Circa două treimi (61%) din tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-34 de ani sunt inactivi din punct de vedere economic. În rândul acestora au predominat elevii și studenții (42,4%). În afară de elevi și studenți, o categorie importantă au format-o persoanele care îngrijesc de familie (25,0%). Majoritatea persoanelor casnice au format-o femeile (98,4%). Altă categorie din rândul inactivilor au format-o persoanele (declarate de gospodării) ca fiind plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an (10,1%), ponderea celor din urmă fiind în descreștere față de 2020 (respectiv 11,5%). În rândul altor persoane inactive s-au mai regăsit persoanele care nu lucrează și nu caută un loc de muncă în Moldova, deoarece deja au un loc de muncă peste hotare sau care planifică să lucreze peste hotare (12,5% comparativ cu 14,1% în 2020).

Fiecare al șaselea tânăr în vârstă de 15-24 de ani (17,2%), peste un sfert din tinerii de 15-29 de ani (26,4%) și aproape fiecare a treia persoană în vârstă de 15-34 de ani (30,4%) nu au fost cuprinși nici în procesul de educație (formal sau non-formal), nici în ocuparea unei forțe de muncă. Pentru toate trei grupe de vârstă, valoarea acestui indicator a fost mai înaltă în rândul femeilor în comparație cu bărbații.

Tinerii de 15-34 de ani încadrați în câmpul muncii preferă mai degrabă un loc de muncă plătit (80,2% au lucrat în calitate de salariat), decât o activitate pe cont propriu/non-salariată (19,8%). Din totalul tinerilor care lucrează - 4,2%, concomitent cu activitatea de muncă, au urmat și o formă de instruire (formală) în cadrul sistemului național de învățământ.

Circa o pătrime din tineri (23,8%) au locuri de muncă informale, iar în rândul tinerilor salariați 8,2% lucrau fără a avea un contract individual de muncă.

Fiecare a opta persoană tânără ocupată (11,9%) a declarat că ar dori să schimbe situația în raport cu locul actual de muncă, motivul principal fiind nivelul nesatisfăcător al venitului/remunerării.

Rata de ocupare la tinerii de 15-24 de ani a constituit doar 16,4%, pe când la cei de 25-29 de ani și 30-34 de ani indicatorul a înregistrat valori de trei ori mai înalte (48,2% și, respectiv, 55,1%), fiind practic mai mare decât media pe total țară (39,8% pentru populația de 15 ani și peste).

Rata șomajului printre tineri a fost mai mare în comparație cu alte grupe de vârstă sau media la nivel de țară. Astfel, în anul 2021 rata șomajului la tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-34 de ani a fost de 4,1%, la tinerii în vârstă de 15-24 de ani respectiv 9,2% și la tinerii în vârstă de 15-29 de ani - 5,7%, în timp ce media pe țară a constituit 3,2%. În șomaj de lungă durată (12 luni și mai mult) s-au aflat 21,1% din totalul șomerilor de 15-34 de ani.

Printre tinerii șomeri în vârstă de 15-34 de ani circa două treimi erau bărbați (69,1%) și mai mult de jumătate din mediul urban (52,8%).

În funcție de nivelul de instruire absolvit, rata șomajului a înregistrat valori mai ridicate în rândul tinerilor cu nivel de instruire mediu – 5,2%, urmați de tinerii șomeri cu nivel scăzut – 4,2% și cei cu nivel de instruire superior – 2,8%.

Doi din cinci tineri în afara forței de muncă sunt elevi sau studenți și fiecare al patrulea lea este persoană care îngrijește de familie.