Seceta din 1994: Pagube de peste un miliard de lei

În anul 1994, pe teritoriul Republicii Moldova s-a semnalat o secetă catastrofală ce a cauzat pagube economiei naționale de peste un miliard de lei. Aceasta s-a manifestat pe parcursul întregii perioade calde. În acea primăvară, 87% din teritoriul republicii a fost afectat de secetă cu un grad de intensitate puternică şi foarte puternică.

Pe timp de vară, condițiile hidrotermice au contribuit la micșorarea suprafeței afectate până la 40% din teritoriu, însă în lunile de toamnă seceta a cuprins întregul teritoriu.

Astfel, aproximativ 70% din suprafața țării noastre a fost afectată de seceta foarte puternică, iar coeficientului hidrotermic a fost 0,3. Pentru referință, se consideră că o umiditate suficientă se înregistrează după ce acest coeficient e mai mare de 1.

Seceta din 2007: Un record absolut al temperaturii aerului

Seceta catastrofală din anul 2007 este considerată cea mai severă secetă pentru toată perioada de măsurători instrumentale. Indicii arată că această secetă a întrecut-o chiar și pe cea din anul 1946, aducând prejudicii economiei naționale în sumă de peste un miliard de dolari americani (n.r.  - în 2007, dolarul valora circa 12 lei moldovenești).

Fenomenul a fost cauzat de lipsa ploilor din toamna anului 2006. Situația s-a agravat în perioada mai – iulie 2007, fiind înregistrate doar 30% de precipitații din normă.

Intervalul neîntrerupt fără precipitații a depășit de 3-4 ori norma climatică. În schimb zile cu temperaturi mai mari de 30 de grade Celsius au fost de trei ori mai multe decât ar fi fost normal, adică 36 – 45 de zile, iar numărul de zile cu temperaturi mai mari de 35 de grade Celsius - 10-12 zile. Abaterea de la normă a fost depășita de 10-12 ori,  o premieră pentru măsurările efectuate în R. Moldova.

Pe 21 iulie 2007 a fost înregistrată temperatura maximă - record a aerului, egală cu 41,5 grade Celsius (Staţia meteorologică Camenca).

Astfel, regimul termic înalt şi insuficienţa de precipitaţii au creat condiţii nefavorabile pentru culturile de toamnă în perioada formării şi umplerii boabelor, creşterea, dezvoltarea şi formarea recoltei la culturile prăşitoare, legumicole şi pomii fructiferi. Rezervele de umiditate productivă în sol sub culturile agricole au fost scăzute, iar alocuri chiar epuizate complet.

Cel mai mult a avut de suferit sectorul agroindustrial. Recolta medie a grâului de toamnă pe republică în anul 2007 a constituit 15,3 chintale la hectar, fiind de 2 ori mai scăzută faţă de mărimea medie a roadei prognozate şi mai scăzută cu 10-11 chintale la hectar decât roada medie pentru ultimii 10 ani.

Recolta principalelor culturi agricole târzii (porumb, floarea soarelui, sfecla de zahăr, tutun, pomi fructiferi) a fost compromisă în cea mai mare parte, iar întreprinderile sectorului au rămas fără materie primă.

O situație foarte gravă privind asigurarea cu furaje s-a creat în sectorul zootehnic. Unele gospodării agricole au recoltat porumbul pentru furaj din cauza stării nesatisfăcătoare a semănăturilor. 

Multe gospodării casnice nu au fost în stare să mențină șeptelul de animale din cauza lipsei de furaje. Șeptelul de bovine s-a redus cu o pătrime, de porcine – cu aproape 50%, ovine şi caprine – cu 10%, iar numărul de păsări – cu 25%. Către ianuarie 2008, multe familii au fost nevoite să lichideze întregul șeptel de animale, ceea ce a rezultat în pierderea sursei de alimentație.

Seceta din 2011: Am intrat în iarnă cu boabe încolțite, prima dată în 60 de ani

Anul 2011 s-a caracterizat prin precipitații care au căzut neuniform. Pe 60% din teritoriul țării (în raioanele din nordul republicii și izolat în cele centrale și de sud) s-a semnalat deficit mare de precipitații. Suma lor a constituit doar 50-75% din norma anuală), ceea ce se semnalează în raioanele din nordul țării în medie o dată în 20-30 de ani.

Seceta s-a manifestat în a doua jumătate a perioadei calde. În  perioada august – octombrie,  pe întreg teritoriul țării s-a semnalat regim termic înalt (cu peste două grade mai ridicată față de normă) și cu deficit semnificativ de precipitații (10-50% din normă).

Astfel de regim termic ridicat și insuficiență considerabilă de precipitații s-a semnalat a doua oară pentru toată perioada de observații meteorologice instrumentale (n.r. - aceasta au început a fi efectuate cu 70 de ani în urmă). Situație similară s-a înregistrat doar în anul 1952.

Menținerea îndelungată a vremii foarte uscate și deficitul foarte mare de umezeală productivă în sol au provocat condiții critice pentru semănatul și dezvoltarea culturilor de toamnă. Gospodăriile agricole au început semănatul culturilor cerealiere doar pe la final de octombrie.

Conform datelor Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, în toamna acelui an au fost semănate 77% din terenurile planificate pentru culturile de toamnă (272 de mii de hectare).

Vremea foarte uscată a continuat și pe parcursul lunii noiembrie. Ploaie fie nu a fost deloc, fie cantitatea precipitațiilor a constituit 1-3 mm, izola. Pe 3/4 din teritoriul țării, acest lucru se întâmpla prima dată din toată perioada de observații ale Serviciului Hidrometeorologic.

Dezvoltarea culturilor de toamnă s-a desfășurat slab și neuniform, cu o întârziere de 1,5 luni față de termenii obișnuiți. Astfel de caz, când culturile de toamnă pe o pătrime din terenurile semănate au intrat în iarnă doar în faza de încolțire a boabelor, a avut loc în Republica Moldova pentru prima dată în ultimii 60 de ani. În anii cu condiții agrometeorologice parțial asemănătoare (1952-53, 1963-64) recolta culturilor de toamnă a constituit doar 9-14  chintale la hectar.

Seceta din 2012: Mai multe fenomene, înregistrate pentru prima data în istoria observațiilor meteorologice

Dintr-un an complicat, R. Moldova a trecut direct în altul. Seceta catastrofală din anul 2012 a afectat peste 90% din teritoriul republicii. Pierderile în agricultura națională au constituit circa trei miliarde de lei moldovenești, din care 2,5 miliarde lei în sectorul fitotehnie şi 0,5 miliarde lei – în horticultură.

Anul respectiv a fost în mare parte mai cald decât în mod obișnuit. Temperatura maximă absolută a aerului pentru prima dată din toată perioada de observații instrumentale în Republica Moldova a atins +42,4 grade Celsius (Fălești, 7 august), fiind cu 0,9ºС mai ridicată față de valoarea maximă absolută.

La suprafața solului în vara anului 2012 temperatura maximă a atins valori de +71ºС (SM Cornești, iulie), ceea ce se semnalează în medie o dată la 30 de ani. Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului de +30ºС și mai ridicată pentru sezonul de vară a constituit 39-62 de zile, de asemenea pentru prima dată din toată perioada de observații instrumentale.

O premieră a fost și totalul zilelor cu temperatura de +35ºС și mai ridicată - 16-35 zile (norma constituie 1-2 zile).

2012 a fost și anul în care pentru prima dată s-au constatat valori termice de +40ºС și mai ridicate pe 40% din teritoriul țării.

Numărul total al zilelor fără precipitații pe parcursul sezonului a atins 60 de zile, iar cea mai lungă perioadă neîntreruptă cu așa condiții a fost de 26 de zile (Leova). Vreme cu regim termic similar în sezonul de vară s-a semnalat în anul 2007.

Condițiile meteo au îngreunat mult efectuarea lucrărilor de pregătire a terenurilor şi semănatul culturilor cerealiere de toamnă.

Conform informației Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, recolta medie pe țară a grâului de toamnă a fost de 17 chintale la hectar, cu 13 chintale mai mica față de recolta anului 2011.

La porumb recolta medie a fost de 10 chintale la hectar, cu 27 de chintale mai mica față de anul 2011. Recolta medie pe țară la sfecla de zahăr a fost de circa 200 de chintale la hectare, fiind mai joasă față de anul 2011 cu 70 de chintale la hectar.

Seceta din 2015: Vremea anormal de caldă şi deficitul semnificativ de precipitaţii

Vremea anormal de caldă şi deficitul semnificativ de precipitaţii, care au fost observate pe teritoriul Republicii Moldova în cea mai mare parte a lunii iunie 2015 şi cu menținere pe tot parcursul lunilor iulie şi august, au contribuit la seceta pedologică (n.r. - a solului) şi a celei atmosferice.

În vara acelui an, au fost  8-22 de zile cu +35 de grade, pe când norma acelor timpuri era de 1-2 zile. În medie, asta se întâmpla o dată la 15-25 de ani.

Cantitatea de precipitații pe parcursul verii pe 60% din teritoriu a constituit 40-70% din normă. Izolat în raioanele de nord și centrale ale țării au căzut doar 50-70 mm (20-30% din normă), ceea ce în aceste zone s-a semnalat pentru prima dată din toată perioada de observații.

Doar la stațiile meteorologice Fălești, Comrat şi postul agrometeorologic Basarabeasca cantitatea de precipitaţii a fost aproape de normă și a constituit 145-150 mm.

Au suferit culturile de porumb, floarea-soarelui, sfecla de zahăr și multe legume. Conform datelor Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, în anul 2015, media recoltei a constituit:

Seceta din 2022: Se așteaptă o scădere semnificativă a recoltei medii în Republica Moldova

Regimul termic ridicat, deficitul semnificativ de precipitații și ca urmare rezervele joase de umezeală productivă în sol, semnalate în perioada mai -  iulie, au provocat secetă atmosferică și cea pedologică. Temperatura medie a aerului pentru această perioadă a depășit valorile normei cu până la 3 grade Celsius. 

În această perioadă s-a observat deficitul semnificativ de precipitații. Suma acestora nu a depășit 30-90 mm (15-45%), ce se atestă în o mare parte a teritoriului pentru prima dată din toată perioada de observații

Coeficientul hidrotermic care caracterizează gradul de umezire a teritoriului, în medie pentru țară în această perioadă, s-a egalat cu 0,3 în iunie și iulie, ceea ce corespunde unei secete puternice și foarte puternice. Rezervele de umezeală productivă în sol la semănăturile de culturi agricole au fost foarte joase, pe alocuri - epuizate complet.

Specialiștii atenționează că seceta acestui an se aseamănă izbitor cu cea din 2007 sau 2012, iar principalele culturi care au avut de suferit au fost porumbul și sfecla de zahăr.

Prognoza SHS e că vom avea o scădere semnificativă a recoltei medii în republică.

Soluția? Irigațiile - o măsură eficientă pentru atenuarea riscurilor declanșate de fenomenele de secetă

Pentru atenuarea riscurilor declanșate de fenomenele de secetă în agricultură se folosesc mai multe metode: irigațiile, cultivarea speciilor de plante rezistente la uscăciune, secetă și suhovei, aplicarea unor sisteme agrotehnice avansate, utilizarea fertilizanților.

Cele mai eficiente măsuri sunt considerate irigațiile. Ele au un rol dublu: pe de o parte, asigură umezeală plantelor, iar pe de alta, atunci când apa se evaporă, ele reduc impactul termic asupra plantelor.

E nevoie de o selecție a culturilor agricole pentru a le selecta pe cele rezistente la arșiță și care o duc bine cu mai puțină apă. Mai exact, e nevoie de hibrizi cu rădăcini adânci, pentru a putea utiliza rezerva de apă din adâncime.

Specialiștii recomandă măsuri ecologice, precum sădirea fâșiilor de protecție, utilizarea ogoarelor negre, reținerea zăpezilor, termenii și norma optimă de semănat, prelucrarea diferențiată a solului.

R. Moldova are o șansă contra secetei dacă ia în calcul următoarele:

- extinderea suprafețelor agricole asigurate contra riscurilor naturale, inclusiv a secetei;

 - selectarea de genotipuri rezistente la condiţiile limitative de vegetaţie, cu o toleranţă ridicată la arșiță;

- cultivarea unui număr mai mare de varietăţi/genotipuri, respectiv soiuri/hibrizi, în fiecare an agricol.

- folosirea pe larg a culturilor mixte, culturi intercalate, culturi permanente;

- implementarea sistemelor agricole avansate de cultivare a plantelor: agricultură durabilă, agricultură ecologică, agricultură conservativă;

- împădurirea

- fortificarea proceselor de consolidare a terenurilor agricole parcelate.

- aplicarea sistemului integrat de protecție a plantelor, tratarea la timp a plantelor contra maladiilor și dăunătorilor, combaterea buruienilor, ce sporesc pierderile inutile de apă din sol.