrul ANSA, Sergiu Sîrghi, susține că toate produsele alimentare comercializate în unitățile de comerț autorizate sunt însoțite de acte ce atestă calitatea și inofensivitatea acestora.

„Conținutul de grăsime din lapte și produsele lactate este indicat pe ambalajul produsului. Această cantitate este confirmată de certificatul de calitate a produsului sau de raportul de încercări care însoțește acest produs. Veridicitatea informației de pe ambalaj și conținutul real al produsului poate fi controlată numai prin investigațiile efectuate de către un Laborator acreditat”, susține Sîrghi.

Mai mult, Sergiu Sîrghi punctează că laptele plasat în comerț nu conține grăsimi vegetale.

„Produsele cu adaos de grăsimi vegetale nu face parte din categoria produselor lactate, ci se regăsește în grupul de produse alimentare cu adaosuri de grăsimi vegetale”.

Totuși, cele mai des întâlnite neconformități depistate de către inspectorii ANSA în magazine sunt legate de nerespectarea termenului de valabilitate și condițiilor de păstrare a produselor.

Citește și: ANSA scoate din comerț un lot de brânză de vaci. Ar fi identificat grăsimi străine

Producția actuală a laptelui, în declin

Industria producției laptelui înregistrează un declin continuu, în ultimele trei decenii. Aceasta  s-a redus de la circa 1,5 milioane de tone în anul 1990 la circa 265 de mii tone, dintre care 27,9 mii tone au fost obținute în întreprinderile agricole și gospodăriile țărănești și 237,1 mii tone în gospodăriile populației.

În prezent, necesarul de consum al laptelui și a produselor din lapte este de 580,7 mii de tone. Gradul de asigurare cu lapte a populației din producția locală reprezintă cca 46 %, diferența dintre producere și necesarul de lapte este acoperit din import.

Evoluția producției laptelui 2009-2019, mii tone

Sursa: Studiul Potențialului De Dezvoltare De Produse Lactate Din Moldova, Aprilie, 2022, realizat de Asociația Națională a Producătorilor de Lapte şi Produse Lactate „LAPTE”

În același timp, productivitatea medie anuală de lapte la o vacă după o perioada de scădere în anii 2000, a înregistrat creșteri stabile și în prezent este aproape de nivelul anilor 90.

Productivitatea medie anuală pentru o vacă, în cadrul întreprinderilor agricole este mai mare decât în gospodăriile casnice, astfel urmare analizei dinamicii efectivului de vaci și a volumului de lapte produs anual de către întreprinderile agricole, denotă o creștere a productivității, volumul laptelui produs majorându-se cu 57% în ultimii 10 ani.

În acest context, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare urmărește stimularea investițiilor pentru apariția fermelor de vaci în afara localităților. Potrivit MAIA, asta va permite utilizarea tehnologiilor moderne de întreținere, nutriție și exploatare a animalelor. Prin urmare, va crește productivitatea vacilor și se va obține un produs competitiv atât pe piața internă, cât și pe piețele de export.

Cum putem substitui importurile de produse lactate

Într-un răspuns pentru AGORA, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare afirmă că este nevoie de mai mulți pași pentru a substitui importurile de lactate de producția locală. Astfel, autoritățile au enumerat o serie de acțiuni pentru a dezvolta subsectorul producției de lapte, fără a specifica de unde vor fi alocați bani și perioada pentru a îndeplini obiectivele. 

Sursa: Studiul Potențialului De Dezvoltare De Produse Lactate Din Moldova, Aprilie, 2022, realizat de Asociația Națională a Producătorilor de Lapte şi Produse Lactate „LAPTE”

Printre obiectivele MAIA sunt perfecţionarea cadrului normativ pentru atragerea investiţiilor, producerea, colectarea şi procesarea laptelui ca materie primă, dar și modernizare întreprinderilor.

Statul vrea să modernizeze întreprinderile de procesare a laptelui cu utilizarea tehnologiilor cu consum redus de energie şi lărgirea sortimentului de produse lactate. Astfel, se dorește elaborarea proiectelor de ferme-model de producere a laptelui de diverse capacităţi şi tehnologii de întreţinere, nutriţie şi exploatare a vacilor. 

În cazul fermelor, rolul procesatorilor ar fi atât acel de investitor direct la organizarea fermelor, precum şi cel de garantare a preţurilor de achiziţie şi a pieţei de desfacere a laptelui – materie primă.

Pe lista acțiunilor se regăsește și implementarea controlului oficial al producţiei de lapte şi subvenţionarea întreţinerii animalelor înalt productive, precum și subvenţionarea construcţiei şi utilării fermelor noi, reconstrucţiei şi modernizării fermelor şi întreprinderilor de procesare existente, restituirea datoriilor la modernizarea fermelor zootehnice de creştere a taurinelor.