Mai bine sau mai rău?

Reformele nu se lasă așteptate, deși pe alocuri procesul în sine pare a fi cam anevoios. Multe dintre legile importante, cum ar fi cele din domeniul justiției au fost deja votate și au intrat în vigoare. Unele procese, precum cel de pre-vetting sau „Satul European” sunt pornite, dar rezultatele acestora se lasă așteptate, toate fiind umbrite de inflația de peste 30% și incertitudinea legată de situația de securitate și sistarea livrărilor la gaze.

Asta se vede, în special în sondajele de opinie, unde în iulie - august 2021 - 52,1% dintre cetățeni susțineau că lucrurile merg în direcția bună, ca la un an distanță, doar 28,22% să mai afirme acest lucru. Situația e gravă, iar asta o recunoaște, inclusiv, prim-ministra Natalia Gavrilița.

„A trecut unul din cei mai grei ani din istoria independenței noastre. Lumea de astăzi este foarte diferită de cea în care am preluat guvernarea. Executivul a făcut tot ce este posibil pentru a reduce impactul provocărilor”, a declarat șefa Executivului.

Relația cu Gazprom, plină de necunoscute

Cea mai mare îngrijorare a populației, după un an de guvernare, este legată, fără îndoială, de creșterea constantă a prețurilor, în condițiile unei inflații de peste 30%. Doar prețul unui metru cub de gaze naturale pentru consumatorii casnici a ajuns să coste de la 4,4 lei până la 22,99 lei. Mai mult, aici se adaugă și incertitudinea cauzată de livrările de gaze rusești la iarnă, care riscă ori să fie sistate, ori să fie mult mai scumpe. 

Negocierile dintre noua guvernare și Gazprom, au început inițial la 11 august, când șeful-adjunct al Administrației Președintelui Federației Ruse, Dmitri Kozak a fost la Chișinău, pentru a discuta, printre altele, și subiectul privind noul contract de livrare a gazelor naturale pentru țara noastră. Cum lucrurile păreau ca și aranjate, problema nu a mai apărut pe agenda publică, decât în luna septembrie, când Gazpromul a început să dea semne că ar dori noi negocieri.

Situația a ajuns destul de gravă, atunci când, în octombrie, în lipsa unui contract, R. Moldova a achiziționat în continuare gaze naturale la un preț de 790 de dolari pentru mia de metri cubi, volumul fiind redus la doar 67% din totalul contractat, în țară fiind declarată stare de alertă în sectorul de gaze naturale. Tot atunci, în premieră, țara noastră a cumpărat gaze naturale din surse alternative.

Situația a fost, în cele din urmă, soluționată la 29 octombrie 2021, când, la Sankt Petersburg au fost încheiate negocierile cu Gazprom, contractul vechi fiind prelungit cu cinci ani, după formula de preț propusă de partea moldovenească. Așa cum formula de calcul și prețul gazului nu au fost divulgate pe motiv că erau confidențiale, societatea, dar și mai mulți experți au calificat comunicarea autorităților drept una defectuoasă. Pe lângă asta, principala condiție, auditul în ce privește datoriile față de Gazprom, a rămas nerealizată.

Așa se face că începând cu noiembrie, majorările aproape lunare a tarifelor la gaz de către ANRE, la cererea Moldovagaz, au devenit ceva obișnuit, dar tot mai greu de suportat pentru cetățeni. În aceste condiții Guvernul s-a văzut nevoit să anunțe, în premieră, compensații de circa 1,9 miliarde de lei, acordate direct în factura cetățenilor.

Stările de urgență și pandemia

„A trebuie să acționăm ca niște pompieri care sting focurile izbucnite la fiecare pas”, a caracterizat prim-ministra Natalia Gavrilița activitatea Guvernului pe care îl conduce la un an de mandat. Pentru a le stinge, executivul a apelat, la stările de urgență. 

Instituită inițial la 22 octombrie 2021, pentru o perioadă de 30 de zile, cu votul deputaților PAS, starea de urgență a fost folosită de autorități pentru a asigura „procurarea gazelor naturale în regim rapid”. Ulterior, la 20 ianuarie, a fost instituită o nouă stare de urgență, după ce Moldovagaz a ajuns să aibă noi restanțe la Gazprom, iar gigantul rus a început să emită ultimatumuri cu privire la achitarea datoriei. Atunci, opoziția a acuzat guvernarea de incompetență.Ulterior, odată cu izbucnirea războiului în Ucraina, Guvernul condus de Natalia Gavrilița a cerut din nou Parlamentului să declare stare de urgență, de această dată pentru 60 de zile. Pe motivul existenței unui război la hotarele țării, Executivul a revenit în aprilie, iunie și recent, în iulie, cu astfel de solicitări, actuala stare de urgență, a șasea la număr, fiind valabilă până la începutul lunii octombrie. 

De cealaltă parte, la 15 aprilie, după doi ani în care a fost în vigoare, autoritățile au anulat starea de urgență în sănătate publică. Astfel, doar în ultima săptămână a lunii iulie, au fost înregistrate cu peste 3.000 de cazuri mai mult față de săptămâna precedentă. În acest context, la un an de guvernare, OMS estimează că cel puțin 40% din populația Republicii Moldova este vaccinată împotriva COVID-19.

Cu toate acestea, mai mulți juriști și reprezentanți ai opoziției au criticat decizia guvernării de a apela atât de des la starea de urgență. Astfel, fostul secretar de stat al Ministerului Justiției, Nicolae Eșanu afirma că aceste decizii „creează un precedent extrem de periculos, care, foarte probabil, va fi folosit în viitor, pentru a încălca drepturile și libertățile fundamentale”.

Remanierile, între extreme

Prima plecare din Guvernul Gavrilița s-a întâmplat la 5 noiembrie 2021, atunci când viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Vladislav Kulminski a anunțat că pleacă din funcție, din motive de ordin personal. Identificarea unei alte candidaturi se tot lăsa așteptată, iar la o lună distanță, Asociația Promo-LEX solicita autorităților să identifice de urgență o altă candidatură, menționând că tergiversarea acestui proces influențează negativ respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană.

Vezi și: Între „candidatură potrivită” și „omul vechiului regim”. Cum este văzut noul vicepremier pentru Reintegrare Serebrian de analiști și politicieni

Abia la 19 ianuarie,  în funcția de viceprim-ministru pentru reintegrare a fost numit fostul ambasador al Republicii Moldova în Germania, Oleg Serebrian. Numirea sa a fost văzută de unii analiști ca fiind benefică, dat fiind faptul că acesta deține o vastă experiență diplomatică și este priceput în geopolitică. De cealaltă parte, fosta și actuala opoziție parlamentară au criticat numirea noului vicepremier, menționând că a activat în calitate de ambasador în perioada „regimului lui Vlad Plahotniuc”. 

Dacă în acest caz, remanierea a ținut mai bine de două luni, atunci la polul opus este o altă rocadă, care a stârnit critici tocmai din cauza vitezei cu care s-a produs. Este vorba despre destituirea din funcție a ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare, Viorel Gherciu, care la 8 iulie a aflat că este demis din funcție. Mai mult, fără a fi anunțată din timp presa, țara a aflat în dimineața aceleași zile că deputatul PAS Vladimir Bolea este noul deținător al acestui portofoliu.

Unele voci din opoziție au acuzat guvernarea de lipsă de transparență, în timp ce reprezentanții puterii au spus că este un proces obișnuit, care, din cauza stării din agricultură, a avut loc într-un tempou mai rapid.

Statutul de candidat la UE

Obținerea de către Republica Moldova a statutului de țară candidat la aderare la UE, pe data de 23 iunie curent, este o realizare care a împărțit cetățenii în două tabere. În timp ce aproape 38% au spus că ar fi o decizie politică a marilor puteri care nu schimbă viața oamenilor din țară. Alți 23% susțin că este o oportunitate pentru R. Moldova, cu șanse mici de realizare însă.

Citește și: Ce presupune acordarea statutului de candidat pentru aderarea la UE și care ar fi beneficiile pentru R. Moldova

Cu toate acestea, un prim beneficiu a apărut la 18 iulie, când Consiliul European a aprobat majorarea sau dublarea cotelor la export în UE pentru unele produse agricole moldovenești, printre care prune, struguri, mere, suc de struguri, cireșe, roșii și usturoi. 

Găgăuzia, lume străină

O provocare pentru actualul Guvern rămâne Găgăuzia, ale cărei autorități și-au exprimat nu doar o dată refuzul de a accepta unele hotărâri ale puterii de la Chișinău. Astfel, nemulțumiți de prețul mare la gaz pe care Republica Moldova îl plătește, în urma semnării contractului din octombrie 2021, o delegație de parlamentari ai Adunării Populare a Găgăuziei a fost formată la 25 ianuarie, cu scopul de a merge la Moscova și a purta negocieri directe cu Gazprom. Până în prezent, nu este clar dacă inițiativa a avut sorți de izbândă.

Te-ar putea interesa: Propaganda rusească și fake-urile, cu rădăcini adânci la Comrat: Putin - eliberator, Zelenski - clovn (VIDEO)

O altă sfidare a avut loc chiar la 3 mai, când în ciuda legii votate de Parlamentul de la Chișinău care prevedea interzicerea utilizării simbolurilor ce promovează războiul, printre care și panglica Sf. Gheorghe, deputații Adunării Populare a Găgăuziei au votat o lege prin care, din contră, permitea utilizarea panglicii pe teritoriul autonomiei. Cum legea a fost contestată în justiție și anulată de Curtea de Apel Comrat, deputații Adunării Populare nu s-au dat bătuți. În noaptea de 9 mai, aceștia au votat o nouă lege, care a permis doar pentru o zi, utilizarea aceleași panglici. Totodată, în perioada de până la 9 mai, în mai multe localități din Găgăuzia au apărut mesaje de susținere a Rusiei.

Ulterior, la 26 mai, Adunarea Populară a votat o nouă rezoluție prin care a interzis propaganda homosexualității în unitatea teritorial administrativă. Legea a fost votată în contextul în care la 19 iunie, la Chișinău a avut loc un marș al solidarității organizate de comunitatea LGBT.

Viteza melcului în relațiile moldo-române

De la venirea la putere a Guvernului Gavrilița, relațiile moldo-române, au cunoscut o nouă etapă importantă de dezvoltare. În acest context, la 11 februarie 2022 a avut loc la Chișinău ședința comună a celor două Guverne, la care au fost semnate mai multe acorduri, printre care și cel care prevede un ajutor nerambursabil de 100 de milioane de euro, eliminarea serviciului de roaming, finalizarea și construcția de noi poduri și alte proiecte de infrastructură.

Ulterior, la 18 iunie a avut loc la Chișinău, în premieră, o ședință comună a Parlamentelor Republicii Moldova și României, în toiul căreia, situația de la frontieră rămânea dominată de imaginile cu zeci de camioane și tiruri care așteptau ore în șir la vamă (problema exista încă din luna martie). 

Astfel, comunicarea dintre București și Chișinău rămânea cu multe semne de întrebare, din moment ce în iunie, cozile încă erau prezente. În acele condiții, soluția autorităților a fost să pună la dispoziția șoferilor medici și psihologi. Situația se agravase și mai mult, după ce a fost înregistrat decesul unui șofer de camion.

Abia la mijlocul lunii iunie, autoritățile anunțau că s-au redus cozile de camioane, veste care a venit la mai bine de trei luni de la semnalarea problemei.

Citește și: Apeductele de sub Prut. Între interesele operatorului din Iași și apa de proastă calitate din Ungheni, Fălești, Glodeni și Nisporeni

Un alt proiect care pare să bată pasul pe loc este cel al apeductelor ce urmează a fi realizate între România și Republica Moldova, un prim contract fiind semnat la 24 ianuarie. Cu toate acestea, lucrările încă se mișcă greu, deși urmează a fi conectate la apă circa 13 localități din raioanele Ungheni și Nisporeni, după ce Parlamentul de la Chișinău a ratificat acordul semnat în această privință abia la 24 iunie.

Majorări și inflație

Cu toate că la câteva săptămâni de când a preluat puterea, Guvernul Gavrilița a asigurat majorarea pensiei minime până la 2.000 de lei, ulterior completată cu o indexare, la care s-a adăugat și un nou adaos de peste 100 de lei în luna aprilie, inflația ridicată a tăiat mult din puterea de cumpărare a populației. În context, o încercare a prim-ministrei Natalia Gavrilița de a explica cetățenilor una din cauzele inflației, a ajuns să fie viralizată și ironizată pe rețelele de socializare.

Vezi și: EconomClass | Inflația. De ce achităm mai mulți bani pentru produsele și serviciile, pe care anterior ni le permiteam cu ușurință (EXPLAINER)

Doar în iunie, pe fondul majorărilor constante a tarifelor la gazele naturale, energie electrică și carburanți, inflația a ajuns la aproape 32%, înaintând cu pași rapizi spre indicii înregistrați în celebrii ani 1990. Parlamentul a constituit o comisie de anchetă pentru a vedea dacă au fost luate toate măsurile necesare pentru a combate inflația, deși țara a ajuns să aibă una dintre cele mai mari rate ale dobânzii din Europa și chiar din lume.

Citește și: DESCIFRAT| Programul „Prima Casă” bate pasul pe loc. Care este viitorul ipotecilor și ce se va întâmpla peste șase luni (VIDEO)

De altfel, această măsură a Băncii Naționale a dat bătăi de cap Guvernului, care s-a văzut nevoit să intervină și să asigure plafonare și compensații pentru beneficiarii programului „Prima Casă”.

Securitatea țării, fentată de alerte false?

De la începutul iulie, aproape fiecare zi în Republica Moldova este marcată de cel puțin o alertă falsă cu bombă, de multe ori expediată prin intermediul adreselor electronice. Această situație, aparent fără precedent, a pus din nou la îndoială capacitatea guvernării de a stăvili acest fenomen și de a comunica într-un mod cât mai eficient cu cetățenii.

Te-ar putea interesa: DESCIFRAT| Alertele cu bombă - ecuații cibernetice cu multe necunoscute sau slăbiciunea sistemului? (VIDEO)

Asta deși, potrivit ministrului apărării, Anatolie Nosatîi, acțiunile date „au drept scop destabilizarea situației în Republica Moldova”. Situația devine cu atât mai gravă, cu cât aproape zilnic sunt anunțate alerte cu bombe la Aeroportul Internațional Chișinău, ceea ce dă de multe ori peste cap întregul orar al zborurilor.