„Cu așa un potențial, dacă vom ajunge să nu avem ce mânca, atunci merităm această situație”. Experți în agricultură, despre suficiența roadei din acest an

„Cu așa un potențial, dacă vom ajunge să nu avem ce mânca, atunci merităm această situație”. Experți în agricultură, despre suficiența roadei din acest an

În 2021, Moldova a înregistrat cea mai mare creştere a producţiei agricole din cei 30 de ani de independenţă. Datele statistice arată că anul trecut a fost înregistrată cea mai mare recoltă de grâu, de porumb şi de floarea soarelui din istoria țării. Anul acesta însă, pe măsură ce seceta este tot mai pronunțată, iar recolta tot mai compromisă, apare frica unei crize alimentare. Mai mult de atât, fermierii vorbesc despre o roadă în cantități mici obținute în acest an. În acest context, AGORA a discutat cu directorul Institutului de cercetări pentru culturile de câmp „Selecția”, Boris Boincean, și cu ex-ministrul agriculturii Vasile Bumacov despre cum este roada în acest sezon sau, cu alte cuvinte, dacă vom avea ce să mâncăm la iarnă.

Expert: „Nu e cazul să batem alarma”

Directorul Institutului de cercetări pentru culturile de câmp „Selecția”, Boris Boincean, consideră că, deși multe culturi au fost compromise de secetă, țara noastră se poate baza pe rezervele de anul trecut.

„Cred că nu-i cazul să batem alarma pentru securitatea alimentară. Cu grâu noi suntem asigurați. Da, recolta de porumb a scăzut, a fost în mare măsură compromisă, dar nu este o problemă, sunt rezerve foarte mari de anul trecut. Pentru a asigura securitatea alimentară pentru întreaga populație din țară ne trebuie vreo 600 de mii de tone de grâu, noi avem cu mult mai mult grâu recoltat și plus la asta sunt rezervele de anul trecut. Nu cred că vom avea o problemă în acest domeniu”, susține Boincean.

Mai mult de atât, expertul în agricultură consideră că țara noastră ar trebui să valorifice excesul de recoltă în interiorul țării, dezvoltând alte ramuri. 

„Nu suntem o țară atât de mare încât să putem concura cu cineva în domeniul exportului. Dacă avem exces de producție, mai bine să restabilim vităritul, să hrănim animalele și să nu vindem materia primă, ci produsele finite care au un plus valoare. Aceasta este problema noastră cheie: trebuie să reducem exportul de materie primă, fie la cereale, fie la alte recolte, trebuie să vindem produsul finit”, afirmă Boris Boincean.

Că nu există riscul unei deficiența alimentare susține și fostul ministru al Agriculturii în perioada 2011-2015, Vasile Bumacov. Pe de altă parte, ex-ministrul consideră că țara noastră trebuie să se orienteze spre export.

„Dacă în Republica Moldova se vorbește despre o criza alimentară, însemnă că noi avem o problemă în cap. Trebuie să vorbim despre micșorarea exporturilor. Țara noastră trebuie să fie orientată absolut spre export, fiindcă pe intern oamenii își asigură singuri consumul. Înțeleg că mulți vor pâine ieftină, dar pâinea costă, țăranul muncește pentru pâinea asta. Dacă sunt oameni săraci, ei trebuie să își primească indemnizațiile ca să meargă să își cumpere, dar pâinea trebuie să se vândă la prețul de piață. Dacă noi în Republica Moldova cu așa soluri, cu așa oameni pricepuți la agricultură și cu așa potențial vom ajunge să nu avem ce mânca, atunci merităm această situație. Dar și oamenii trebuie să aibă grijă ca la nunți, cumătrii și zile de naștere să nu facă risipă de produse agro-alimentare”, a declarat ex-ministrul.

Soiurile rezistente la secetă - cheia siguranței alimentare

Boris Boincean spune că succesul cultivării grâului toamna constă în amplasarea culturii după premergători cu termen de recoltare timpuriu, cum ar fi lucerna, borceagul, mazărea.

„Acolo unde grâul de toamnă a fost cultivat după premergători cu termenul de recoltare timpuriu, în pofida faptul că s-a înregistrată secetă, recolta grâului a realizat un potențial bun. Cu regret, mulți agricultori cultivă majoritatea suprafețelor cu grâul de toamnă după floarea-soarelui și după porumb, care nici pe departe nu sunt culturi agricole premergătoare favorabile, de aceea și nivelul de producție a grâului este relativ mic. Avem producători - bunăoară în raionul Ungheni = care mi-au spus că au obținut peste șase tone la hectar, dar bineînțeles că premergătorul a fost timpuriu. Asta este o cifră foarte bună, mai ales pentru un an secetos cum este acesta”, susține Boincean. 

Întrebat care sunt perspectivele în agricultură pentru anii viitori, în contextul prognozelor negative ale meteorologilor, expertul a spus că, în prezent, avem în țară soiuri de grâu și de orz care au un potențial de recoltă destul de înalt și sunt adaptate la condiții de secetă.

„Diferența dintre soiurile străine și cele din Moldova e că în anii favorabili, cu precipitații, cele din Europa au un potențial de producție înalt, ba chiar le pot depăși pe soiurile noastre moldovenești, dar în condiții nefavorabile, care sunt tot mai persistente, la soiurile din Europa se reduc nivelurile de producție, chiar în jumătate. Nu sunt adaptate la condițiile noastre de secetă. Noi colaborăm cu germanii și ei prevăd secete asemănătoare pe tot teritoriul Europei peste 50 de ani. Sunt cointeresați să folosească material genetic din soiurile noastre pentru a crea soiurile rezistente la secetă. Iar noi, având acest lucru, nu-l apreciem. Sunt doar premise pentru a extinde aceste suprafețe cu aceste soiuri”, explică Boris Boincean. 

Cât despre acțiunile pe care trebuie să le întreprindem pentru a aveam un viitor asigurat în acest domeniu, expertul agricol a menționat că e foarte important ca oamenii să păstreze materialul semincer pentru anul viitor, inclusiv să existe un fond de rezervă funcțional ca să garanteze că cetățenii vor fi asigurați cu pâine. 

Și Vasile Bumacov afirmă că seceta nu ar trebui să fie o problemă pentru agricultura din Republica Moldova,dacă s-ar crea sisteme funcționale de irigare. 

 „În Mesopotamia se făcea irigarea cu mii de ani în urmă, noi azi suntem în secolul 21. (...) Uitați-vă la oamenii care și-au făcut sisteme de irigare ce roadă strâng. Un agricultor din Soroca mi-a spus: «Dar de ce mi-ar trebui mie 50 de ha dacă eu de pe 10 ha cu sisteme de irigare strâng tot atâta câți alții de pe 50?». Republica Moldova trebuie să aducă apa mai aproape de fermier și atunci o să vedeți ce roadă o să strângă fermierii. E ridicol ce cred despre noi cei care aud că Moldova se plânge că a pierdut multă roadă din cauza secetei când pe alături trec două râuri. Primăvara uneori ne inundă, în loc să stocăm apa și să o folosim” a explicat ex-ministrul.

Cercetare cu rezultate-record: recoltă de peste nouă tone de grâu la hectar

O cercetare efectuată pe loturile  experimentale ale Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția” din Bălți a adus în acest an recolte chiar și de peste nouă tone de grâu la hectar.  Studiul a inclus șapte soiuri de bază și un hibrid și a fost amplasat într-un asolament cu șase câmpuri cu aplicarea îngrășămintelor minerale și organice. Totodată, a fost efectuată irigare prin aspersiune în două reprize: imediat după semănat și în faza vegetației de primăvară cu norma de irigare de 600 m3/ha în ambele cazuri.

Cea mai mare productivitate, de 9,09 t/ha, a înregistrat soiul Meleag, creat de ICCC „Selecția”. Acesta a fost urmat de Kuialnik și Pisanca, care au avut un randament de 8,71 și, respectiv, 8,44 t/ha. Recoltele obținute de la celelalte soiuri incluse în cercetare au fost: Ursita – 7,94, Kometus - 7,76, Talisman - 7,58 și Akteur - 6,88 t/ha. Producția hibridului de origine germană „Hybery F1” în condițiile din stepa Bălțiului a constituit 7,98 t/ha.

Secete tot mai frecvente și intensive

În ultimul deceniu, secetele din Republica Moldova au devenit tot mai frecvente și tot mai intensive. Astfel, în ultimii 11 ani, șase au fost cu secete de diferită intensitate. În ultimii 30 de ani, secetele din anii 1994, 2007, 2011, 2012 și 2015 s-au evaluat drept cele mai puternice din punct de vedere al intensității și catastrofale după suprafața ocupată, care afectează economia. Schimbările climatice ar putea submina serios securitatea alimentară a Moldovei, lucru dovedit de seceta gravă din 2007, în timpul căreia s-a înrăutățit atât cantitatea generală a alimentelor disponibile pentru locuitorii din mediul rural, cât și sectorul agricol al țării. Citește AICI. 

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Ministerul Agriculturii cheamă Ambasada Rusiei la discuții, în urma embargoului impus la produsele agricole

Ministerul Agriculturii cheamă Ambasada Rusiei la discuții, în urma embargoului impus la produsele agricole

Asociația „Forța Fermierilor” insistă asupra introducerii stării de urgență în agricultură

Asociația „Forța Fermierilor” insistă asupra introducerii stării de urgență în agricultură

Prunele moldovenești, pe piața europeană. Ministrul Agriculturii: Exportam de două ori mai mult decât cota noastră

Prunele moldovenești, pe piața europeană. Ministrul Agriculturii: Exportam de două ori mai mult decât cota noastră

Advertoriale
Învață de la specialiștii DAD Human Capital cum să selectezi candidații potriviți în procesul de recrutare a personalului

Învață de la specialiștii DAD Human Capital cum să selectezi candidații potriviți în procesul de recrutare a personalului

Start înregistrare pentru stagiu în Moldcell Academy, ediția din 2022

Start înregistrare pentru stagiu în Moldcell Academy, ediția din 2022

Sucursala maib „Mircea cel Bătrân” și-a redeschis ușile după renovare și modernizarea modelului operațional

Sucursala maib „Mircea cel Bătrân” și-a redeschis ușile după renovare și modernizarea modelului operațional

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • DESCIFRAT| Distribuirea lemnelor de foc sau drumul celor 5 metri ster: De la lista întocmită de primării, la stocurile care se golesc (VIDEO)
    DESCIFRAT| Distribuirea lemnelor de foc sau drumul celor 5 metri ster: De la lista întocmită de primării, la stocurile care se golesc (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Cristina Tocari, tânăra care a revenit din Franța pentru a transforma plasticul în bijuterii (VIDEO)
  • DESCIFRAT| Meniul preșcolarilor, între posibilități și necesități (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Nicolai Croitoru: „Pot să mă mândresc că echipa mea e formată practic în proporție de 80% din persoane revenite de peste hotare”(VIDEO)
  • DESCIFRAT| Cum (NU) face față Chișinăul inundațiilor de după ploi cu un sistem de canalizare pluvială din 1980. Care sunt soluțiile (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Moldova s-a clasat pe locul doi la campionatul Mondial de pescuit sportiv la crap (FOTO)
  • 2
    S-ar putea să vedeți tehnică militară pe drumurile din țară. Ministerul Apărării explică: Nu vă panicați
  • 3
    Un bărbat a decedat în urma unui accident în lanț produs pe șoseaua Balcani (FOTO)
  • 4
    Cazul Caracal: Gheorghe Dincă, condamnat la 30 de ani de închisoare
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.