Lumea-n palmă | Vizită și nervi din Europa până în Asia, panică în Balcani și un raport ce a provocat „suferință și ură”

Lumea-n palmă | Vizită și nervi din Europa până în Asia, panică în Balcani și un raport ce a provocat „suferință și ură”
foto:

Peste 700 de mii de persoane au urmărit zborul de marți, 2 august, al președintei Camerei Reprezentanților a SUA, Nancy Pelosi, a cărei vizită a semănat multă panică în lume și a provocat declarații furioase din partea Moscovei și Beijingului. De cealaltă parte, lumea a fost alarmată și de știrile venite din Kosovo, acolo unde pentru un moment cea mai mare temere a fost izbucnirea unui nou război, la fel cum de altfel se întâmplă și în Nagorno-Karabakh. 

De cealaltă parte, un raport al Amnesty International care susține că armata ucraineană a ales tactici care pun în pericol civilii, a fost întâmpinat cu un val de critici și condamnare din partea guvernului de la Kiev, spre deosebire de lauda oferită de propaganda rusă. 

Panică în lume, furie la Beijing

Anunțat încă din aprilie, turneul din Asia al președintei Camerei Reprezentanților din Congresul Statelor Unite ale Americii, democrata Nancy Pelosi, a trezit mai multe reacții furioase din partea Beijingului, care nu a ezitat să avertizeze de fiecare dată cu posibila folosire a forței în cazul în care aceasta urma să viziteze Taiwanul, mica insulă autoguvernată încă din 1949, aflată sub protecția SUA. Acest lucru i-a făcut și pe unii oficiali ai administrației Biden să se arate îngrijorați cu privire la această posibilitate, unii sugerând chiar renunțarea la o asemenea idee.

Motivul retoricii belicoase adoptată de Beijing este explicat de BBC și The Guardian. Conform acestor publicații totul rezidă din faptul că liderul chinez, Xi Jinping, aflat în prag de reconfirmare în funcție, procedură ce va avea loc în toamnă, a anunțat de mai multe ori că prioritatea sa este unificarea Chinei cu Taiwan, pe care Beijingul o consideră o provincie a sa proprie, deși de facto, nu o controlează din 1949. De altfel, problema datează din această perioadă, când după sfârșitul războiului civil, membrii Kuomintang în frunte cu Chang Kai-Shek au fugit pe insula Taiwan, unde au creat Republica China, în timp ce comuniștii rămași pe continent au proclamat Republica Populară Chineză.

Recunoscută ca fiind singura reprezentantă a Chinei în forurile internaționale, în 1979, Taiwanul s-a pomenit exclus din aceste foruri, după ce SUA a rupt oficial relațiile oficiale cu guvernul taiwanez, stabilind în schimb relații diplomatice cu Beijingul și recunoscând doctrina ce afirma existența „unei singure Chine”. În baza acesteia, China pretinde la faptul că insula Taiwan face parte din țară iar guvernul de la Taipei este unul „separatist”.

În schimb, Taiwanul se vede drept un stat independent, recunoscut la nivel internațional ca o democrație vibrantă, cu alegeri și presă liberă, de rând cu o dezvoltare economică de invidiat, în special datorită faptului că produce de la 60% până la 90% din microcipurile de pe piață, produse de care depinde până și armata comunistă chineză. Spre deosebire de China, Taiwanul este recunoscut doar de 13 țări din lume.

Presa internațională a remarcat însă că în comunicatul emis la 1 august, unde se anunța începutul turneului în Asia a celei de-a treia persoane în statul american, nu era menționat Taiwanul. The Guardian a scris că Pelosi trebuia să viziteze Taiwanul încă în luna aprilie, dar a fost nevoită să amâne călătoria după ce s-a infectat cu COVID-19.

„Suntem pregătiți pentru orice eventualitate. Armata Populară de Eliberare nu va sta pasivă. China va lua măsuri puternice pentru a-și proteja suveranitatea și integritatea teritorială”, anunța de la Beijing Ministerul Afacerilor Externe.

Astfel, speculațiile privind o posibilă vizită în Taiwan au apărut imediat după ce Pelosi a aterizat în Singapore, deși mai mulți oficiali, inclusiv premierul taiwanez, Su Tseng-chang a refuzat să confirme direct această posibilitate. Mai mult, unii analiști susțineau, potrivit publicației britanice, că dacă ar fi să aibă loc, vizita pică „într-unul din cele mai periculoase momente din ultimele decenii ale relațiilor dintre China și SUA”.

„Printre analiștii și oficialii taiwanezi există o anumită convingere că Pelosi trebuie să viziteze acum (insula - n.r.) pentru a evita să pară înfricoșată de limbajul amenințător al Beijingului”, titra The Guardian.

Între timp, Reuters anunța prin surse că Pelosi urma să ajungă în Taiwan în seara zilei de marți, urmând ca pe parcursul zilei de miercuri să aibă mai multe întrevederi cu conducerea țării. Lucru care s-a și întâmplat, atunci când marți seara, după o cursă urmărită de peste 700 de mii de oameni în timp real, a aterizat la Taipei, sfidând astfel China, care înfuriată a anunțat o nouă rundă de exerciții militare.

Motivele acestei vizite dar și faptul că această vizită s-a petrecut au provocat panică în lume, în special la Washington, mai ales din cauza riscului izbucnirii unui război care ușor ar putea fi numit cel de-al Treilea Război Mondial. O parte din aceste motive au fost menționate chiar de Pelosi într-un editorial publicat în Washington Post.

Aceasta vorbește despre Legea cu privire la Relațiile cu Taiwan adoptată de Congresul SUA în urmă cu 43 de ani, sub președinția lui Jimmy Carter, lege care de altfel „este unul din cei mai importanți piloni ai politicii externe a SUA în Asia Pacific”.

„S-a făcut un jurământ solemn din partea SUA de a sprijini apărarea Taiwanului: „să ia în considerare orice efort de a determina viitorul Taiwanului prin alte mijloace decât cele pașnice, drept o amenințare la adresa păcii și securității zonei Pacificului de Vest și de mare îngrijorare pentru SUA. Astăzi America trebuie să își amintească de acest jurământ”, scrie Pelosi.

Lidera democrată vorbește despre acțiunile Chinei din ultimii ani care au crescut presiunile asupra Taiwanului, prin atacuri cibernetice zilnice asupra guvernului și economiei taiwaneze, de rând cu forțarea mai multor corporații și țări să înceteze relațiile cu Taiwan.

„În fața agresiunii accelerate a Partidului Comunist Chinez (PCC), vizita delegației noastre ar trebui văzută ca o declarație fără echivoc că America este alături de Taiwan, partenerul nostru democratic, în timp ce se apără pe sine și libertatea”, susține președinta Camerei Reprezentanților.

De altfel, un alt motiv al retoricii furioase a Beijingului își are originea în protestul pe care Pelosi împreună cu alți membri ai Congresului l-au făcut în urmă cu 30 de ani în Piața Tiananmen.

„Noi realizăm această călătorie într-un moment în care lumea trebuie să aleagă între autocrație și democrație (...) Prin călătoria spre Taiwan, noi ne onorăm angajamentul față de democrație: reafirmăm că libertatea Taiwanului - și a altor democrații - trebuie respectată”.

De cealaltă parte, criticii acestei vizite au susținut că aceasta nu era necesară sau cel puțin trebuia să aibă loc în vremuri mai bune, fără a fi nevoie să fie turnat gaz peste foc în relația dintre Beijing și Washington, invocând până și îngrijorările exprimate de președintele Joe Biden.

„Nimic bun nu va ieși din asta. Taiwan nu va fi mai sigur sau mai prosper ca rezultat al acestei vizite pur simbolice și o grămadă de lucruri rele s-ar putea întâmpla. Acestea ar putea include și un răspuns chinez militar care ar rezulta în implicarea SUA într-un conflict indirect cu Rusia și China, ambele deținând arma nucleară”, menționa New York Times.

Vizita lui Pelosi s-a încheiat în seara zilei de 4 august, dar urmările nu au fost trecute cu vederea. Taipei Times a scris că China a introdus o serie de sancțiuni, fiind interzise produsele de patiserie a peste 100 de companii taiwaneze, de rând cu alte produse alimentare dar și exporturi de nisip. Potrivit presei taiwaneze, aceste exporturi generau venituri de până la 300 milioane de dolari.

Ulterior, la 5 august, Beijingul a anunțat că suspendă cooperarea cu Washingtonul pe mai multe domenii comune, ca răspuns la vizita lui Pelosi, de rând cu instituirea unor sancțiuni personale la adresa președintei Camerei Reprezentanților și familiei acesteia. Astfel, potrivit autorităților chineze, au fost anulate toate întrevederile ce urmau să aibă loc între miniștrii apărării din China și SUA, precum și întrevederea anuală a șefilor forțelor navale.

A fost suspendată și cooperarea în ce privește repatrierea migranților ilegali, combaterea criminalității transfrontaliere, lupta împotriva traficului de droguri și discuțiile în privința schimbărilor climatice, precizează CNN.

Un nou butoi cu pulbere?

Săptămâna trecută a fost și una a conflictelor, unele încheiate de mai mult timp, iar altele recent, dar toate au părut să fie la un pas de a reveni la faza fierbinte. Astfel, în seara zilei de duminică, 31 iulie, din Balcani au venit vești mai mult alarmiste, care exagerau în linii mari ce se întâmpla la frontiera dintre Serbia și Kosovo.

La această situație au contribuit în special dezinformările răspândite pe rețelele sociale, care vorbeau despre „un război la scară largă” care a izbucnit între Kosovo și Serbia, fiind utilizate în special fotografii care datau din septembrie 2021, când un incident similar a avut loc. Portalul Balkan Insights a analizat fenomenul și a constatat că până și un deputat ucrainean a contribuit la această campanie, când a afirmat că Kievul este gata să ajute Priștina cu propriile sale trupe aflate în zonă, afirmând că „Serbia încearcă să lanseze un război agresiv”, asta deși Ucraina nici nu recunoaște independența Kosovo.

„Este un comentariu iresponsabil și care nu era necesar, întrucât ridică o serie de întrebări complexe la care nu cred că Ucraina ar putea să fie gata să dea răspunsuri. Dacă crezi în pace, nu deveni o parte a problemelor din Balcani. Concentrează-te pe problemele de acasă”, a comentat afirmația deputatului ucrainean profesorul James Ker-Lindsay, potrivit Balkan Insight.

Potrivit portalului, evenimentele de duminică au pornit de la blocarea de către sârbii kosovari a unor căi de acces către punctele de trecere a frontierei cu Serbia, ca răspuns la intenția guvernului de la Priștina de a impune folosirea propriilor plăcuțe de înmatriculare și acte de identitate, ceea ce echivala respectiv cu o recunoaștere de către sârbi și Belgrad, a autorității statului kosovar, lucru respins categoric de guvernul președintelui sârb Aleksandar Vucic.

„O aparent banală schimbare a unor plăcuțe de înmatriculare auto a fost suficientă pentru a reaprinde un conflict „înghețat” din Balcani, la granița dintre Kosovo și Serbia”, titrează digi24

Analistul Claudiu Degeratu afirmă existența unui așa-numit efect de domino al războiului din Ucraina, susținând că nu doar Rusia este interesată în escaladarea situației din Balcani.

„Cu Rusia, dar și fără Rusia, sunt actori care încearcă să se folosească de o anumită instabilitate: sârbii kosovari și cei de la Belgrad încearcă să profite și să pună presiune pe Kosovo”, a precizat Claudiu Degeratu.

Situația a devenit mai alarmantă cu atât mai mult cu cât un deputat din partidul naționalist al președintelui a spus într-o postare pe Twitter, că Serbia ar putea fi nevoită „să denazifice Balcanii”, o aluzie subtilă la situația din Ucraina. De altfel, Serbia este una dintre puținele țări din regiune care continuă să își manifeste suportul pentru Rusia lui Putin, refuzând să aplice sancțiuni împotriva Moscovei, deși este țară candidat la aderarea la UE.

Europa Liberă a scris că situația de la granița sârbo-kosovară s-a calmat în cele din urmă pe 1 august, când după mai multe întrevederi cu partenerii occidentali, autoritățile de la Priștina au decis să amâne intrarea în vigoare a noilor măsuri pentru următoarele 30 de zile, în încercarea de a identifica o măsură de compromis și din cauza „dezinformării și neînțelegerilor apărute pe seama acestor decizii”, după cum a declarat ambasadorul SUA Jeffrey Hovenier. Măsura este de altfel, una reciprocă, din moment ce Serbia solicită același lucru din partea șoferilor kosovari, încă din 2008.

Nu este clar dacă situația se va îmbunătăți iar relațiile dintre Serbia și provincia care și-a declarat independența în 2008, după un deceniu de lupte sângeroase vor reveni la normal, scrie BBC, care afirmă că relațiile dintre minoritatea sârbă și majoritatea albaneză sunt tensionate de ani de zile. Spre deosebire de Ucraina însă, în Kosovo se află în prezent forța de pace a NATO, numită KFOR, cu mandat ONU din 1999, care a declarat că este pregătită să intervină dacă „stabilitatea va fi pusă în pericol în nordul Kosovo”.

Amnesty și valul de condamnări

Publicarea de către Amnesty International a unui comunicat de presă în care anunță apariția unui raport în care susține că tacticile armatei ucrainene pun în pericol civilii, a declanșat un val de reacții, în majoritate de condamnare, în special din partea președintelui Zelenski și guvernului ucrainean, de rând cu o demisie din rândul filialei ucrainene a organizației. În același timp, deși raportul documentează și o serie de crime realizate de armata rusă, de rând cu loviturile nediscriminatorii ale acesteia în zonele civile, informațiile au fost utilizate pe larg de propaganda rusă în a justifica aceste atacuri.

În linii mari, raportul publicat de Amnesty International susține că tacticile armatei ucrainene au violat dreptul umanitar internațional, transformând obiective civile în ținte militare, de rând cu eșecul de a lua măsuri pentru protecția civililor. Totodată, raportul susține că armata ucraineană în mod constant utilizează școlile și spitalele din zonele Donbas și Mikolaiv, în calitate de baze.

Euromaidan Press scrie că una din problemele majore ale comunicatului publicat de Amnesty International, este legată de metodologie, care nu analizează suficient de bine contextul și necesitatea măsurilor luate de armata ucraineană. Totodată, jurnaliștii publicației scriu că problema principală a raportului nu constă în existența acuzațiilor - care trebuie să existe dacă sunt dovezi ce demonstrează existența încălcărilor, ci faptul că acestea nu au fost prezentate pe larg în comunicat sau raport.

„Dar organizațiile pentru drepturile omului, în special cele de talie internațională, cum ar fi Amnesty International (AI), au obligația de a se asigura că acuzațiile dure care pretind eșecuri se bazează pe un exercițiu cuprinzător de stabilire a faptelor, o abordare metodologică adecvată și concluzii care țin cont de realitățile încercării unui guvern asediat de a-și apăra populația de crimele de război sistematice, de o campanie de persecuție care cuprinde crime împotriva umanității și posibil genocid”, scrie portalul ucrainean.

Criticile au continuat să vină însă și după precizările emise de Amnesty International. Astfel, expertul din cadrul Institutului Serviciilor Regale Unite, Jack Watling, susține că raportul nu pare să înțeleagă contextul operațiunilor militare și „se complace în insinuări fără a furniza dovezi justificative”. Acesta afirmă că, din contră, guvernul ucrainean a cerut insistent evacuarea civililor din zonele afectate de conflict, transmite The Guardian

Jurnaliștii ucraineni susțin că însăși organizația a admis că analiza publicată nu s-a bazat pe o investigație specifică asupra deciziilor luate de armata ucraineană. Mai mult, filiala ucraineană a organizației a cerut sesizarea Ministerului Apărării de la Kiev înainte de publicarea raportului, instituției nefiindu-i acordat suficient timp pentru a răspunde la întrebările puse, susține Oksana Pokalchuk, care de altfel a demisionat din funcția de șefă a filialei ucrainene.

„Noi, cei din biroul ucrainean, am subliniat constant că comunicatul de presă, emis la 4 august, trebuia să investigheze cel puțin două părți și să țină cont de poziția Ministerului Apărării din Ucraina. După cum am observat Amnesty International a apelat în cele din urmă la Ministerul Apărării, cerând o reacție, dar au acordat foarte puțin timp pentru a răspunde. Ca urmare a acestui lucru, deși fără să vrea, organizația a creat materiale ce susțin narațiunile rusești. Căutând să protejeze civilii, acest studiu a devenit în schimb un instrument al propagandei ruse”, susține Pokalciuk.

Într-adevăr, propaganda rusă a utilizat raportul. Astfel, spre exemplu, postul de televiziune rusesc RT a scris că raportul Amnesty International „poate demonstrat încercările unei părți a societății vestice de a se disocia de viziunea unilaterală asupra situației din Ucraina”, afirmând că cel mai probabil politicienii vestici vor ignora raportul.

„În același timp, documentul confirmă declarațiile conform cărora forțele armate ale Ucrainei utilizează populația civilă ca scut uman”, transmite RT.

În replică, Amnesty International a ieșit cu o nouă declarație în care a afirmat că investigațiile în privința crimelor de război comise de Rusia și cele în privința tacticilor armatei ucrainene, au fost realizate de aceeași experți din cadrul Amnesty Crisis Response Programme, potrivit Politico.

„Descoperirile lor au reflectat aceleași standarde riguroase de cercetare și procese ca în toate activitățile Amnesty International (...) Este crucial să răspundem imparțial”, a transmis organizația, care a reiterat că „condamnăm clar și categoric invazia Rusiei în Ucraina”.

În cele din urmă, Amnesty International a făcut un pas înapoi și și-a cerut oficial scuze pentru „suferința și furia” provocate de raportul în care a acuzat Kievul că ar pune în pericol civilii, a notat Reuters.

„Amnesty International regretă profund suferința și furia pe care le-a provocat comunicatul nostru de presă privind tacticile de luptă ale armatei ucrainene. Prioritatea noastră în acest conflict și în orice conflict este să ne asigurăm că civilii sunt protejați. Într-adevăr a fost singurul nostru obiectiv atunci când am publicat această ultimă cercetare”, a transmis organizația.

Chiar și așa reprezentanții organizației au afirmat că își mențin concluziile formulate, reiterând faptul că existența acestora nu justifică crimele comise de armata rusă.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Lumea-n palmă | Africa, sub lupa lui Macron și Lavrov, ofensivă pe timp de criză și un lider european acuzat de nazism

Lumea-n palmă | Africa, sub lupa lui Macron și Lavrov, ofensivă pe timp de criză și un lider european acuzat de nazism

Lumea-n palmă | Europa „prăjită”, așteptarea lui Putin în Iran și o Uniune Europeană sub asediul crizelor economice și politice care par fără sfârșit

Lumea-n palmă | Europa „prăjită”, așteptarea lui Putin în Iran și o Uniune Europeană sub asediul crizelor economice și politice care par fără sfârșit

Lumea-n palmă | O nouă criză pentru „Super Mario”, campionii încălcării legislației UE și rezultatele unei vizite controversate

Lumea-n palmă | O nouă criză pentru „Super Mario”, campionii încălcării legislației UE și rezultatele unei vizite controversate

Lumea-n palmă | Japonia intră în era post-Abe, Londra își caută un nou premier, în timp ce Biden se vede nevoit să-și explice vizita în Arabia Saudită

Lumea-n palmă | Japonia intră în era post-Abe, Londra își caută un nou premier, în timp ce Biden se vede nevoit să-și explice vizita în Arabia Saudită

Lumea-n palmă | Finlanda și Suedia în NATO la prețul unor compromisuri, sănătatea planetei sub semnul întrebării și starea democrației din România

Lumea-n palmă | Finlanda și Suedia în NATO la prețul unor compromisuri, sănătatea planetei sub semnul întrebării și starea democrației din România

Lumea-n palmă | Extinderea UE, între istorie și îndoială, America face un salt înapoi, în timp ce Macron e pedepsit de proprii alegători

Lumea-n palmă | Extinderea UE, între istorie și îndoială, America face un salt înapoi, în timp ce Macron e pedepsit de proprii alegători

Advertoriale
Dobânda mică nu înseamnă un credit ieftin! Cum să alegi corect cel mai bun credit?

Dobânda mică nu înseamnă un credit ieftin! Cum să alegi corect cel mai bun credit?

Traumeel S a fost sponsorul Zilei Recordurilor din acest an. Află cine sunt câștigătorii și la ce probe au fost supuși

Traumeel S a fost sponsorul Zilei Recordurilor din acest an. Află cine sunt câștigătorii și la ce probe au fost supuși

CAAN își consolidează poziția de jucător de rezonanță în domeniul industrial cu investiții de 21 milioane euro (VIDEO)

CAAN își consolidează poziția de jucător de rezonanță în domeniul industrial cu investiții de 21 milioane euro (VIDEO)

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.