Drumul fructelor moldovenești din copac la magazin. Sergiu Gaibu: „Produsul crescut pe teren nu întotdeauna e gata de raft” (VIDEO)

Drumul fructelor moldovenești din copac la magazin. Sergiu Gaibu: „Produsul crescut pe teren nu întotdeauna e gata de raft” (VIDEO)

Drumul fructelor și legumelor moldovenești devine întortocheat și dificil atunci când este orientat spre rafturile magazinelor și supermarketurilor. O spun producătorii, o confirmă și autoritățile. Problema pare să fie, însă, în abordarea celor două părți. Fermierii sunt convinși că au produse bune, dar insuficient apreciate de lanțurile de magazine. Ei dau vine pe birocrația care le complică existența dar și pe cerințele prea mari de calibrare și ambalare care le sunt impuse de autoritățile statului. De cealaltă parte, funcționarii care gestionează ministerele responsabile de agricultură și de produsele agricole spun într-un glas că pe primul loc trebuie să stea comoditatea cumpărătorului, iar prețurile pe care le propun producătorii autohtoni sunt de multe ori nejustificate. 

Savelie Dolghii este co-proprietar la o întreprindere agricolă din raionul Ștefan-Vodă. Producătorul spune că de multe ori este nedumerit când vede că pe rafturile magazinelor un kilogram de mere costă, de exemplu, 10 lei, deși știe că l-a vândut cu 5 lei. Bărbatul spune că nu se simte motivat să vândă fructe pentru supermarket, întrucât, din punctul său de vedere, condițiile de export sunt mai favorabile.

„Magazinele vor să existe un fel de continuitate atât în preț cât și în livrări. Dese ori ni se spune că prețul e cel pe care îl dictează ei, iar dacă nu ne place, ei au alternativă.  Și încă o problemă e că magazinele vor fructe de calibru mare, dar la prețuri de nimic. Eu lucrez cu mai multe magazine alimentare din raion, dar mai mult la sezon. De exemplu, când e vară, vând cireșe, caise, vișine, prune. Dar oricum mai mult mă orientez spre export”, povestește producătorul.

Dolghii precizează că una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă este neconformarea calibrului pentru fructe:

„Să înțelegeți că eu știu că am un calibru bun, am trecut fructul prin linia de sortare, dar nu poți să demonstrezi nimic pentru că fiecare angajat la recepția mărfii poate să vină cu propriile metode de măsurare. Am mai avut cazuri când am livrat la magazin trei lăzi de mere și a doua zi m-au chemat să le iau înapoi, zicând că fructele sunt stricate. Dar eu știu că nu are cum să fie așa ceva, singur le-am ales. Din cauza că nu pot demonstra că merele la raft ajung să fie „chiflicite”, sunt nevoit să mă conformez și să le returnez. E foarte incomod. În general birocrația ne ia tot aerul”, spune bărbatul.

Președintele Asociației Forța Fermierilor, Alexandru Slusari, a declarat pentru AGORA că  anularea normei legate de prezența de cel puțin 50% a produselor agroalimentare autohtone pe rafturi ar fi fost o greșeală:

„Pe de o parte vorbim despre securitatea alimentară, despre necesitatea stimulării producătorilor autohtoni și regretăm că nu avem numărul suficient de întreprinderi de procesare, pe de altă parte nu luăm nicio măsură de stimulare a producătorilor autohtoni”, susține Slusari.

De cealaltă parte, ministrul Economiei, Sergiu Gaibu, este de părere că legea care obliga magazinele să acorde spațiu la raft de cel puțin 50% pentru producătorii autohtoni ar fi fost populistă.

„Lucrul acesta este nefuncțional, este o măsură absolut populistă care nu ajută cu nimic producătorii mici. Au fost debitate și unele informații absolut false precum că în România ar fi funcționat acest lucru. Nu a lucrat nicio zi în România, iar când am mers în comisii parlamentare și am discutat cu opoziția parlamentară, și ei au fost de acord că este o măsură populistă și ilegală din punctul de vedere al comerțului internațional”, a spus Sergiu Gaibu. 

În context, președintele Moldova-Fruct, Iurie Fală, a declarat că unul dintre motivele pentru care produsele autohtone își fac mai greu drum spre rafturile magazinelor ar fi faptul că acestea nu sunt competitive:

„Noi nu putem concura cu un stat care poate produce cantități mari. Din păcate Republica Moldova este un stat mic, respectiv noi nu putem obține o economie de scară. Spre exemplu roșiile: Turcia este un stat mare  care produce masiv roșii. Astfel, Turcia poate obține economie de scară și din contul acesta poate livra produse, poate oferi costuri medii mai mici și, respectiv, pot livra niște produse la un preț mai mic”, a declarat Fală. 

Lucru confirmat și de ministrul Economiei, Sergiu Gaibu:

„În general obiectivul este ca, în final, consumatorii să fie protejați și să aibă la dispoziție o diversitate cât mai mare. Acolo unde este posibil. Cât despre prezența producției noastre, asta înseamnă că sunt anumite deficiențe și în oferta pe care o poate face Republica Moldova. Aceste deficiențe, în mare parte, sunt structurale și trebuie să fie tratate cu totul altfel. Din păcate, ani la rând nu s-au tratat și ne-am orientat doar pe anumite sectoare, foarte înguste”.

În timp ce președintele Asociației Forța Fermierilor consideră că, în prezent, economia Republicii Moldova ar fi controlată de un grup de importatori și supermarketuri, secretarul de Stat de la Ministerul Agriculturii, Vasile Șarban, este convins că producătorii ar trebui să înceapă cu ajustarea prețurilor pe care le propun magazinelor.

„Lucrul pe care trebuie să-l facă Republica Moldova prin intermediul producătorilor agricoli este de a reduce prețul de cost, de a fi mai competitivi față de produsele importate, deoarece noi nu putem să avem la producția autohtonă un preț mai mare decât produsul produs undeva, importat cu cheltuieli de logistică, cheltuieli administrative, impozite, etc. Este ceva fără logică, mai ales că vorbim de plin sezon de producere”, susține Vasile Șarban. 

Președintele Asociației Forța Fermierilor menționează necesitatea unui program complex de susținere a producătorilor autohtoni.

„Din punctul meu de vedere este necesar de revenit la acest proiect de lege și de îmbunătățit legea care a fost adoptată recent, cu retro-bonusuri, pentru că forma în care a fost adoptată este sterilă”, a declarat Alexandru Slusari.

...iar  ministrul Economiei este convins că înainte de toate este nevoie de educarea mediului de afaceri din Moldova:

„Să educăm agenții economici să-și certifice produsele agricole. Se consideră că produsul care este crescut pe teren, deja este produs pe raft, iar asta nu e prea corect. El trebuie să fie certificat, e preferabil să fie ambalat. Eu cunosc cazuri concrete când am mers în teritoriu și am văzut agenți economici mici care pregăteau ambalaje specializate pentru produsele noastre naționale și formau aceste seturi care se comercializau foarte bine în lanțurile din magazine”. 

În aceeași ordine de idei, secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii consideră că drumul fructelor moldovenești spre rafturile magazinelor de acasă ar fi mai simplu dacă agenții economici ar găsi căi de a funcționa împreună.

„Prin cooperare ar putea să creeze o infrastructură de post-recoltare care le-ar permite să aibă un produs competitiv pe rafturile supermarketurilor interne, pe piața internă. Producția trebuie să fie sortată, ambalată, spălată, în funcție de produs. Noi nu-i îndemnăm să facă colhozuri, noi îi îndemnăm să acționeze și să activeze în comun în scopul diminuării prețurilor de cost, a costurilor de producție, pentru a crea o infrastructură care este costisitoare pentru un singur agent economic. Când se unesc mai mulți agenți economici care au aceeași categorie de produse, pot crea o infrastructură destul de eficientă pentru ei”,  a spus Șarban. 

Totuși, soluția care este deja la îndemâna fermierilor par să fie piețele și târgurile agricole.

„Eu consider că în Republica Moldova acesta trebuie să fie păstrat ca un canal alternativ de comercializare și noi lucrăm împreună cu ANSA și cu Ministerul Agriculturii ca să simplificăm procesul de certificare a transportului. În CSE am eliminat cerința de certificare a transportului pentru produsele noastre. Era o barieră”, a declarat Sergiu Gaibu. 

În luna iulie 2022, deputații au votat în a doua lectură modificări la legea comerțului interior. Potrivit autorilor, scopul proiectului era de a combate practicile neloiale ale lanțurilor de supermarketuri față de producători autohtoni și a transpune parțial directivele UE. Tot atunci a fost anulată și cota de raft de 50% de care au beneficiat companiile mari, cu putere de negociere.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Popescu, despre interdicția Rusiei privind produsele vegetale moldovenești: R. Moldova are fructe și legume foarte bune, care se exportă pe piața Uniunii Europene, o piață foarte exigentă

Popescu, despre interdicția Rusiei privind produsele vegetale moldovenești: R. Moldova are fructe și legume foarte bune, care se exportă pe piața Uniunii Europene, o piață foarte exigentă

Rosselhoznadzor anunță că ar putea introduce restricții asupra importului de fructe și legume moldovenești. Ce-i nemulțumește pe inspectorii ruși

Rosselhoznadzor anunță că ar putea introduce restricții asupra importului de fructe și legume moldovenești. Ce-i nemulțumește pe inspectorii ruși

În iunie prețurile au crescut cu circa 32%, față de aceeași perioadă a anului trecut. Cel mai mult s-a scumpit zahărul, pâinea albă și fructele proaspete

În iunie prețurile au crescut cu circa 32%, față de aceeași perioadă a anului trecut. Cel mai mult s-a scumpit zahărul, pâinea albă și fructele proaspete

„Mașina e acasă” sau „am renunțat la fructe și haine noi”. Cum fac față locuitorii capitalei scumpirilor (VOX)

„Mașina e acasă” sau „am renunțat la fructe și haine noi”. Cum fac față locuitorii capitalei scumpirilor (VOX)

Livada cu cireșe de la Negrești, sau cum fructele copilăriei pot deveni o afacere de succes (VIDEO)

Livada cu cireșe de la Negrești, sau cum fructele copilăriei pot deveni o afacere de succes (VIDEO)

Aproape trei tone de ananași au fost distruse de ANSA. Fructele conțineau pesticide ce depășeau de șase ori norma

Aproape trei tone de ananași au fost distruse de ANSA. Fructele conțineau pesticide ce depășeau de șase ori norma

Advertoriale
Moldova Developer Conference: Află de ce nu ar trebui să ratezi cel mai mare eveniment anual IT

Moldova Developer Conference: Află de ce nu ar trebui să ratezi cel mai mare eveniment anual IT

Dobânda mică nu înseamnă un credit ieftin! Cum să alegi corect cel mai bun credit?

Dobânda mică nu înseamnă un credit ieftin! Cum să alegi corect cel mai bun credit?

Traumeel S a fost sponsorul Zilei Recordurilor din acest an. Află cine sunt câștigătorii și la ce probe au fost supuși

Traumeel S a fost sponsorul Zilei Recordurilor din acest an. Află cine sunt câștigătorii și la ce probe au fost supuși

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • PROFESIONIȘTII| Inspector de patrulare: „Șoferii au două întrebări: M-ai găsit taman pe mine? Ai procent de aici?”
    PROFESIONIȘTII| Inspector de patrulare: „Șoferii au două întrebări: M-ai găsit taman pe mine? Ai procent de aici?”
  • DESCIFRAT| (IN)Siguranța din mijlocul protestelor sau șirul neregulilor din Orășelul Schimbărilor. Invitați: Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu și directorul executiv API, Petru Macovei
  • DESCIFRAT| Distribuirea lemnelor de foc sau drumul celor 5 metri ster: De la lista întocmită de primării, la stocurile care se golesc (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Cristina Tocari, tânăra care a revenit din Franța pentru a transforma plasticul în bijuterii (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    „Nimeni nu are nevoie de noi”. În mediul online a apărut un video în care sute de soldații ruși din regiunea Belgorod se plâng de haosul din timpul mobilizării (VIDEO)
  • 2
    „R. Moldova încalcă drepturile cetățenilor din stânga Nistrului”, reprezentantul Transnistriei în Rusia, acuză țara noastră la ONU. Reacția autorităților de la Chișinău
  • 3
    PROFESIONIȘTII| Inspector de patrulare: „Șoferii au două întrebări: M-ai găsit taman pe mine? Ai procent de aici?”
  • 4
    Ruptură între PSRM și PCRM? „Noi, comuniștii, și Voronin personal, am devenit o acoperire pentru Dodon”
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.